Page 70 - 1961-04

pag 2 DUH MUL SOCIALISMULUI Nr. 1966

'Foaie gospodăriile colective, Corespondenţii voluntari — C lasa fără nici un
corigent
Ia nivelul celor fruntaşe, despre activitatea culturală

**/-•/-'/->>->/-‘/

apoi insuficient de eficace şi nu la Seară Isferară Glasurile capiilor răsună, tru menţinerea steagului de
timpul potrivit. La rîndul ei, organiza­
Ogoarele colectiviştilor din Leşnic acesta să sporească şi mai mult nu­ ţia de bază din gospodăria colectivă cristaline in curtea şcolii fruntaşi pe oraş, ci' şi pen­
sînt despărţite de cele ale colectivişti­ mărul animalelor, proprietate obşteas­ a desfăşurat o slabă muncă politică
lor din Bretea Mureşană, doar de apa că şi să ridice noi construcţii printre şi organizatorică, neexercitîndu-şi în Simbătă, la căminul cultural Seara literară s-a încheiat cu scăldată de razele calde ale tru asimilarea tot mai te ­
.Mureşului. care o maternitate de scroafe pentru suficientă măsură dreptul de control „Nicolae Bălcescu“ din Ilia a a- un spectacol festiv la care şi-au
50 capete, un grajd pentru 53 capete asupra activităţii consiliului de con­ vut loc o seară literară pe tema adus contribuţia formaţiile artis­ soarelui de primăvară, linii meinică a materiei. îmbogă­
Oamenii din Leşnic şi-au unit pămîn- vite mari, un patul pentru 10 va­ ducere. „Figura comunistului in litera­ tice fruntaşe la faza raională a
turile în gospodăria colectivă in toamna goane etc. tura noastră“. Cu această oca­ celui de-al Vl-lea concurs artis­ îşi mai repetă în pripă lec­ ţirea cunoştinţelor ne fră-
anului 1956. Cei din Bretea Mureşană, Iată doar cîteva cauze care au dus zie, tov. prof. Iuliana Spineanu, a tic : corurile din Ilia şi Dobra,
in iunie 1950, deci cu 4 ani mai de­ Cu toate că rezultatele obţinute pînă acolo îneît gospodăria colectivă din făcut o prezentare a eroilor cla­ brigada artistică de agitaţie din ţia, în tim p ce alţii se joacă mîntă pe toţi“.
vreme. Bretea Mureşană să se dezvolte insu­ sei muncitoare. Leşnic, fluieraşii din Boholt, for­
acum sînt bune, ele nu-i mulţumesc ficient din punct de vedere economic maţia instrumentală de muzică cu mingea. Clopoţelul sună, Pe buzele profesoarei Sil­
Membrii celor două colective s.e şi organizatoric. Cititorii artistici şt recitatorii populară a întreprinderii minie­
străduiesc să facă din gospodăriile lor insă întru-totul pe colectivişti. Ei sînt căminului cultural din Ilia au re Săcărimb-Certej, cît şi soliştii chemînd copiii in clase. via Munteanu flutură un zîm-
unităţi puternice, fiind pe deplin con­ Se impune deci organizarea unui prezentat cîteva din cele mai fru­ vocali.
vinşi că belşugul din colectivă se hotăriţi ca anul acesta să ridice va­ studiu amănunţit a situaţiei economice moase poezii închinate eroilor. — Vrei să-ţi mai explic bet de mulţumire, revăzînâ
răsfrînge şi în casele lor. loarea fondului de bază la peste a gospodăriei şi, în funcţie de aceas­
1.000.000 lei, şi să sporească mal mult ta, elaborarea unui plan de măsuri odată lecţia ? notele mari obţinute la în­
economico-organizatorice menit să con­
tribuie la îmbunătăţirea situaţiei de Pioniera Ecaterina Iile, o văţătură de pionieri ca Flo­
aici. Este apoi recomandabil organiza­
rea unor schimburi de experienţă în- fetiţă blondă, cu ochii lumi­ rin Sichitiu. Nicolae Popa.
ire colectiviştii din Bretea Mureşană
şi cei din Leşnic, în scopul extinderii noşi, îm părtăşeşte din cu­ Bur Miron. O. Ciobanu şi
metodelor înaintate ale gospodarilor
fruntaşi. noştinţele ei colegei sale Ro­ alţi fii ai siderurgiştilor hu-

Comuniştii din gospodărie au dato­ zalia Mihuţ. în tim p ce un neăorem. ce vor să fie şi ei

Succese de seamă cantităţile de produse repartizate la ria să orienteze mai îndeaproape ac­ glas anunţă cu bucurie: „Vine tot atît de vrednici ca şi pă­
fiecare zi-muncă.
tivitatea consiliului de conducere, a tovarăşa dirigintă". rinţii lor.

La înfiinţarea gospodăriei colective, colectiviştilor din Bretea Mureşană. să Corsçyrs „Çi'ne ştse cî !Igav iu Comunista Silvia Munteanu, Gtndurile dirigintei se în­
cele 2!) familii din Leşnic au deţinut
Şi G.Â.C. B r e t e a ajute pentru a ridica activitatea eco­ diriginta clasei a Vl-a B a torc în urmă cu cîteva luni.

ca avere comună 92 ha. teren agricol, Mureşană poate deveni nomică a gospodăriei la un nivel cît Tot la Ilia, in organizarea Co­ fost tinerii Nicolae Arsenie din Şcolii de 7 ani nr. 1 din Hu­ Clasa Vl-a B pe atunci nu
5 cai, 10 boi şi cîteva unelte. o unitate agricolă mitetului raional U.T.A4., a avut Gurasada (locul I), Pintilie Dan
puternică mai înalt. Numai în felul acesta, gos­ loc faza raională a concursului din Dobra (locul II) şi Eleono- nedoara. îşi priveşte mîndră era tocmai printre cele mai
De la început însă, organele locale „Cine ştie cîştigă“, pe tema ra Filimon din Flărău (locul
de partid şi de stat au îndrumat în­ podăria colectivă din Bretea Mureşană „Perspectivele luminoase ce le III). elevii. Toţi stau liniştiţi în bune la învăţătură din şcoa­

va putea deveni o unitate agricolă pu­ deschide tineretului planul de 6 SILVIU CERCEA bănci. Sînt îmbrăcaţi în blu­ lă. Cîţiva elevi erau chiar
ani“.
deaproape activitatea colectiviştilor. Au Gospodăria agricolă colectivă din ternică, capabilă să ridice nivelul de directorul căminului cultural din Ilia ze albe. au cravate roşii la corigenţi, iar Rozalia Mihuţ
fost luate din timp cele mai eficiente Bretea /Mureşană a luat fiinţă eu 10 viaţă al colectiviştilor la înălţimea ce­ Cîştigători ai concursului au
măsuri, menite să consolideze din ani in urmă. Cele 38 de familii în­ g ît. Cît de dragi îi sînt aceşti . se afla in prag de repeten-
punct de vedere economic şi organiza­ scrise la începui, au adus cu ele 96 lor fruntaşi din raion sau din regiu­
toric noua unitate socialistă ha. de teren, 3 cai, o vacă, 3 viţei şi copii! ţie. Au urmat zile întregi de
două scroafe. Şi aici, in cei 10 ani de nea noastră. Acesta este obiectivul
Considerăm că nu este necesar să existenţă au fos! înregistrate unele — Aţi învăţat pentru as­ muncă perseverentă, după-
arătăm în amănunt felul cum s-a dez­ succese. Numărul familiilor a crescut principal şi înspre atingerea lui tre­
voltat gospodăria agricolă colectivă di11 la 72, iar suprafaţa de teren agricol tăzi ? Aveţi vreo nelămurire? amieze de m editaţie cu ele­
Leşnic de-a lungul celor 4 ani de exis­ la 178 ha. O creştere ş-a înregistrat buie orientate toate forţele.
tenţă. E suficient să arătăm că Ia şi in sectorul zootehnic Şeptelul, pro­ Sînt cuvintele cu care diri­ vii mai puţin pregătiţi şedin­
sfîrşitul prfmlui trecut, cele 169 de fa­ prietate obştească, se ridică acum fa A. DAVID
milii (întregul sat) aveau 351 ha. te­ 47 capete bovine, 29 capete porcine şl Din rmwsica c m ginta îşi întimpinâ elevii. în ţe cu organizaţia de pionieri.
ren. un camion, două grajduri cu o 202 capete ovine.
capacitate de cîfe 4ft capete vite mari La clubul muncitoresc „11 Iu­ literară cu dramatizarea poemu­ fiecare dimineaţă. Pe cate­ Rozalia Mihuţ a fost ajutată
fiecare, o maternitate de scroafe, un Gospodăria agricolă .colectivă din nie“ din Călan se desfăşoară în lui „Lazăr de la Rusca“ de Dan
saivan pentru 250 oi, două magazii Bretea Mureşană, a avui insă, şi are aceste zile o rodnică activitate. Deşliu, iar pentru elevii şcolii dră, steagul purpuriu, brodat ăe colegele sale E. Iile, E.
de cereale, atelier de fierărie, remiză mari posibilităţi pentru a spori mai Bibliotecara clubului, tov. Ro- profesionale, se pregăteşte expu­
pentru atelaje, trei siloz.uri betonate, mult averea comună. Cu toate acestea, zalia Cuteanu, a organizat cu nerea „Povestiri despre Dol- cu litere mari care anunţă Forţiu şi altele. Acum se nu­
un pătul etc. aici, în ce priveşte sectorul de con­ elevii şcolii elementare din lo­ tana“.
strucţii. colectiviştii sînt rămaşi în calitate o „După-amiază de bas­ că aceasta e clasă fruntaşă mără şi ea printre cei care
Fondul de bază, care la început era urmă, valoarea zilei-muncă e sub po­ me“. Se pregăteşte apoi o seară I. CRAŞCA
de numai ffiO.IOS lei, însumează acum sibilităţile gospodăriei, iar veniturile pe oraş. a devenit un simbol învaţă bine.
peste 707.000 lei. realizate au fost destul de modeste. lăcătuş
Anul trecut, bunăoară, tofalnl venitu­ pentru toţi elevii. In întrea­ întreaga clasă este frunta­
Cu toate condiţiile climatice nefavo­ rilor realizate nu depăşeşte suma de
rabile din anul trecut, colectiviştii au 109.117 lei. In ceea cp priveşte fon­ ga clasă nu există nici un şă la învăţătură, iar steagul
obţinut cu 1.000 kg. porumb şi cu 000 dul de bază, acesta a ajuns la abia
kg. ovăz la hn. mai mult decît în 1950. 156.201 lei. corigent. de pe catedră este un imbold

S-a dezvoltat mult şi sectorul zoo­ Care sînt cauzele pentru care acea­ Diriginta întoarce cu satis­ în muncă pentru îmbogăţirea,
tehnic al gospodăriei. Acesta numără stă unitate socialistă a rămas în
acum 73 capete bovine, 30 capete por­ facţie filele catalogului. In cunoştinţelor ăe pînă acum.
cine şi 198 capete ovine. Valoarea urmă ?
veniturilor realizate de către colecti­ gînd îi revin cuvintele pio­ incit la examenele de sfirşit
vişti în 1900, s? ridică, la 278 414 lei. In primul rind aici a existat o prac­
Acest lucru a permis gospodăriei să tică destul de greşită. De la înfiinţa­ Activitatea continua nierului Nicolae Popa : ,.De- de an. fiecare elev să se poa­
repartizeze colectiviştilor la zi-muncă rea gospodăriei colective şi pînă în
importante cantităţi de produse şi cîte prezent la conducerea acesteia s-au Recent, pe scena căminului făşurat un reuşit program artis­ acum înainte ne vom stră­ tă prezenta cu fruntea sus.
5 lei. perpetuat 5 preşedinţi şi tot atîfea cultural din satul Sîrbi, s-a des- tic.
consilii noi. Acest fapt a generat în dui să luptăm, nu numai pen- 7. V.
Colectiviştii din Leşnic sînt încre­ bună măsură stagnarea lucrurilor, Corul căminului cultural a
zători în forţele lor. în viitorul toi _/i__f __f u_/•_t <—11—r<—' \—t\—' y—/>— —/.—/«—t 1V— / \ ~ J <___f l — f 1— /,___I , <— > ¦— / •-

prezentat cîntecele: „Slavă P o p u la ţia - to i m a i b in e d e s e rv iţii
partidului“, „Trenuţul“, „Ştii fu

mindro, ştii tu ştii”, formaţia de Recent, la Călan, a avut loc In adunarea generală s-a ho-
dansuri, jocurile: „Sălcioara“, adunarea generală a lucrătorilor tărît deschiderea unor noi uni-
„Mureşanca“ şi „Ardeleanca” cooperativei de consum „Munci- ta ţi: un magazin sătesc in sa-
iar echipa de teatru comedia torul“. Cu acest prilej s-a scos tul Grfd, un magazin alimentar,
„Neamurile“. Interpreţii come­ in evidenţă că în anul 1960, prin o cofetărie, o turnătorie de bere,
diei (Sevastian Zbegan, Ionel unităţile de deservire s-au des- un depozit cu materiale de con-J
Munteanu, Dorel Roz, Lucreţia strucţii şi două centre de distrî-
Manea şi Jenica Petrean), cît şi făcut mai multe mărfuri faţă de buire a piinii la Călan.
ceilalţi artişti amatori ce şi-au
anul 1959 cu 4.447.000 lei. Be- IOSIF C
adus contribuţia la reuşita pro­ neficiul realizat a fost de 984.000
lei, iar fondul social a crescut

gramului, au fost mult aplau­ cu 49.000 lei faţă de 1959.

daţi de peste 200 de spectatori Prin organizarea judicioasă a

mai luminos al gospodăriei lor colec­ ţ Sp-i!!nul -comitetului raional şi a F. ZAMFIR transporturilor de mărfuri s-a La închiderea cursului

tive. De aceea, şi-au propus ca anul comitetului comunal de partid a fost directorul căminului cultural din realizat o economie de 120.000 Numeroase femei din oraşul
lei faţă de plan.
Slrbi

Deva, încă din toamna anului

A oansuri băneşti pentru Colectivul atelierului de sculărie trecut, au început să frecventeze
cursurile de îndrumare. Un ast­
fel de curs a funcţionat şi pentru
colectioişti Colectivul de muncă din ate­ cît mai multe scule vechi, să se femeile din circumscripţiile nr.
lierul sculărie al U. M. Cugir a folosească scule mai ieftine în 19 şi 24. Participind cu regula­
ospodăria agricolă colec- Pilimcn Sîrbu, raionul Ilia. Prin­ întocmit recent un bogat plan locul altora scumpe, să se refo- ritate la curs, femeile au reuşii
de măsuri pentru îmbunătăţi­ losească abrazivele uzate.
Vr tivă „21 Decembrie“ din tre altoie, ei au vindut statului
rea calităţii produselor şi obţi­ Planul de măsuri a început să să-şi însuşească o serie de noi
sat.a! Pricaz, raionul Orăştie, se in luna aceasta pe bază de con­
nerea de economii. In planul fie tradus în viaţă şi primele cunoştinţe care le vor ajuta in
numără, printre gospodăriile co­ tract 12 boi graşi. Şi la gospo­ amintit se prevede printre al rezultate sînt mulţumitoare.
tele formarea în compartimen­ Astfel, în luna martie au fost munca lor de zi cu zi.
lective fruntaşe din regiune în dăria colectivă din Filimon Sîr­ tul strungărîe a unei brigăzi de recondiţionate 250 cuţite vidia
calitate alcătuită din muncitorii şi un mare număr de circulare La închiderea cursului, care 2
dezvoltarea sectorului -zooteh­ bu, cu veniturile realizate s-a cu cea mai bună calificare. De pentru retezat materiale. In avut loc zilele trecute, pentru re­
asemenea, sînt prevăzute mă­ aceeaşi lună. toate produsele zultatele obţinute în însuşirea
nic. Pentru fiecare 100 ha. de dezvoltat fondul de bază. s au suri privitoare Ia intensificarea atelierului au fost de bună ca­ lecţiilor, 29 de femei au primii
controlului de calitate pe locuri litate. Rezultate la fel de fru­ diplome.
teren gospodăria are acum 42 procurat c parte din materia­
VICTORIA DIDÂ
capete bovine, 75 oi, 12 capete lele necesare pentru construi­

porcine etc. rea unui grajd, a unei stupării

Intre l ianuarie şi 10 aprilie, şi a unor boxe pentru porci. Din partida de reparat vagoane (cu reparaţie capitală), din sectorul de

colectiviştii din Pricaz au reali­ Totodată, colectiviştilor li s-a vagoane al R.M.R. Simeria, face parte şi echipa de tineri nituitori, care de muncă, precum şi mărirea moase au fost obţinute şi în pri­ ECATERINA BELDEAN
este bine cunoscută pentru calitatea lucrărilor ce le execută. exigenţei acestuia.
zat 158 000 lei venituri băneşti. împărţit drept avans cîte 8 lei ma jumătate a lunii aprilie. preşedinte ale comisiilor de femei
In clişeu: Agitatorul Dumitru Buhăianu, citeşte ziarul împreună cu to­ Pentru realizarea de economii T. TRIO
Mai mult de jumătate din acea­ pentru fiecare zi-muncă. varăşii săi. s-a hc-tărît să se recondiţioneze din circumscripţiile nr. 19 şi 24 —
corespondent Deva
stă sumă a fost obţinută prin in veniturile realizate
valorificarea produselor anima­ anul acesta, colectiviştii Războiul s-a terminat de mult. ECOUL ÎNDEPĂRTATU contrast cu atmosfera generală
liere. După ce au efectuat alte din satul Şerel, raionul Haţeg, Milioanele de văduve, orfani şi a spectacolului (scena primei în-
cheltuieli necesare sporirii pro­ au împărţit cîte 10 lei avans alţi năpăstuiţi ai groaznicului de SAVA GOI OVANI SKl t'îlniiri cu Maria, convorbirea din
ducţiei vegetale şi animale, co­ pentru fiecare zi-muncă, cei din flagel nu vor putea insă uita grădină etc.).
lectiviştii au repartizat 78.000 Şibot raionul Orăştie, cîte 6,50 niciodată mormanele de cadav­ In sat găseşte totul schimbat. înţeleagă că ar li vorba doar de triţa a trăit pa-s cu pas marea
lei pentru fondul de bază, şi Iei la ziua-muncă. Avansuri bă­ re, ruinele, lăsate în urma sa. Chiar şi in familia ei totul este un conflict îngust de familie. dramă a personajului. A realizat Deşi interpretul lui Serghei,
cîte 5 lei avans pentru fiecare neşti au împărţit de asemenea Această temă — a amintirii răz­ altfel. Soţul Măriei, Doţenko, Ele s-au transformat in acte de scene deosebit de expresive, pli­ Ilie Ştefan, s-a străduit să înfă­
zi-muncă. Colectivistul Ican gospodăriile colective din Sint- boiului — stă la baza piesei au­ s-a recăsătorit chiar cu sora ei, acuzare a războiului. La subli­ ne de conţinut (in faţa imaginii ţişeze drama adolescentului care,
Drăgan şi soţia sa, au primit torului sovietic Sava Golovanis- Olea. Serghei, fiul Măriei, cres­ nierea momentelor de mare in­ globului pămîntesc, întilnirea cu fără vreo pregătire prealabilă,
pentru cele 215 zile-muneă efec­ andrei Bc-bilna. Balomir. Brîz- ki, pusă în scenă la Teatrul de cut de Olea, este mare. tensitate dramatică a contribuit Olea şi mai ales scenele cu află că are altă mamă decît cea
Stat din Petroşani. Drama lui în bună parte şi partitura mu­ Stepaniuk). pe care o crezuse, el a fost în
tuate anul acesta 1.065 Iei, iar nie si altele. Pînă acum, au îm­ Doţenko, a Măriei, Oliei sau cea Deşi tunurile au tăcut de zicală (de Petre Giorgoveanu). general liniar, nefiresc, anihilind
a Orisiei, — eroii piesei — e o mult. prin sosirea Măriei, in Jocul actorilor — cu cîteva ex­ Cu o notă pronunţată ome­ astfel scene valoroase ale pie­
Sever Sinina, oare a efectuat părţit avansuri băneşti, între frîntură din marea dramă pro­ casa familiei Doţenko răzbeşte cepţii — a fost orientat în ge­ nesc şi-a interpretat rolul şi sei. De altfel, şi ca vîrstă, ni s-a
vocată de fascismul german. ecoul îndepărtat al războiului. neral spre o interpretare sobră, Qheorghe lordănescu (Stepa­ părut nepotrivit. Doar in actul
singur 150 zile-muneă, a primit 10 şi 3 lei pentru fiecare zi- Conflictul ce se naşte in -mod simplă, fapt c p a contribuit în niuk). Drama zguduitoare a III s-a integrat în rol, interpre-
ca avans 750 lei. Distrugerile materiale provo­ firesc intr-o asemenea situaţie, fiicei sale şi a sa proprie, ne­ tind cu mai multă căldură şi
muncă, mai mult de 40 de gos­ cate de război se vindecă greu. ar părea — la prima vedere — & w tiea (m ig a lă naturaleţe.
Y enituri însemnate din Totuşi, uriaşa forţă creatoare a de nerezolvat. Dar oamenii so­ date convingător, au făcut ca
creşterea animalelor au podării colective din regiunea poporului sovietic a izbutit -să vietici, care au suferit cel mai bună măsură la evidenţierea me­ spectatorul să asiste la momen­ Din jocul Nicoletei Oancea (în
şteargă cu totul urmele mate­ mult de pe urma războiului, gă­ sajului piesei. Interpreţii roluri­ te veridice din viaţa unui om lo­ travesti, Petrik), s-au reliefat
realizat şi colectiviştii din satnuoJastră.* riale ale monstruosului măcel. sesc căile de rezolvare şi a unei lor principale au izbutit să con­ vit de război, să urască mon­ deprinderile copilului rîzgîiat,
Dar amintirea celor dragi pier­ astfel de situaţii. vingă, să ne facă să înţelegem stru] împotrivă căruia luptă ra­ neastîmpărat. Dar actriţa a de­
Pe şantierul de ia Coroeşti duţi, nu poate ii ştearsă. Tocmai că ecoul îndepărtat al războiului ţiunea, întreaga omenire progre­ păşit limitele cerute de rol, s-a
de aceea, mesajul dramei „Ecoul Maria, un profil simplu şi o- •este o dramă reală. Tocmai de sistă. transformat intr-un personaj
Spre Coroeşti, Jiul îşi mină in dreptul lui Dumitru Dina- îndepărtat“ constituie o înflăcă­ inenesc, căreea războiul i-a pri­ aceea se poate aprecia că spec­ care n-are nimic comun cu buna
rată chemare la apărarea bunu­ cinuit suferinţe grele, Înţelege tacolul a avut un caracter m i­ La spectacolele cu această creştere. Şi regia a exagerat
apeie repezi, înegrite de căr­ chc, Pelre Buscan, Vasile Su­ lui celui mai de preţ al omeni­ lucrurile just. „Războiul a pro­ litant, profund uman. piesă s-a remarcat şi jocul Eli- dînd o astfel de linie interpretei.
rii — pacea. „Războiul, ecourile vocat dureri, dar lucrurile tre­ sabetei Belba (Olea). Actriţa a Nici costumaţia n-a fost cea a-
bune. Aici, constructorii de pe fletu, Victor Taia, sînt înscri­ sale atît de dureroasa, nu tre­ buie astfel orinduite incit să nu Interpreta Măriei, Ana Colda, sesizat momentele de tensiune decvată (pantaloni pescăreşti
buie să se mai repete !“ — iată pricinuiască şi alte suferinţe“ — a reuşit să înfăţişeze personajul Iramatică, le-a redat cu pasiune. etc).
şantierul noii spălătorii / le- se de fiecare dată cîte 10-15 mesajul piesei. conchide Maria. Şi intr-adevăr, in toată complexitatea lui. Prin A evidenţia! frămîntările perso­
problema îşi găseşte o rezolvare jocul ei, spectatorul a văzut najului, nobleţea sa sufletească. In rolul Orisiei, Sleia Popes-
au stăvilit pentru a le abate la sută depăşiri de plan şi Iu- . Doţenko îşi pierde soţia, pe posibilă numai în condiţiile so­ chipul omului crunt lovit de răz­ Tabloul intilnirii cu Maria şi cel cu a creat un personaj autentic.
Maria, in război. Cu toţii o cred cietăţii socialiste, în care omul boi, dar care dispune de înalte
din drumul lor pe n porţiune crări de cea mai hună calitate. moartă. După un deceniu şi ju­ e condus de înalte considerente calităţi morale, fiind unul din în care destăinuieste viaţa sa in Includerea in repertoriu a
mătate, in satul reconstruit din morale. milioanele de oameni sovietici, anii din timpul războiului în care dramei „Ecoul îndepărtat“, vine
de circa 1,5 km. ...lutr-una din zilele trecu­ temelii, se ridică un monument educaţi de Partidul Comunist, l-a crescut pe Serghei, au darul să sublinieze preocuparea tea­
pentru cinstirea eroilor căzuţi in ...Punînd în scenă la Teatrul care a luptai cu înflăcărare pen­ să emoţioneze. trului minerilor pentru prezen­
Pe şantier totul freamătă te, la sfîrşitul lucrului, zida­ lupta împotriva cotropitorilor de Stat din Petroşani piesa „E- tarea unor spectacole militante.
fascişti. Printre eroi e şi numele coul îndepărtat“, regia (I. Pe- tru eliberarea patriei sovietico Interpretul lui Fiodor Karpo- Cu ţoale lipsurile arătate privind
de clocotul muncii. Oamenii rul Dumitru Clielaru împreu­ Măriei. Dar intr-o bună zi, Ma­ vici Doţenko a încercat să re­ jocul actorilor, se poate afirma
ria se întoarce. Ea fusese pri­ trovici) a căutat să creeze un Deopotrivă de firească în iposta­ zolve diferite situaţii scenice in că spectacolul şi-a atins ţinta.
se mişcă vioi de colo, colo, nă cu ortacii săi, îşi făceau zonieră, persoană strămutată în za de eroină, mamă şi solie, ac­ aşa fel incit să evite alunecarea Scenografia (Olga l.uou—Seor-
spectacol care să transmită cit spre melodramă. Aceasta l-a îm­ !eanu) dacă ar fi fost mai în­
purtind diferite scule şi mate­ bilanţul: Africa de nord, apoi in America pins insă pe cealaltă pantă, la grijită, mai dinamică, ar fi con-
mai firesc mesajul atît de ome­ tel de periculoasă — a conven­ Iribuit şi mai mult la crearea
riale. Excavatoarele muşcă — Depăşirea planului cu 2 de sud, fără vreo posibilitate de ţionalului, fiind în scenă de cele unui spectacol de o înaltă ţinută.
nesc al piesei. Scenele create mai multe ori retinut, rece, în
pămîntul cu lăcomie. Betonie- ta sută, economisirea a circa a comunica cu familia. VICTOR FULESI
n-au lăsat nici un moment să se
( rele se inuîrtesc cu repeziciu- 60 buc. cărămidă şi lucru de

- ne. Iureşul întrecerii socialis­ hună calitate — acesta este

te in cinstea aniversării parti­ rezultatul muncii noastre de

dului a cuprins deopotrivă pe astăzi...

excavatorişti., zidari, betonişti, Asemenea bilanţuri se în­

fierari-betonişti şi săpători. cheie în fiecare zi şi la fiecare

Datorită acestui fapt, ritmul brigadă de pe şantierul de

lucrărilor e tot mai viu. Pe zi construcţii al spălătoriei de

ce trece se îmbunătăţesc şi cărbune de la Coroeşti.
N. ROVT.NŢA
realizările brigăzilor. Pe pa­
corespondent
noul cu rezultatele întrecerii,

!L ..'"W—