Page 73 - 1961-04
P. 73
f<sgione
Hvmodoa»-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI DECLARAŢIA
muimslaiisi guvernului Republicii Populare Romîne
I cu privire la acţiunile agresive împotriva Cubei
Guvernul Republicii Populare curile conducătoare americane Aşa cum declara primul mi
nistru Fidel Castro, invadatorii
Romîne şi poporul romîn au a- In iniţierea şi organizarea agre au atacat Cuba pentru a lua
pămîntul pe care revoluţia cu-
flat cu profundă indignare de siunii imperialiste împotriva Cu bană l-a dat ţăranilor şi mun
citorilor din cooperative, pentru
mişeleasca agresiune dezlănţuita bei. a pune din nou mîna pe uzine
le, fabricile şi minele poporului,
Anul XIII. Nr. 1987 Vineri 21 aprilie 1961 4 pagini 20 bani împotriva Republicii Cuba, al Atacul împotriva Cubei a fost pentru a răpi şcolile pe care re
voluţia le-a deschis în toate re
cărei pămînt a fost invadat de îndelung şi minuţios pregătit. giunile ţării.
bande de mercenari, organizate Guvernul S.U.A. a instituit blo Guvernul romîn consideră ne
cesar să sublinieze că acţiunile
şi pornite de pe teritoriul S.U.A. cada economică asupra Cubei, îndreptate împotriva suverani
tăţii şi libertăţii popoarelor, cre
în în tîm p jn a re a an iversării a 4 0 de ani şi al altor ţări vecine aflate sub a ordonat unităţilor sale navale ează mari primejdii pentru pa
d e !a în fiinţa r e a p a rtid u lui cea şi securitatea internaţională
controlul imperialiştilor ameri să patruleze în apele Americii şi ridică serioase obstacole în
Calitatea — obiectiv principal calea destinderii şi colaborării
cani. Centrale, a rupt relaţiile diplo între state.
în în tre c e re a s o c ia lis ta
In întreaga lume răsună glasul matice ou Republica Cuba. Experienţa ultimilor ani a do
vedit cu prisosinţă legătura in
plin de manie al popoarelor care Transfugii contrarevoluţionari disolubilă dintre cauza indepen
dentei popoarelor şi a păcii ge
îşi exprimă revolta faţă de a- din Cuba au fost adăpostiţi in nerale.
ceastă încălcare grosolană a ce S.U.A. unde au primit subvenţii In comunitatea internaţională
se cere din partea tuturor tării
lor mai elementare norme ale oficiale şi li s-a pus la dispoziţie lor, mari şi mici, să respecte
normele de convieţuire paşnică
relaţiilor internaţionale şi care echipament şi centre de instruc între popoare, înscrise în Carta
O .N .U .: respectul integrităţii şi
constituie totodată o provocare ţie militare. suveranităţii statelor, neames
tecul, neagresiunea, apărarea
primejdioasă împotriva păcii şi încă din octombrie 1960 in păcii şi securităţii internaţio
nale.
securităţii generale. faţa Adunării Generale a O.N.U.
In acest sens., guvernul romîn,
Alături de toate statele iubi guvernul cuban a atras atenţia prin delegaţia sa la Organiza
ţia Naţiunilor Unite, a cerut
toare de pace, Republica Popu asupra pregătirilor pe scară tot Adunării Generale să adopte o
lezolutie care să prevadă înce
, C u fieca re zi realizări lară Rornînă înfierează şi con mai mare a unei intervenţii ar tarea imediată a acţiunilor mi
litare împotriva Cubei, precum
damnă cu energie acţiunile a- mate împotriva ţării sale, de pe si a oricărui sprijin pe care
bandele intervenţioniste îl pri
şi m ai fru m o a se gresive inspirate şi organizate baze de operaţii aflate pe teri mesc din partea altor state.
împotriva Gubei de către Sta toriul Statelor Unite ale Ame Guvernul romîn socoteşte că
Adunarea Generală trebuie să
Predominau două păreri. Pri genţi cu materia primă — ob tele Unite ale Americii, care ricii, în Guatemala şi la Swan adopte de îndată măsuri pentru
ma (susţinută de cei mai serva dispecerul şef al secţiei, încetarea agresiunii S.U.A. îm
FRUNTAŞI DE LA ATELIERELE m u lţi): „foarte bine s-a orien Constantin Toma. in calcar se constituie un atentat împotriva Island. potriva Cubei.
CINTRALE GURABARZA tat b i r o u l A doua: „nu era ne găsesc multe corpuri străine şi
cesar să mai discutăm despre totuşi îl acceptăm şi-l introdu dreptului inalienabil al poporului Toate acestea au culminat cu Este o datorie imperioasă a
c a lita te A c e s te păreri circu cem în furnale. Nu-i bine! Şi fiecărui stat membru al Orga
lau cu cîteva ore înainte de în la fel procedăm cu minereul, cuban de a fi stăpin în patria debarcarea pe teritoriul Cubei nizaţiei Naţiunilor Unite să ac
ceperea unei şedinţe. Se naşte ţioneze conform obligaţiilor a-
totuşi întrebarea: s-a orientat ir sa. 'a unor bande de mercenari afla sumate’ prin Cartă, pentru a se
bine biroul organizaţiei de par S-ar crede, după felul cum pune capăt agresiunii.
tid cină. a fixat la ordinea de s-a discutat în adunarea amin Legat de poporul cuban, ca şi te la ordinele unui centru con
zi a adunării generale din 6 tită, că secţia t-a furnale. a Guvernul Republicii Populare
aprilie a.c. şi analiza calităţii? C.S. Hunedoara a produs în de celelalte popoare din Ameri trarevoluţionar constituit în Sta Romîne, deplin solidar cu De
Să vedem. cursul primului, trimestru al a- claraţia din 18 aprilie 1961 a
nului în curs, fontă de slabă ca Latină prin afinităţi de lim tele Unite ale Americii. guvernului U.R.S.S., va sprijini
Bine întocmit, scurt dar cu calitate. Lucrurile nu stau insă întrutotul înfăptuirea măsurilor
prinzător, antrenat prin referi deloc aşa. Faţă de 5 la sută bă şi cultură, poporul romîn a Astăzi opinia publică din toa propuse în această declaraţie şi,
rile sale concrete, referatul pre admis şi 4 la sută angajament, împreună cu alte state, va ac
zentat adunării de şeful sec colectivul de furnalişti a redus urmărit cu bucurie şi simpatie te ţările lumii este perfect edi ţiona pentru susţinerea poporu
ţiei, a fost urmărit cu viu in procentul de declasate la 2.10 1a. lui cuban în lupta sa dreaptă
teres. sută. Prin urmare, un rezultat succesele poporului cuban in ficată cine sînt inspiratorii şi de apărare a independenţei şi
excelent. suveranităţii sale naţionale.
La discuţii au luat cuvintul Totuşi, furnaliştii nu sînt lupta pentru cucerirea indepen organizatorii agresiunii împo
mulţi furnalişti, cauperişti, mulţumiţi. In munca lor şi-au
maiştri, ingineri etc. Şi fieca făcut loc şi o seamă de abateri, denţei sale, in munca pentru triva Republicii Cuba.
re dintre ei a găsit ceva de ob pe care biroul organizaţiei de
servat, de criticat, de propus. partid le-a sesizat. N-au fost construirea unei vieţi noi în Cu Ziarul „New York Times“ a
respectate întotdeauna reţetele
— La furnalul 4, acolo unde de încărcare, s-au făcut greşeli ba, liberă de exploatarea la care' mărturisit chiar a doua zi după
la repartizarea materialelor
lucrez şi eu, s-a declasat multă Aşa dar, biroul organizaţiei a fost supusă ani de-a rindul de începerea operaţiunilor m ilitare:
fontă. Mă sim t vinovat de acest de partid s-a orientat bine. Un
lucru. Promit însă, aici in faţa colectiv harnic nu-i niciodată monopolurile americane. „Nu este un secret că guvernul
comuniştilor, că echipa pe care mulţumit de ceea ce a făcut. El
o conduc, nu va mai depăşi de vrea totdeauna mai mult. întregul nostru popor îşi ex Statelor Unite a furnizat ajutor
acum înainte procentul de de
10AN OMETA GHEORGHE GLIGUŢA clasate — spunea prim-fuma- N. ANDRONACHF. primă astăzi sentimentul de so exilaţilor cubani timp de
maistru electrician, bun rabotor, meseriaş price listul loan Chîroşca.
conducător al lucrărilor put în rabotarea roţilor lidaritate cu cauza dreaptă a po mufte luni. Acest ajutor a cons
de reparaţii şi rebobinai# dinţate pentru locomoti — Trebuie să fim mai exi-
porului cuban care, cu arma in tat în arme, instrucţie şi insta
a transformatoarelor. vele electrice.
mină, îşi apără libertatea şi laţii pe teritoriul american şi în
wmmmm
drepturile cucerite cu atîtea sa Guatemala. Acest lucru a fost.
crificii. prea mult trîmbiţat pentru a fi
Guvernul romîn consideră că ignorat astăzi".
guvernul S.U.A. poartă întreaga Acţiunile agresive ale S.U.A.
răspundere pentru acţiunile mi împotriva Cubei arată popoare
litare îndreptate împotriva Re lor că în politica externă a.
publicii Cuba şi pentru conse S.U.A. continuă să joace rol de
cinţele grave pe care continua frunte aceleaşi cercuri imperia
rn rea acestora le-ar putea avea liste agresive, duşmane ale as
pentru securitatea şi pacea ge piraţiilor de independenţă, liber
nerală. tate si progres ale tuturor po
Declaraţiile repetate ale preşe poarelor.
dintelui Kennedy şi ale altor Agresiunea împotriva Cubei
personalităţi oficiale americane, dovedeşte că cercurile conducă
prin care se afirmă simpatia şi toare americane sînt călăuzite
Fier vechi pentru oţelării admiraţia pentru mercenarii re în primul rînrl de interesele
MIR6EA PLEŞA POMPILIU BOL6U ® Muncitorii districtului 3 G.F.R. într-o singură zi 5.000 kg. fier vechi. crutaţi din rîndurile elementelor’ marilor monopoluri care au pier
lăcătuş. Piesele pentru Muncind ca lăcătuş la Ilia, organizaţi în brigăzi de muncă Un aport deosebit l-au adus ute-
agregatele de ta Rotaţiile confecţionarea şi repara patriotică, au colectat şi expediat în contrarevoluţionare, constituie o dut în Cuba sursa unor profi
de minereuri executate de rea utilajelor, se menţine luna martie 5 vagoane încărcate cu miştii Gheorghe Stăncioiu, loan Slo-
el, sînt numai de bună printre fruntaşii în pro 66 tone fier vechi. (GHEORGHE BA bodaş, Emerich Bertuş şi Liuba Da- mărturie a rolului jucat de cer- turi fabuloase.
LA — corespondent). vid (ALEXANDRU TUZA, — coresp.).
calitate. ducţie. LI „Sîntem alături de lupta dreaptă
• Brigada utemistă de muncă pa • Ţăranii muncitori din Ribiţa şi
triotică de la atelierul electric al uzi Grişan, raionul Brad, au predat coope a poporului cuban“
nei „Victoria“ din Gălan, a colectat rativelor săteşti peste 1.500 kg. fiSr
vechi. (I. ANGHEL — corespondent).
MITINGUL SIDERURGIŞTILOR HUNEDORENI
Ştirile zilei Toatefoitele iasemănofui pamMuil „Trăiască lupta eroică a poporului au înfierat această faptă mîrşavă să- şi imperialiştilor americani şi dorim
cuban 1“, „Jos inimile imperialiştilor vîrşită împotriva tinerei Republici Cu acestui neînfricat popor, victorie de
Expoziţie de inovaţii Snsămsnjjănle -de p r i m ă v a r ă rite la hectar, colectiviştii folo De luni, 17 aprilie, clnd tem şi mercenarilor lor de pe Guba c- ba. Exprimînd sentimentul de revoltă plină în lupta sa dreaptă“.
sesc în cea mai mare parte să- peratura solului a ajuns la peste noică 1“4 Aceste cuvinte rostite de care a cuprins pe siderurgiştii hune
Zilele trecute, s-a deschis în sala fermînafle mînţă 'dublu hibridă, iar pe 70 9 grade, mecanizatorii au Înce sutele de siderurgişti hunedoreni, au doreni, inginerul Gheorghe Rădulescu Gocsarul Vasile Nicolae, oţelarul
„Gheorghe Apostol“ din Petroşani, ha. seamănă intercalat dovleci put semănatul porumbului colec răsunat de nenumărate ori ieri după - a arătat că drumul avîntului econo Gheorghe Tîţ, furnalistul Victor Semen,
o interesantă expoziţie de inova Folosind din plin timpul pri şi fasole. tiviştilor. Muncind fără răgaz, amiază, la mitingul organizat în semn mic şi al bunei stări pe care a por maistrul laminator Dumitru Ionescu,
ţii. Aici sînt expuse circa 50 de elnic insămînţărilor de primă aceştia au însămînţat' în numai de solidaritate cu lupta dreaptă a po nit poporul cuban, nu este pe placul bobinatoarea Victoria Neamţu şi alţii,
machete, ale Inovaţiilor propuse în vară, colectiviştii din Ţelna, ra Se seamănă num ai 3 zile porumb pe 115 ba. Din porului cuban. imperialiştilor. Iată . ce i-a determinat au vorbit cu mînie în suflet despre
ultimul timp la cabinetele tehnice ionul Alba, au terminat lucrările cele relatate de preşedintele gos- să pornească făţiş cu forţa armată acest act mişelesc. „Noi — a spus
ale minelor şi uzinelor din Va de insămînţări. In ziua de 17 a- mecanizat podădiei, această lucrare va li Cu cîtva timp înainte de începerea împotriva unui stat curajos, care a printre altele furnalistul Victor Se
lea Jiului. prilie a. c. au'fost semănate ul complect terminată în cel mult mitingului, oamenii muncii din com rupt prin luptă lanţurile robiei, înlă- men — . sîntem pe deplin solidari cu
timele suprafeţe cu porumb boa Din experienţa anilor trecuţi, două zile. binatul luinedorean au luat cunoştinţă turînd odiosul regim a lui Batista. lupta dreaptă a poporului cuban şi a-
Majoritatea inovaţiilor expuse be şi porumb pentru siloz (35 colectiviştii din Şibot, raionul despre declaraţia guvernului cuban, în Cauza poporului cuban, a spus în în probăm întrutotul declaraţiile guver
oglindesc preocuparea colectivelor ha.). In prezent, membrii aces Orăştie, s-au convins cit de a- Intr-o singură zi care s-a arătat că forţele mercenarilor cheiere vorbitorul, este cauza popoare nului Uniunii Sovietice şî guvernului
de mineri pentru exploatarea cît tei gospodării au început sapa vantajos este să execute cu ma Membrii gospodăriei agricole invadatori au fost nimicite. De ase lor iubitoare de pace, iar solidaritatea R.P.R. cu privire la lupta eroică a
mal raţională a straturilor de căr mare pe cele 8 ha. cu vie. şinii) S.M.T. lucrările agricole. colective din Balomir, raionul menea, t ei au aflat despre declaraţia acestor popoare constituie o garanţie poporului cuban“.
Iată de ce şi in anul acesta au Orăştie, au început semănatul guvernului R.P.R. cu privire la acţiu de izbîndă pentru poporul cuban.
buni, cu un consum de materiale Participind zilnic la muncă, încheiat contract cu S.M.T. Orăş porumbului in ziua de 19 aprilie nile agresive împotriva Cubei, Aceste Vorbitorii şi participanţii la miting
şi în special de lemn, cît mai re colectiviştii Nicolae Bîrz; Pavel tie pentru a executa toate lucră a. c. Intr-o singură zi ei au în veşti au stîrnit o mare bucurie în rîn- „Săvîrşind invazia armată împotriva şi-au manifestat bucuria pentru victo
dus. Tat, Nicodim Podică şi Gligor rile din campania de primăvară. sămînţat 30 ha. cu porumb din dul siderurgiştilor hunedoreni care în Cubei, a spus oţelarul Alexandru No- riile poporului cuban şi convingerea
Florea au adus o contribuţie în cele 180 ha. planificate. In ace semn de solidaritate şî simpatie faţă jogan — imperialiştii şi mercenarii lor fermă că din acest conflict militar
Succesele semnata la terminarea in bune Drept rezultat, ei au reuşit să eaşi zi, s-a început plivitul griu de poporul cuban, strigau: „Suvera au crezut că vor găsi aici prieteni. impus de imperialişti şi slugile lor.
mecanizatorilor condiţiuni a insămînţărilor de termine insăminţările din epoca lui şi orzului de toamnă. Cei nitatea Cubei să fie respectată!“, Dar socoteala lor a dat greş. încă din Cuba va ieşi învingătoare. In înche
primăvară. I-a cu 15 zile mai devreme de- 70 colectivişti care au participat „Trimitem salutul nostru eroicului po primele ore ale invaziei, poporul cu ierea mitingului, colectivul de munci
Brigăzile de tractorişti de ta cît se prevăzuse şi să aibă com la această lucrare au plivit a- por cuban, care luptă pentru apărarea ban s-a ridicat la luptă eroică pentru tori, tehnicieni, funcţionari şi ingineri
S.M.T. Orăştie, care lucrează pe ir plect pregătit terenul pentru in- proape 23 ha. de grîu. libertăţii sale!“. apărarea patriei. Ne bucurăm din tot din cadrul Combinatului siderurgic
ogoarele colectiviştilor din Bobîlna, In satul Abucea din raionul sămînţarea porumbului, încă din sufletul pentru victoriile repurtate de Hunedoara, a adoptat o moţiune în
Căian şi Sîntandrei, au încheiat Ilia, semănatul culturilor de pri săptămîna trecută. * Mitingul a fost deschis de tov. loan poporul cuban împotriva mercenarilor sprijinul luptei poporului cuban. pen
decada a doua a lunii aprilie cu măvară a fost terminat in ziua Achim, preşedintele Comitetului sindi tru o Gubă liberă şi independentă.
un succes remarcabil. Ele şi-au rea de 19 aprilie a. c. Colectiviştii catului din C.S'.H., care a spus prin
lizat pînă la 20 aprilie planul de au semănat în primăvara aceas tre altele : „Poporul frate cuban, care !----------- M OJ 1
hantri pe campania de primăvară ta 2 ha. cu floarea-soarelui, 2 ha. sub conducerea guvernului său revo
în proporţie de 114, 104 şi respec cu ovăz, 1 ha. cu orzoaica, 2 ha. luţionar a dat dovadă de eroism şi ţ Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din Combi-]
tiv 100 la sută. cu cartofi şi 18 ha. cu porumb. abnegaţie, situîndu-se în fruntea ţâri
Fruntaşi la insămînţări sini lor din America Latină în lupta îm [ natul siderurgic Hunedoara, a luat cunoştinţă cu profundă indignare dej
Mecanizatorii Silagy Iulian şi colectiviştii Iulian Baba, Gheor potriva imperialismului, se află de cî
Nicolae Barbu, şi-au depăşit planul ghe Burza, Adam Haneş, Ioari teva zile în faţa unei legitime apărări. [ mîrşava agresiune dezlănţuită de bandele de mercenari aflaţi în slujba im-J
de hantri pe campanie cu 75 şi Varga şi Maria Surducan. Imperialiştii americani cărora nu le
respectiv 45 de procente. convine „regimul nou instalat în Cuba, j perialismului. înpoîriva eroicului popor cuban.
au instruit şi înarmat bande de mer
Spectacole Cu sprijinul >:}<> O - :V:':' w ¦''•" «' cenari şi le-au trimis să invadeze Cuba Pregătită şi inspirată de către marile monopoluri americane, care au)
% * ' WT* ^ liberă. Făţărnicia guvernului american, ţ pierdut posibilitatea de a exploata munca şi bogăţiile Cubei, agresiunea j
Astăzi, 21 aprilie, Teatrul ma mecanizatorilor Sh § cum că nu are nici un amestec în (armată reprezintă încercarea disperată a cercurilor conducătoare din Statele)
ghiar de stat din Sf, Gheorghe, va atacul mişelesc împotriva Cubei, a fost !¦Unite de a înăbuşi cuceririle revoluţionare ale clasei muncitoare şi ţărănimii, 1
prezenta, la orele 20,30, în sala In primăvara aceasta, colec din nou demascată în faţa întregii l de a stăvili progresul social şi economic, de a opri în loc roata istoriei. Par- )
cinematografului „Filimon SirOu“ tiviştii din Mihalţ vor însămîn- lumi“. l ticiparea directă a navelor şi aviaţiei militare la agresiune, constituie o pro.]
din Deva, piesa „Titanic vals“ de ţa, aşa cum se prevede in pla [ vocare, care pune în pericol pacea şi securitatea popoarelor din bazinul)
T. Muşatescu. Mîine în aceeaşi nul de producţie, porumb pe 507 In încheierea cuvîntului său, tov. !Mării Caraibelor şi din lumea întreagă.
sală, colectivul Teatrului de stat ha. Avînd terenul bine pregătit loan Achim a spus: „Noi siderurgiş-
„Valea Jiului“, va prezenta piesa (arat şi discuit) de către meca mmmm tii hunedoreni ne exprimăm simpatia Alături de întreaga opinie publică din ţara noastră, siderurgiştii hune-1
„Scurtă convorbire“, comedie în nizatorii din brigada VIII-a de şi admiraţia faţă de poporul cuban şi ! doreni îşi exprimă solidaritatea' frăţească cu poporul Cubei revoluţionare şi)
trei acte de Valentina Lidova. la S./V1.T. Alba Iulia, ei au În Şi in acest an, colectiviştii din Sîntandrei sînt hotărîţi să protestăm cu hotăiîre împotriva tică I îl sprijină din toată inima în cauza nobilă a apărării independenţei şi li-}
ceput de curînd semănatul. In obţină venituri mari din grădina de legume. loasei agresiuni, al cărei inspirator şi
In ziua de 23 aprilie a.c., Ansam numai trei zile bune de lucru, organizator este imperialismul ame berfăţii. Ne exprimăm întreaga noastră adeziune la declaraţia guvernului^
blul de estradă „Optimiştii“ din ou semănătoarele tractate meca In clişeu: Colectivistele fruntaşe Maria TCtea, Viorica rican“. !R.P.R şi la proiectul de rezoluţie depus de delegaţia R.P.R. ia Adunarea1
Bucureşti, va oferi spectatorilor de nic, s-au executat lucrări de în- Oprea. Jefa Strungarii, Saveta Lazăr şi altele, plantind varză l Generală a O.N.U., şi cerem acestei organizaţii internaţionale să ia măsurii
veni, un concert spectacol de es săminţare pe 175 ha. tim p u r i0. Au luat apoi cuvintul mai mulţi
tradă. muncitori, tehnicieni şi ingineri, care l energice pentru încetarea imediată a agresiunii, pentru sprijinirea luptei 1
Pentru a obţine producţii spo în numele colectivelor lor de muncă, (drepte a poporului cuban, pentru menţinerea păcii în lumea întreagă. Sîntem)
i alături de întreaga omenire iubitoare de pace şi libertate, care sprijină din]
[ toată inima cauza dreaptă a poporului cuban.
Jos tnîiniie imperialiştilor şi mercenarilor de pe Cuba!
