Page 75 - 1961-04

Nr. 1967
Informaţii de partid Cointeresarea materiala— mijloc important
!!n r în d iirîle p a rtid u lu i—m uncitori fruntaşi
Biroul organizaţiei noastre de
bază se ocupă cu răspundere de
munca de primire în partid. Noi
ne-am orientat spre primirea în
partid a celor mai buni munci­
tori, fruntaşi în producţie, care
militează cu abnegaţie pentru
înfăptuirea politicii partidului
nostru.
De la alegerea noului birou,
organizafia noastră a primit 3
membri şi 5 candidaţi de partid.
De curînd au fost primiţi încă
3 membri şi 3 candidaţi de par­
Fre g ' #Ire® propagandiştilor
Cu sprijinul Comitetului oră­
şenesc de partid Hunedoara, co­
mitetul de partid al uzinei
„Victoria“ Călan, a organizat un
ciclu de lecţii şi referate pen­
tru asigurarea unei pregătiri
mai temeinice a propagandişti­
lor. Pînă in prezent s-a expus
în faţa propagandiştilor un nu­
măr de 7 lecţii şi referate. Ex­
punerea acestor lecţii şi refera­
te a constituit un ajutor pre­
ţios pentru propagandişti. Ca
urmare, ei reuşesc să conducă
cu mai multă competenţă cursu­
Educarea comunistă a tineretul!
Adunarea generală a organizaţiei de
bază nr. 1 turnătorie de la uzina
„Victoria“ Călan a analizat în acea­
stă lună modul în care se ocupă or­
ganizaţia U.T.M. şi membrii de par­
tid din secţie de educarea comunistă
a tineretului. Din referatul prezentat de generală a adoptat o hotărîre care pre­
secretarul organizaţiei de bază U.T.M.,
tov. Vasiie Tătărtiş şi din discuţiile
purtate a reieşit că organizaţia U.I.M.,
fiind sprijinită şi îndrumată mai în­
deaproape de biroul organizaţiei de
partid, a luat o serie de măsuri pen­
tru a da un ajutor mai calificat tine­
rilor în pregătirea lor profesională
şi politică Comunişti ca : Adolf Ştem-
pel. losif Stronsc.hi. Ştefan Vasas. se
ocupă cu răspundere de educarea po­
litică şi profesională a tinerilor Nica
Mihai. Andrei Steg. Viorei Vasiu şi
alţii.
In discuţii s-a arătat că în munca
de educare şi ceştere a tineretului mai
sint încă deficienţe. Unii tineri ca
Instruirea a
Comitetul comunal de partid Burjuc
a organizat recent instruirea agitato­
rilor din comună cu sarcinile actuale.
Instruirea agitatorilor s-a făcut pe
baza sarcinilor izvorîte din Directivele
C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile
principale ale întrecerii socialiste în
cinstea aniversării a 40 de ani de la
înfiinţarea P.C.R. Au fost indicate sar­
cinile ce le revin agitatorilor şi cum
trebuie ei să muncească pentru întă­
rirea economico-organizatorică a unită­
ţilor agricole socialiste din raza co­
munei şi sarcinile ce le revin în ac­
tuala campanie agricolă. De aseme­
nea, în cadrul acestei instruiri ore-
şedintele comitetului executiv al sfa­
tului popular comunal, tov. Emil Furdui,
a făcut o expunere cu privire la sar­
cinile şi obiectivele economice ce stau
în faţa sfatului popular comunal în
Pe Ilarie Bozeşan il porecli­
seră in sat „Ila“. Era om in
toată firea, harnic şi săritor la
necaz. După părerea unora avea
un singur cusur : era sărac de
n-avea nici după ce bea apă.
Unii ziceau că nu-i vinovat, dar
altora le era ciudă pe el. Ilarie
nu lucra la nimeni in sat nici cu
anul nici cu luna. Lucra numai
cu ziua. Şi lucra cinstit, iar sea­
ra îşi pretindea bănuţii. Făcea şi
a.ie treburi ocazionale: ducea
porumbul şi aducea făina de la
moară celor ce n-aveau car, ba
căra pînă şi rufele la vale la
limpezit.
Ila trecuse de 30 de ani dar
nici nu se gindea să se însoare.
El ştia că nu-i glumă să ţii ne­
vastă şi copii. De aceea amina
mereu însurătoarea. Şi trăia sin­
gur cuc, intr-un bordei la mar­
ginea satului. Pe părinţi nu-i
cunoştea căci muriseră amindoi
intr-o întimplars nefericită, lu­
crau la o carieră de piatră şi s-a
prăbuşit o stîncă peste ei. L-a
crescut o bătrînă, mai mult din
cerşit, dar cînd ila a împlinit
11 ani, bătrîna a murit. A cres­
cut apoi pe lingă o moară. Dor­
mea vara şi iarna în moară, pe
o poliţă, iar cînd ajungea clo­
potul pe piatra morii, sărea ca
ars şi lua apa de pe scoc. Lua
apoi şiştarul şi golea jumătate
din sac in coşul morii, apoi go­
lea restul. Timp de 4 ani a stat
la morar şi ajunsese să priceapă
tot aşa de bine rînduielile mo-
răritului ca şi stă pinul său.
Intr-o iarnă spărgea ghiaţa pe
iaz împreună cu morarul. îndem­
nat de alţii, Ila l-a întrebat de
plată. /Morarul i-a spus să vie
mai aproape. Cînd s-a apropiat,
morarul i-a înfipt un pumn sub
bărbie de I-a răsturnat In iaz.
Ud leoarcă, el a ieşit din iaz, a
pus mina pe unealta cu care
DRUMUL SOCIALISMULUI oaç. 3
de sporire a producţiei agricole
tid. Lazăr Petru, ajutor miner, Gospodăria agricolă colectivă din Şi- atît şi munca lor este mai bine re. be. Executînd toate lucrările cerute în
Teodor Abrudean şi Gheorghe bot, raionul Orăştie, se numără printre tribuftă. perioada op'timâ şi in bune condiţiunf
Poenar, electricieni, au fost pri­ unităţile cu activitate îndelungată şi agrotehnice, a realizat de pe suprafaţa
miţi în rîndurile membrilor de cu bogată experienţă în muncă. In Pentru ca retribuţia după producţie amintită o producţie de 8.487 kg. Pen­
partid, iar Teodor Pîs, Aron Mi- decursul anilor care au trerut de la să se iacă cît mai corespunzător, a- tru depăşirea obţinută a primit 1.102
hăilă, ajutori mineri şi Gheor­ iuliiriţdre, ea a dobîndit succese de tunci cînd acest sistem a tost introdus kg. porumb boabe, în atara valorii zi-
ghe Bogdan, muncitor, au fost seamă pe linia consolidării economice- pentru prima dată, a tost alcătuită o lelor-muncă efectuate.
primiţi candidaţi de partid. organizatorice, în direcţia realizării comisie în care au intrat preşedintele
unor mari venituri băneşti. Dezvolta­ gospodăriei, brigadierii, şetii de echipă Ioan Iancu, cu familia, a lucrat 1,83
OCTAVIAN SĂBĂU rea multilaterală a tuturor ramurilor şi colectivişti fruntaşi. Aceştia s-au de­ ha. cu porumb, avînd ca sarcină să
de producţie a permis gospodăriei co­ plasat pe teren şi au tăcut împărţirea realizeze de pe această suprafaţă 4.020
tehnician lective să devină an de an mai puter. terenului arabil (în funcţie de fertili­ kg. In urma rL.flcii de calitate el a
membru în birou! organizaţiei nică, să obţină venituri tot mai mari tate pe brigăzi, echipe şi familii. De obţinut de pe tarlaua respectivă 6.469
şi odată cu aceasta să asigure colec­ la începutul anului fiecare brigadă, kg. revenindu.i, drept premiu, 997 kg.
de bază P.M.R. sectorul Troiţa tiviştilor un trai din ce în ce mai îm­ echipă sau familie a ştiut ce suprafaţă porumb boabe.
belşugat. Unul din sectoarele care au are de lucrat din fiecare cultură în
al întreprinderii miniere Mun- contribuit în mod' substanţial la reali­ parte, a cunoscut producţiile medii ce Premii însemnate au mai primit co­
zarea de importante venituri a fost şi trebuie realizate şi care este retribu­ lectiviştii Avram Cetean (744 kg. po­
celul Mic, raionul Ilia este cel al producţiei vegetale care, în ţia după depăşirile obţinute. Astfel, s-a rumb), Elena Viorei (527 kg.), Veca
anii 1959-1950 a adus gospodăriei ve­ stabilit <35 atît la cultura porumbului Bînţinţan (814 kg.) ş.a.
nituri de peste 350.000 lei. Aceste mari c ît. şi la cultura tlorii-soarelui 40 la
sume de bani au provenit în primul sută din depăşire să revină drept pre­ Retribuţia după producţie s-a aplicat
rile, leagă mai strîns proble­ rînd din livrarea către stat a surplusu­ miu colectiviştilor, iar 60 la sută să în acelaşi fel şi la tloarea-soarelui. Echipa de dansuri a fabricii „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş a
mele teoretice de cerinţele lui de cereale, din contractarea plan. râmînă gospodăriei. Intre cei care au primit mari canti­ prezentat la faza regională a celui de-al Vl-lea concurs al
practice ale procesului de pro­ telor tehnice şi industriale şi a produ­ tăţi de sămînţâ pentru depăşirea pro­ artiştilor amatori ce s-a desfăşurat la Alba Tulia un dans
ducţie. Astfel. în cercurile de selor legumicole. Colectiviştii de aici Stimulaţi în felul acesta, colectiviştii ducţiei planificate la această cultură, ucrainean.
economie concretă conduse de au putut vinde statului cantităţi mari au muncit temeinic, reuşind ca încă se află Gheorghe Şinc.u, Maxim Mi.
propagandiştii Va,sile Pascali şi de cereale pentru că printr-o muncă din primul an să obţină însemnate de­ tiu, Romuhis Aliliu şi Dumitru Jurj, Aplauzele spectatorilor au răsplătit din plin strădaniile
Anton Timiş, plecinclu-se de la susţinută au izbutit să dobîndească de păşiri de producţie. dansatorilor.
tezele teoretice, se dezbat cele la fiecare cultură in parte producţii Văzînd rezultatele bune obţinute în
mal arzătoare probleme ale mari la hectar. In anul 1959 de pildă, ari prielnic urma aplicării principiului retribuţiei IN FOTO: Aspect din timpul dansului.
producţiei c a : îmbunătăţirea agriculturii, colectiviştii din Şibot au după producţie, colectiviştii au hotărît
calităţii lingotierelor, cauzele Recoltei;.- sporite realizate pe unilatea reuşit să obţină mari recolte pe unita- ca în acest an sa-l aplice şi la cultura ---------------------------- --------------
rebuturilor la lingotiere, redu­ de suprafaţă au în spatele lor, pe lingă fea de suprafaţă şi să primească în cartofilor. Ei sînt convinşi că în viitor
cerea greutăţii vanelor-băi, a aplicarea metodelor agrotehnice avan­ felul acesta premii înseninate. Cîteva realizările dobîndite pe linia sporirii
tuburilor de scurgere, economi­ sate, şi faptul că prin aplicarea siste­ exemple sînt în măsură să demonstreze
sirea metalului lichid etc. mului de retribuire după muncă şi du­ cele relatate mai sus. La cultura po. producţiilor vor fi şi mal mari şi
pă producţie, s-a asigurat cointeresa, rumbului, bunăoară, media planificată
rea colectiviştilor în sporirea produc­ pe gospodărie a tost de 2.200 kg. odată cu aceasta vor creşte şi venitu­
ţiei. boabe la ha. In urina muncii însufle­
Dan Munteanu, Maizel Eduard şi al­ ţite depusă de colectivişti, s-a obţinut rile lor personale, nivelul de viaţă al
ţii au abateri de la disciplina socia­ Membrii gospodăriei colective s-au însă o producţie de peste 3.160 kg. la
listă a muncii, nu manifestă suficientă convins de-a lungul anilor (retribuţia ha. Această sporire a producţiei pla­ tuturora.
preocupare pentru pregătirea lor poli­ după producţie se aplică la porumb şi nificate a însemnat nu numai pentru
tică şi profesională. In urma discuţi­ floarea-soarelul din anul 1957) că cu gospodărie venituri mari ci şi pentru V. PITAN
ilor şi propunerilor făcute, adunarea cil muncesc mai bine, cu cit colectivişti.
se interesează mai îndeaproape de. SaHal m ineri, azi mai bine «Jeeît ieri!"
vede măsurile ce trebuie luate pentru calitatea muncilor efectuate, cu cit pro­ Familia colectivistului Dumitru Jurj,
îmbunătăţirea muncii privind educarea Acesta nu este numai un vers mere printre fruntaşi, minerii că dau cărbune de calitate“. Ce
comunistă a tineretului şi ridicarea ducţiile ce Ie obţin sînt mai mari, cu spre exemplu, care a avut repartizată incidental ci este îndemnul ge­ ăe la Aninoasa au redus conţi­ legătură are fabrica âe fire şi
calificării lui profesionale. Astfel, s-a o suprafaţă de 2,2 ha. cu porumb, tre­ neral pe care reu$eşte să-l nutul de cenuşă în cărbunele fibre sintetice din Săvineşti cu
stabilit organizarea de conferinţe pe buia să realizeze 5.730 kg. porumb boa- transmită cu vigoare pe toată extras in primele douăzeci de minerii, din Aninoasa ? La acea­
diferite teme politice pentru tineri, re­ durata programului, prin m ij­ zile ale lunii martie cu 1,4 la stă întrebare răspunde conţi­
partizarea de sarcini concrete fiecărui NOTA loace artistice de un nivel ridi­ sută. nutul pachetului: un bulgăre
cat, brigada artistică de agita­ ăe cărbune clin care ies produ­
utemist, încadrarea tuturor tinerilor M ultă reclamă şi... atît ţie a clubului minier din Ani- Mă aflu acum, tot în calitate se de relon de calitate. Şi spec­
noasa. îndemn care, tradus in ăe spectator însă în sala de re­ tatorul se edifică şi se convin­
necalificaţi în cursurile de calificare Cînd Intri In holurile cabine­ 10,25, s-n adus abia o legătură proză, înseamnă: mineri, lup­ petiţii a clubului unde brigada ge de importanţa calităţii: căr­
lor telefonice din oraşul Hune­ telefonică cu Călanul. Aşa se taţi cu toate forţele pentru a artistică de agitaţie pune la bune de calitate inscavniă şi ra­
profesionale, iar a celor calificaţi în doara, cîteva anunţuri îţi atrag face că după ore întregi de aş­ extrage cărbune rle calitate. Nu punct noul program-. Programul ion de calitate.
fără să vrei atenţia. Ele te fac teptare unii oameni sint- nevo­ e prima dată cină In calitate este tachinat celor ce hotărăsc
cursurile de ridicarea calificării. să înţelegi că folosind telefonul iţi să plece chiar neserviţi. de spectator am aplaudat cu in abataje soarta calităţii căr­ Aceasta nu este singura sce­
poţi să rezolvi cit mai repede căldură frumoasele programe bunelui. minerilor, lată-i pe nă care convinge spectatorul
GHEORGHE SPEPJOS o serie de probleme atît de in­ Operatoarea de serviciu de la prezentate publicului de către scenă, interpretând cai măiestrie prin mijloace artistice de im ­
teres obştesc cit şi personale. cabină, a încercat să motiveze această brigadă artistică, pro­ un text vioi, pe tovarăşii iancu portanţa calităţii. Trebuie evi­
maistru Dar aici una spun anunţurile starea de lucruri prin lipsa tele­ grame cu texte care, interpre­ Simion cu soţia. Popa Constan­ denţiaţi pentru străduinţa de­
secretarul organizaţiei de bază şi alta se îhtimplă in realitate. fonistelor Pe Ungă aceasta exis­ tate la o înaltă, ţinută artistică, tin. miner fruntaş clin sectorul pusă in alcătuirea noului pro­
P.M.R. nr.. 1 turnătorie, uzina Este adevărat că din oraşul tă aici şi lipsa ăe preocupare a au devenit un ajutor preţios în 'VI. Fodor Viorica, Liciu Lucia. gram textierii precum şi in­
Hunedoara se fac convorbiri conducerii 'P.T.f.R. ttiiwftoafă: lupta pe care o dau minerii George Negraru. Constantin structorul brigăzii artistice de
¦ „Victoria" Călan multe în întreaga ţară. dar sint Ce ne face să afirmăm acest Aninoasei pentru calitate. îmi ştefănescu. ajutor miner in la Aninoasa. care şi-au îndrep­
cazuri (şi acestea destul de lucru f în oraş. la Poşta veche, amintesc, de pildă, că la un sectorul IV şi a.lţii. text ce scoa­ tat atenţia spre problemele ma­
© m or dese), cînd cetăţenii sint nevo­ există şl o cabină cu aparat te ­ asemenea spectacol, brigada a te cu putere in evidenţă ma­ jore ce frămintă colectivul de
iţi să aştepte ore întregi la ca­ lefonic pentru convorbiri, locale. luat un intervin privitor la ca­ rea influenţă pe care o are îm ­ mineri în etapa actuală, spre
acest an şi cum pot agitatorii să con­ binele telefonice pentru a primi Pe uşo cabinei însă se află o litate minerilor din sectorul li bunătăţirea calităţii cărbunelui redarea lor prin procedee sim ­
tribuie la înfăptuirea lor. legătura chiar cu o localitate şi cum. aceştia, spre bucuria asupra unui întreg şir de pro­ ple. accesibile, eficiente.
apropiată. hîrtie care anunţă cu Utere spectatorilor, au dat un răspuns duse industriale. Dar să urmă­
Agitatorii fiind bine instruiţi, des­ elocvent: colectivul sectorului rim împreună o scenă. Continuînd să pregătească cu
făşoară o muncă politică de masă Bunăoară, in ziua de 7 aprilie mari ..defect". Aceasta aproape a redus conţinutul ăe cenuşă atenţie şi să prezinte programe
concretă, strîns legată de sarcinile ce se aflau la cabina telefonică de din cărbunele extras cu 0.2 la ...Iată, în brigada artistică de apropiate de preocupările mi­
ne stau in faţă şi îşi aduc, în acest la Poşta veche mai mult de 10 că s-a îngălbenit de cină a fost sută sub norma admisă. Efec­ agitaţie a venit poştaşul cu o
fel, o contribuţie importantă la înfăp­ tul programului prezentat atunci scrisoare şi cu un pachet, in­ nerilor, brigada artistică ăe
tuirea lor. Experienţa noastră a dove­ cetăţeni. Unii aveau comenzi afişată. de brigadă, care populariza terpreţii desfac plicul şi citesc
dit cu prisosinţă acest lucru. Astfel, Şi. toate a.cestea se întâmplă conţinutul scrisorii cu em o ţie: agitaţie a clubului din Aninoa­
cu ajutorul agitatorilor noi am reu­ pentru Deva. Călan. Cugir sau fruntaşii sectorului ll. s-a vă­ ..Calde mulţumiri minerilor din
şit să mobilizăm masele la înfăptui­ în tim p ce la poşta din Hune­ zut curînd. Dornici să se. nu­ Aninoasa din partea colectivu­ sa, popularizlnd fruntaşii cali­
rea unor importante lucrări de inte­ cu alte localităţi din regiune şi lui. fabricii rup năviveşti. pentru
res obştesc. Aşa de pildă, mobilizaţi doara se face multă reclamă tăţii, metodele lor ăe muncă,
de agitatori şi în frunte cu ei, ţă­ ţară. Timp de o oră şi jumă­
ranii muncitori din comuna noastră au in jurul bunei şi rapidei deser­ satirizind codaşii, va fi de un
curăţat 60 ha. păşune, au indiguit o tate, mai. precis intre 8.55 şi
vale redînd în circuitul agricol 20 ha. viri a cetăţenilor (?!). preţios ajutor în lupta pe care
de teren etc.
A Z. aceştia o dau pentru calitate.
ARON SIN DEA
V. CHIŞ i
secretarul comitetului comunal
de partid Burjuc, raionul Ilia
-ES-
DE CE? o presimţea. Ajunse ia canton şi 01/1 PBOGBAMULBE
nu simţea oboseala efortului fă­
cut. Totul arsese, iar acoperişul Dupa un j o c viu
se prăbuşise. Începu să scoată
spărgea ghiaţa şi l-a omenit pe totul in calea ior, furînd ca în ţiglele înfierbintate încă şi să le Corvinul — PlnaiM ® asa 22 APRILIE 1961
arunce pe locul unde altădată term in at Ia e g a lita te l«f PROGRAMUL I: 6,10 „Republică,
morar „in numele tatălui“, lăsin- codru tot ce găseau. 11a îşi duse era uşa, apoi se apucă să răsco­ patrie iubită“, program de cîntece;
lească cu miinile prin cenuşa 6,45 Salut voios de pionier; 7,30 Sfa­
du-1 lat, apoi a pornit spre co­ vaca in pădure şi o afundă in caldă. Găsi o jucărie de tablă, tul medicului: Setea, ca simptom de
pe care o cumpărase copilului boală; 8,00 Din presa de astăzi; 10,30
cioaba bătdnei. De-atunci Ila nu desiş. Mergea de două ori pe cu vreo două luni in urmă. O Muzică uşoară; 11,45 Melodii popu­
vîrî in buzunar nervos, apoi răs­ lare romîneşti; 12,20 Album sportiv;
mai lucra decit „cu ziua“, iar zi şi-i ducea cu spinarea iarbă coli mai departe, nesocotind s:n- 13.05 Concert de prînz; 14,00 „Răsfo­
gele care-i curgea din miini. A- ind albumul operetelor"; 15,10 Rapso.
cînd s-a ivit prilejul să intre cosită. Credea că intr-o zi două runca tot ce găsea neînsemnat: Nici un moment meciul, aşa cum s.u Egalarea survine în min. 75. Izglii. dii de compozitori romîni; 15,45 Ver­
crătiţi, cioburi de vase şi alte jucat in ansamblu, nu a lăsat să se reanu comite un fault la marginea ca­ suri închinate lui Vladimir Ilici Lenin;
cantonier la C.F.R., n-a stat nici se va scurge puhoiul şi apoi îşi lucruri care acum nu mai pre­ întrevadă diferenţa ce desparte echipele reului, lateral. V. Angliei execută ri- 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,15 Muzică
zentau nici un interes. Se în­ Dinanio Bucureşti şi Corvinul în cla­ dicînd mingea în careu unde se atlau uşoară; 17,45 Ştiinţa în slujba păcii;
o clipă pe gindurî şi a îndepli­ va aduce inapoi văcuţa. Dar lu­ drepta maşinal înspre colţul din samentul categoriei A. Cele două echi­ 7 dinamovişti şi Ţircovnicu reia cu 19.05 Scrisori din ţară; 20,00 Muzică
apus al camerei, descoperind pe şi-au disputat şansele de la egal capul în poarta pe lîngă Niculescu de dans; 21,15 Album artistic; 23,15
nit şi una din condiţiile cerute crurile se complicară. Nemţii nu cenuşa acoperită de maltăr şi de la egal. Corvinul, cu un elan şi o plasat greşit: 1-1. Cvartetul de coarde in re minor de
ţigle. Ajunse acolo. O bucată de voinţă de a învinge, şi-a suplinit unele Schubert.
de regulament: să fie însurat. voiau să părăsească ţara aceas­ căprior mai fumega încă. O deficienţe în execuţiile tehnice, iar Di- Fazele sînt în continuare palpitante PROGRAMUL II: 14,08 Cîntece --
aruncă pe fosta fereastră şi înce­ namo, cu o echipă cu o bună pregă­ dar ele nu mai modilică scorul. jocuri; 15,30 Muzică din operete; 16,30
Şi-a luat tla o văduvă, femeie ta bogată şi frumoasă, aşa cu pu să scormonească. Miinile i se tire tehnică, avînd în Nunxveiller III Cîntece de 1 Mai; 16,45 Muzică uşoa­
opriră, trupul i se moleşi, dar cel mai bun om al lor, lată cum au Şi în acest meci atacul Corvinului a ră de H. Mălineanu ; 17,30 Ce e nou în
harnică si cuminte a unuia ce una cu două. începură încăieră­ numai pentru un moment. Mai evoluat deci cele două echipe în me­ abuzat de un joc individual, ceea ce a librării; 19,30 Pe teme internaţionale;
găsi in el atita forţă să scoată ciul de miercuri de la Hunedoara. uşurat sarcina apărării adverse şi a 20,20 Noapte bună, copii: „Sămânţa
murise de boală de piept. Nici rile şi bătălia pentru stăpînirea de sub spuza încinsă o tigvă cît frînat acţiunile. Deficitară a fost şi li­ cea mai de preţ“ de Lia Rausser; 20.39
un pumn. închise ochii şi o aşe­ Chiar din primul minut un şut al lui nia de mijloc, mai ales Balint. Muzică de dans; 21,30 Moment poetic:
nu au făcut nuntă ci a dus-o la liniei ferate se desfăşura indir- ză deoparte. Cu mişcări meca­ Varga este trimis în corner. Apoi în Din lirica sud-americană ; 22.00 Muzi­
nice, dictate de voinţa omului, minutul următor Constantinescu trage Arbitrul O. Comşa (Craiova) a con. că de dans; 22,30 Artişti care s-au
canton. Trăiau —................. .... ......... ............... jită la numai 3 care nu mai poate pierde nimic, şi Uţu reţine. In continuare jocul are dus în general bine formaţiile: COR afirmat în anii puterii populare: di­
Ha alese din spuză os cu os. acelaşi aspect Se joacă rapid, de-a drep­ VINUL: Niculescu - BUZEŞAN, Na- rijorul Mircea Cristescu şi pîanVful
bine, nu fiindcă SP#\V fE^I!ljR IE km. de canton. Erau de două feluri: mari şi tul debordant, ambele echipe construind cu, IZGHIREANU - Fa Unt, Tătaru - Nicolae Brînduş.
ar fi tost îmbui­ Ila stătea la can-1 mici. Unul din oasele cele mari faze de poartă. Re rina Ionescu, Aii, Pop, CONSTANTINESCU, Anton, IO­
— omoplatul sting, cum i-a spus Constantinescu de la Corvinul, Ene, NESCU, ALI.
baţi de bogăţie, 111¦" ........... ton împreună cu că se cheamă, mai tîrziu, sani­ Ettimie, Varga de la Dinamo trag pe DINAMO BUCUREŞTI : Uţu - Popa,
tarul din satul vecin — era ciu­ lingă şi peste poartă. In min. 22 un NUNWEILLER III, IVAN - Alex. Va-
dar se înţelegeau omeneşte. După nevasta şi copilul care abia îm­ ruit în două locuri — semn că şut puternic în careul dinamovist, şi sile, NUNWEILLER IV - Ene, VAR­
nevastă-sa fusese împuşcată îna­ mingea loveşte mîna lui Nunweiller, GA, Frăţilă (ŢIRCOVNICU din min.
un an de trudă au economisit plinise un an. Nu cuteza să inte de a se da foc cantonului. 46) Eftfmie, V. Angliei.
bani şi şi-au cumpărat o viţelu- meargă nici măcar pînă la vacă ...Spre seară, cînd o echipă V. FUR!R
de muncitori a venit să facă re­
şă, care creştea de-acum. să-i ducă de mincare, căci fas­ paraţii la linie, l-a găsit pe 11a
ingenunehiat lingă grămăjoara
Ila era bucuros de-a binelea ciştii il vizitau zilnic. Unul din de oase, mormăind in neştire : gazdele şi publicul acuză henţ, dar ar­
că, fiind la C.F.R., a fost mobi­ ei, care ştia romineşte, un şvab bitrul nu acordă. Deşi ocazii se sem­
lizat pe loc şi nu l-au trimis la de prin părţile Banatului, i-a „De ce i-aţi omorit ? Că n-arn nalează de ambele părţi, totuşi scorul
război. Veni pe lume şi un co­ spus-o lăm urit: „de părăseşti crezut in voi ?! Dar n-a crezut o
pil, sănătos tun. Din cite înţele­ cantonul te curăţă ca pe un ie­ lume întreagă“... rămîne pînă la pauză alb. Atacul dina-
gea Ila, trebuia să se termine şi pure". movist nu a dat satisfacţie şi s-au fă.
războiul, căci neamţul nu mai PETRE TÎRAU cut multe schimbări de posturi.
putea ţine frontul. „Ii slăbise A treia zi îl luară şi il duse­
brăcinarul rău al dracului“, ră pe 11a la săpat de tranşee. L-au In a doua repriză jocul începe în 22 APRILIE 1961
după cum zicea un mecanic de ţinut o săptămină încheiată,pînă aceeaşi notă. In min. 49 Corvinul be­
locomotivă, care lucra la Depou ce nemţii au fost puşi pe fugă. neficiază de o lovitură de corner. Exe­ DEVA: Viraj în noapte; HU­ sele varieteuhd; SIMERIA: Con­
şi mai oprea citeodată locomo­ Ila s-a intors la canton îngîn- cută Pop dar Popa (Dinamo) vrînd NEDOARA: Congo in lu p tă ; go în luptă şi Raţiunea învin­
tiva de manevră, cînd erau în durat, mai cu seamă din prici­ să dea de aproape acasă, introduce Pisica îşi scoate ghiarele; Eu­ ge demenţa ; SEBEŞ: Nu vreau
trecere, să bea apă din fîn'tînă. na „Steluţei“, pe care o ascunse­ mingea în propria poartă: 1-0. De genie G ran ăet; ALBA 1ULIA: să mă însor; ORĂŞTIE: Alerg
Şi, intr-adevăr, după mijlocul se in pădure. Venea Ila cu ca­ Zafra : Ultimul viraj; LONJEA : după o stea ; N-am ucis; ZLAT-
verii, cînd cosea finul de pe pul în piept, pe calea ferată, aici încolo, dinnmoviştii au atacat mai Soldaţi fără uniformă; TEIUŞ: NA: Mamelucul; ILIA: Portre­
şcarpa ştrecului, auzi vestea de printre şinele ce. se întindeau a- Departe ăe patrie; HAŢEG: tul unui necunoscut: APOLDUL
pace chiar din gura mecanicu­ şemeni a doi şerpi nesfîrşiţi. organizat şi construiesc mai multe Miciman Panin; BRAD: Culi­ DE SUS: Departe de patrie.
lui de la manevră, care opri lo­ Coti după stincă şi privi înspre
canton. Un fulger ii străbătu ve­ atacuri. Corvinul atacă şj el.
comotiva in plin cîmp, să-i adu­ derea, căci in locul cantonului
nu mai erau decit zidurile mă-
că şi lui asemenea bucurie. tăhăloase, tară icoperiş. Ila o
luă la fugă cu puterea omului
Timp de o zi şi o noapte tre­ disperat, o fugă nebunească, ali­
cură nemţii ciorchine şi pe ca­
lea ferată şi pe şosea. Pir jeleau mentată de spaima nenorocirii ce