Page 77 - 1961-04
P. 77
Biblioteca Centriia \
jHanedoaio.-Dcva \
malsocialismuluiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI 91 de ani de la naşterea lui
V. / . L E N I N
I Anuí XIII. Nr. 1988 Sîmbătă 22 aprilie 1961 4 pagini 20 bani
BBMBaaBMBEMgaggBBBSBHBHZ
In în tîm p in a re a an iversării a 4 0 d e ani
de la înfiinţarea partidului
loi sugcbsb îi întrecerea socialistă
M in ereu cu 7 la s e tă m a i m u li fie r
FrursflaşS d e la f a b r ic a „ S e b e ş y l In cinstea aniversării parti Drept urmare, în două decade
dului, minerii sectorului III al din luna aprilie, minereul ex
I. M. Teliuc s-au angajat să ex tras de aici a avut un conţinut
tragă in acest an minereu cu 3 de fier cu 7 la sută mai mare de-
la sută mai mult fier. Pentru a-
ceasta s-au luat o seamă de mă cît cel planificat. Cele mai bune
suri printre care introducerea
puşcării selective la toate locu rezultate au fost obţinute de mi
rile de muncă, intensific îren ale nerii conduşi de comuniştii
gerii sterilului in abataje etc..
Gheorghe Bogdan, Vasile Ama-
rinoaie şi loan Urzică.
C u m p ă ră to rii v©r fi mulfumifs
MARIA CIUBOTA PETRU SARA La fabrica „Simion Bărnuţiu“ nărie I pe două schimburi etc.
veghează la controlul tehnic tricoter la secţia „Cotlon", din Sebeş se acordă o atenţie De asemenea s-a întărit mult
ca produsele ce se livrea îşi depăşeşte lunar sarcinile sporită calităţii produselor. Lu controlul tehnic de calitate.
ză pentru desfacere, să poar de plan şi dă produse de crătorii de aici vor ca marca fa
te cu cinste marca fabricii. bricii lor să se bucure de apre Măsurile luate au făcut ca în
bună calitate. cierea unanimă a cumpărători acest an calitatea să fie mai
lor. Pentru aceasta, ei au creat bună decit norma planificată cu
noi brigăzi de calitate, au or peste 10 la sută la haine de pie
ganizat lucrul în secţia marochi- le şi cu peste 1,6 la sută la po
şete.
Rebut sub admis
iA In urma măsurilor luate pen pentru calitate este cel condus VLADIMIR ILiCí LENáN
tru îmbunătăţirea calităţii, co de inginerul Mircea Hosu.
lectivul de muncă de la lamino Iv'yvPartidul şl Leiaiu —Sra^i geine^i!
rul de 800 mm. al C. S. Hune Realizările ar fi fost şi mai
doara a redus în primele 17 zile frumoase dacă schimbul condus {Fragment din poemul „Lenin" de V. Maiakovshi)
din luna aprilie rebutul cu 4 la de Iosif Trifu n-ar fi depăşit re
sută. Schimb fruntaş în lupta butul admis.
P la n u l va. fi s im ţ it o r d e p ă ş it Partidul şi Lenin — ăst cuvînt nepreţuit! decit nişte negi
!raţi gemeni. Sub ochii lor pe pielea bunicii —
i
Pentru urmărirea cît mai corectă a sută. Lucrul acesta îndreptăţeşte să se Isioria-mamă s-a înălţat spre zare, bătrina istorie.
debitului de energie electrică livrată tragă concluzia că pînă la 1 Mai pla ii. scoate asemeni din duduit de fabrici
maria ung ureanu SIMION MUNŢEANU consumatorilor, în atelierul şi labo nul lunii curente va ti simţitor depă Iri zilele noastre
tricoter la secţia „Gotton". ratorul de verificat conîori şi aparate şit. Iar noi. şi motoare —
este o muncitoare harnică Norma şi-o depăşeşte în de măsură al l.R.E.H.-Deva, se lu Comuna zilelor de miine prin licărul genii,
şi dă produse de bună ca fiecare lună. Este fruntaş în crează cu un interes deosebit pentni S-au remarcat in această (Fracţie co sounlnd: Lenin — capul
litate. Pasiunea pentru ac întrecerea socialistă pe pro a se da în exploatare un număr cît lectivul condus de maistrul Ion Dră- partida'. numim a omenirii muncitoare
tivitatea artistică şi-a . do fesii. In acelaşi timp, este mai mare de contori şi aparate de mă ghici, lucrătorii • Eugenia Birsan. fără burghezi Iul Lenin
vedit-o în echipa de dan un activ membru al brigă gură. Szorvoş Cornelia, loan Keller şi alţii. partidul noi spunem —
suri şi în brigada artistică la Lenin gîndim. şi fără proletari răsare
zii artistice de agitaţie. Astfel, pînă Ia data de 18 aprilie, N. COST1N şi-n care robi
de agitaţie. planul lunar Ia aparate de măsură a pe zare —
fost îndeplinit în proporţie de 80 la corespondent n-ai să mai vezi
sută, iar Ia contori de peste 80 la •Ar şi nici „domni mari"... fulger
Rezuliafe bune
Mulţimile uimite ir din bezna
văd. a zeci de milenii
prima oară — acum. Intervenţii de jaf,
alaiuri întregi, spre era
cum s-a înăiţat sub ochii lor
şi cum fug, foame, războaie Comunei
— dacă este glagorie — strălucitoare.
e cu putinţă de înfăptuit
Oamenii muncii din regiunea noastră In primele 12 zile ale lunii apri. „socialismul" — n-or să rămină In romîneşte de
lie a. c. furnaliştii din Călan şi-au
realizat sarcinile de plan în pro-' CICERONE THEODORESCU
porţie de 106,1 la sută. In aceeaşi
sini aiăfurî de er@ieyi popor eyban perioadă, la turnătoria veche a u- Un ora mare şi simplu
zinci planul a fost depăşit cu 11,7
Mitinguri de solidaritate eu poporal Cubei luptătoare la sută. L-am întîlnit pentru prima ile pe care le dădea el erau
dată pe Vladimir Ilici Lenin la precise, întruoît cunoştea exce
care a nimicit pe invadatori Bateria l-a de la secţia semicocs începutul anului 1918, puţin de A. V. Ghirşfeld lent situaţia, ţinea minte nu
şi-a realizat planul în proporţie de meroşi oameni care se găseau
L u p e ni ca poporul cuban să fie lăsat Cubei şi şi-au manifestat, în numele 116,4 la sută, iar bateria 111-a — timp după mutarea guvernului¦ în armată, cunoştea valoarea
să trăiască în pace, să-şi ho 176 la sută. lor, îşi reprezenta perfect dis
Pe locul unde se înalţă mo tărască singur soarta. Aprobăm tuturor participanţilor la miting, sen sovietic de la Petrograd la locarea unităţilor, poziţia geo
numentul închinat greviştilor, timentul de solidaritate faţă de eroicul In fruntea întrecerii socialiste pe grafică a operaţiilor militare,
în memoria celor care cu ani din toată inima declaraţia gu această perioadă se situează fuma. Moscova. care se trecea situaţia de pe cunoştea reţeaua de căi ferate,
in urma — august 1929 — au vernului R.P.R-. cu privire ia ac popor cuban. !!ştii Simion Stănculea, Dumitru de-a lungul căreia se desfăşu
declarat grevă in semn de pro ţiunile agresive împotriva Cu In telegrama adresată O.N.U. de că Marm şi Dumitru CSreţu, turnătorii Era un an greu pentru tînăra fronturi. rau în special pe atunci opera
test împotriva condiţiilor grele bei. Alexandru Lixăndroi, Tudor Nicolae, ţiile militare. V. I. Lenin acorda
şi neomenoase de muncă şi via tre colectivul de muncă al U.M. Gu- Iulian Sîrbu, Nicolae Duban şi Republică Sovietică. Trupele Intr-o zi, în martie 1918, vor o deosebită atenţie interacţiu
ţă pe care Ie impuseseră capi In cuvîntul său, minerul Va alţii. nii fronturilor create, punea şi
taliştii, s-au adunat ieri după sile Feher, participant Ia eroica gir se spune: „Cerem O.N.U. să ia imperialiştilor germani desJăn- beam prin fir direct de la te rezolva în mod strălucit proble
terminarea orelor din schimbul grevă din 1929, a arătat că mi cele mai energice măsuri pentru a GH. SPERIOS me de strategie superioară de
de dimineaţă mii de mineri, nerii din Lupeni au cunoscut înceta orice agresiune şi a sprijini ţuiseră ofensiva, urmată de pa legraful din Kremlin, cu Tari- conducere a operaţiilor milita
preparatori, sondori, textilişti pe propria lor piele ce înseam lupta dreaptă a poporului cuban. Jos corespondent re şi a războiului în general.
şi alţi oameni ai muncii din în nă „raiul capitalist“. Noi am mîinile imperialiştilor şi mercenarilor cea de la Brest. In multe oraşe ţînul, care era asediat de caza
treprinderile şi instituţiile ora cerut pîine, iar el ne-au dat de pe fiuba !“. COMUNICATUL Nu-mi amintesc acum în le
şului pentru a-şi exprima soli gloanţe. Aşa au făcut şi în Cm Ministerului Agriculturii fuseseră puse la oale complo cii albi. Mi se încredinţase sar gătură cu ce am adus vorba
daritatea cu eroicul popor cu- ba, pînă la victoria revoluţiei, T. TRIC despre discursul ministrului de
ban, pentru a înfiera agresiu condusă de Fidel Castro. Şi a- In nopţile de 21, 22 şi 23 aprilie turi antisovietice. Tntervenţio- cina să-i transmit lui Vladimir externe al Franţei, Pichon, care
nea imperialiştilor americani cum vor să impună ceea ce cu- corespondent a.c., temperatura aerului va coborî sub declarase că pentru aliaţi pre
împotriva Cubei. banii au Înlăturat definitiv — zero grade în regiunile din nordul niştil străini dădeau un ajutor Ilici comunicatul operativ. în zintă interes regiunea noastră
asuprirea colonială, jaful şi Caia n Transilvaniei şi Moldovei, unde este nordică, unde, în urma acţiu
Mitingul a fost deschis de tov. mizeria. De aceea, noi le spu pericol de brumă şi îngheţ uşor. In activ albgardiştilor... dată ce am terminat convorbi- nilor trădătoare ale lui Iuriev,
Victor Braşoveanu, preşedintele nem domnilor americani * „Jos Ieri, după terminarea primului restul regiunilor, vremea va fi rece. la Murmansk, se crease pri
comitetului sindicatului minier mîinile criminale de pe Cuba!“. schimb, în hala de montaj a u- Comitetul Central al Parti AMIIOTIIIFRI! mejdia formării unui nou front
Lupeni. Au luat cuvîntul apoi zinei „Victoria“ Călan, s-au Faţă de această situaţie, Ministerul dului Comunist şi V. I. Lenin. IQHESIPIRiiE ILIEMIM împotriva Republicii Sovietice.
tov. Vasile Feher, şef de bri Participanţii la miting au a- strins sute de muncitori, ingi Agriculturii recomandă să se ia mă au chemat întregul popor să Vladimir Ilici nu spuste nimic
gadă de mineri, tînărui munci- doptat o moţiune către O.N.TT.. neri, tehnicieni şi funcţionari din suri pentru protejarea livezilor, a viilor lupte pentru Puterea Sovietică, rea, m-am ridicat de pe scaun. referitor la fondul problemei.
toi Arion Turcu, inginerii în care cer cu hotărîre înceta toate secţiile uzinei pentru a-şi şi a culturilor de legume şi cartofi lansînd lozinca: „Patria socia Mă întrebă numai ce univer
Gheorghe Iliescu şi Eugen Co- rea agresiunii imperialiste Îm exprima indignarea in legătură timpurii, astfel: listă e în prim ejdiei“. Jumă In acel moment am văzut ve sitate urmasem (frecventasem
libaba. potriva Cubei. S-a trimis de a- cu agresiunea imperialistă îm tate din membrii partidului co înainte Universitatea din Mos
semenea o telegramă guvernu potriva Cubei. „Muncitorii, ingi — Să se asigure fumigarea în cul munist. mii de comsomolişti au nind pe coridor, pe lingă apa cova şi mai purtam uniforma
— întreaga omenire iubitoa lui revoluţionar cuban în semn nerii, tehnicienii şi funcţionarii turi, dacă cerul nu va fi complet plecat pe front. Muncitori şi de student) şi de cînd eram
de solidaritate cu lupta dreaptă de la uzina „Victoria“ Călan au înourat, începînd după miezul nopţii, ţărani săraci intrau în rindurile ratele de telegraf, un om înde in partid.
aflat cu profundă indignare des cînd temperatura va scădea către zero Armatei Roşii.
pre mirşavu! atac înarmat în grade şi continuată cel puţin 2 ore sat, bine făcut, care mergea cu După puţin timp a trebuit
dreptat împotriva eroicului po după răsăritul soarelui; Vladimir Ulei conducea direct să-mi întrerup munca la Secţia
por cuban — a spus, printre al marele război de eliberare al paşi siguri şi uşor. Fruntea la operativă, fiind trimis în dele
— In răsadniţe să se completeze ou popoarelor Rusiei Sovietice: el gaţie în regiunea nordică. La
bălegar, paie, frunziş etc., potecile din acorda o uriaşă atenţie organi tă, gura energică, buzele strîn- înapoiere, după ce am prezen
tre tocurile de răsadniţe, tar noaptea zării forţelor armate ale Rusiei tat un raport despre oregătirile
răsadniţele să fie acoperite cu rame Sovietice, operaţiilor militare se... La prima .impresie părea pe care le făceau albgardiştii şi
şi rogojini sau cu alte materiale exis împotriva duşmanilor ei. Venea imperialiştii străini pentru'a ne
tente în gospodărie (paie, tulpini de des pe la organizaţia militară un savant... In timp ce mer smulge această regiune, mi-am
porumb etc.). care se intitula Secţia opera reluat activitatea militară ope
tivă a Comisariatului poporului gea. citea calm şi totodată con rativă.
Aplicînd aceste recomandări, gospo pentru treburile militare şi al
dăriile de stat şi colective pot evita cărei sediu era pe strada Pre- centrat panglica de la tele V. I. Lenin se interesa întot
pagubele pe care le pot provoca tem cistenka (astăzi strada Kro- deauna îndeaproape de proble-
peraturile scăzute la culturile amin potkîn) nr. 37. Secţia operativă graf. Omni ridică fruntea şi mă
tite. era condusă de S. I. Aralov, (Continuare în pag. 2 a)
participant Ia revoluţia din privi mijind...... Dar ăsta e Le
1905 (mai tîrziu membru al
re de pace şi libertate a aflat a poporului cuban. tele, tov. Anton Răceanu, vice nin !...“. E greu de imaginat
cu indignare de atacul bandi preşedintele comitetului de sin Consiliului militar revoluţionar
tesc săvîrşit de imperialiştii a- C u g ir dicat în cuvîntul său. Atacul, a emoţia care puse stăpînire pe
mericani, în cîrdăşie cu bande fost pus la cale de către marile al republicii). In cadrul acestei
le de transfugi, contrarevoluţio La mitingul care a avut loc ieri ia monopoluri americane, care cu mine în timp ce-i raportam lui
nari, pornită împotriva eroicu iJ.M. Cugir, au participat peste 3.5UU ciţiva ani in urmă exploatau a- organizaţii, care era prototipul
lui popor cuban, a spus tov. de oameni ai muncii, pentru a-şi ex cest harnic popor. Cauza po Vladimir Ilici comunicatul ope
Gheorghe Iliescu. Alături de oa prima indignarea faţă_ de agresiunea porului cuban este o cauză marelui stat-major, eu condu
menii cinstiţi din lumea întrea săvirşită împotriva Cubei. Mitingul a dreaptă şi este sprijinită cu căl rativ. K
gă, condamnăm cu toată tăria fost deschis de către tov. Traian Stan- dură de către popoarele din toa ceam serviciul operativ. Intr-c
acest atac pirateresc. Solidari ciu, preşedintele comitetului de sindi te ţările iubdoare de pace din După aceea l-am mai văzut
cat. El a arătat că imperialiştii ame cai ;eră izolată de lingă biroul
în repetate rînduri pe Vladimir
nostru erau atîrr te hărţile pe
Ilici şi . am avut fericirea să-i
raportez de cîteva ori situaţia
de pe fronturi. Intr-o zi, pe la
sfîrşitui lunii martie 1918, am
cu lupta dreaptă a poporului ricani au pus la cale această agre lume“. prezentat la Secţia operativă
¦cuban. care a dat o lovitură ni siune pentru a lipsi poporul cuban îe In încheiere, participanţii la un raport despre situaţia „de
micitoare agresiunii, a spus în drepturile sale cîştigate prin revoluţie, miting au aprobat în unanimi taşamentelor de învăluire“ din
continuare vorbitorul — cerem In cuvîntul lor, numeroşi oameni ai tate telegramele.adresate Orga
nizaţiei Naţiunilor Unite şi gu apus şi din regiunea Tariţinu-
cu toată hotărîrea încetarea a- muncii au înfierat mîrşava agresiune vernului cuban.
gresiunii S.U.A. în Cuba, cerem a imperialiştilor îndreptată asupra lui. Vladimir Ilici ascultă calm,
fără să mă întrerupă, apoi îmi
puse scurte întrebări, indicaţi
