Page 78 - 1961-04

pag. 2
91 de ani.dt la nayteeealid 3 . HenCinît m ai m u lte a c ţiu n i m sp rijin ii--------------------------'•...............- - ......"'--------------------------------—
A JB
ÉS»
tBeilsl
||Ä
vW-Aír-y^EÄwm.vTOm.V.i
V. I, LENIN LA TRIBUNA
Un om mare simplu
(Urmare din pag. l-a)
mele muncii politice desfăşura­
te în armată, atribuia o deose­
bită importantă acestor proble­
me, urmărea cu atenţie pe oa­
menii cărora li se încredinţa
o muncă politică în unităţile
militare. Pe la mijlocul verii
anului 1918, la Secţia operativă
se adunaseră vreo 80-100 de
comunişti selecţionaţi din rin-
durile organizaţiei de partid
din Moscova care urmau să fie
trimişi ca lucrători politici pe
frontul de est. Se afla acolo şi
I. M. Sverdlov, care stătea de
vorbă cu comuniştii. De la Sec­
ţia operativă i se. tclefonă .lui,
V. I. Lemn, anunţîndu-i-se că
un nou grup de lufrăfrori p o li­
tici ploacă pe front. Peste 20-25
de minute Vladimir Iliei sosi la
Secţia operativă, făcu cunoş­
tinţă cu lucrătorii politici oare-1
înconjurară, iar apoi rosti un
cuvînt de bun rămas în care ex­
plică sarcinile muncii politice
în Armata Roşie.
In vremea aceea V. I. Lenin
acorda o deosebită atenţie li­
chidării cît mai grabnice a re­
beliunii albgardis-te şi socialist-
revcluţionare a lui Savinkov şi
Perhurov din Iaroslavl. Acea­
stă rebeliune, inspirată şi pre­
gătită de imperialiştii străini,
izbucnise la eîteva sile după ac­
ţiunile sociaiinti lor-revoluţionari vorbeşte. Interlocutorul meu în­
de la Moscova. In afară de co­
municarea verbală despre re­
beliune, Vladimiir Ilici ceru să i
se prezinte un raport scris cu
schemele şi calculele operaţiilor
menite să-i zdrobească pe alb-
gardişti. El îşi dădu seama că
rebeliunea de la Iaroslavl era
o importantă verigă în planul
an+isovietic înjghebat, de impe­
rialişti : ocuparea dinăuntru,
Editura politică
a apărut:
Iul V. I. Lenin
(partea i)
Prima .parte a îndreptarului
cuprinde indicele tematic. Indi­
cele tematic oglindeşte bogăţia
de idei a leninismului, dezvolta­
rea 3e către marele Lenin a mar­
xismului în noile condiţii isto­
rice, lupta lui pentru crearea şi
întărirea Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice şi a statului
sovietic; scoate in evidenţă ge­
nialele idei leniniste cu privire
la căile de construire a socia­
lismului şi a comunismului, la
mişcarea muncitorească şi comu­
nistă internaţională, la proble­
mele păcii, ale coexistenţei paş­
nice dintre ţările cu sisteme so-
cial-politice diferite şi la alte
probleme.
Indicele tematic este menit să
ajute cititorului în studierea ope­
relor lui l.enin. In acest scop
problemele tratate de Lenin în
marea lui operă, sînt dispuse în
această lucrare în ordine alfabe­
tică, indicîndu-se volumul şi pa­
gina respectivă unde pot fi gă-
siie. Această lucrare reprezintă
o călăuză preţioasă pentru toţi
Jcei care studiază operele nemuri
L toare ale lui Lenin.
Tabloul de A. Glierasimov — a zîmbif Le­
prin trădare, a mai multor o-
raşe, inclusiv a oraşului laro-
slavl, urma să facă joncţiune
între fronturile contra-revolu-
ţionare din nord şi est în ve­
derea unei înaintări combinate
spre Moscova.
Mai tirziu, la 4 iulie 1919, în
cuvîntarea rostită la şedinţa
C.E.C. din Rusia. Lenin a spus
că „vara anului 1918 a coincis
cu vastul complot de la înro­
şiavi“ (subliniat de mine —
A.G.).
înalta perspicacitate politică,
şi militară a lui Vladimir Ilici,
capacitatea lui uimitoare de a
se orienta repede şi just într-o
sumedenie de ştiri şi rapoarte,
adeseori contradictorii, indica­
ţiile sale îndrăzneţe şi consec­
vente, energia şi fermitatea cu
care stăruia pentru transpune­
rea în viaţă a hotărîrilor luate,
au salvat Puterea Sovietică în
situaţia ameninţătoare care se
crease.
Nu pot să nu amintesc un
episod care demonstrează foar­
te elocvent deosebita modestie
a lui Vladimir Ilici. Intr-o noap­
te sună telefonul din Kremlin.
Fiind după o noapte de nesomn,
nu recunoscusem vocea din a-
parat şi nu întrebasem cine
trebă cine-i la telefon şi apoi
spuse că la Kremlin veniseră
nişte tovarăşi care rugau să se
Irim'tă citeva unităţi militare
din Moscova într-un alt oraş
şi să li se elibereze arme din
arsenalul de la Kremlin. Am
răspuns că unităţile noi tre­
buiau formate chiar în oraşul
respectiv, în care existau con­
diţiile necesare: avea uzine
mari. După ce mă ascultă calm,
interlocutorul sp u se: „Bine,
mulţumesc“ şi puse receptorul
în furcă. A doua zi am aflat,
emoţionat, că vorbisem cu...
V. I. Lenin. Mi s-a povestit cum
Vladimir Ilici, zîmbind, se refe­
rise — cu umor — la „indica­
ţiile riguroase“ primite la tele­
fon. De atunci, eînd suna noap­
tea telefonul din Kremlin, ştiam
cine vorbeşte. Mi-a rămas pen­
tru totdeauna întipărit în min­
te felul moale, puţin graseiat
de a vorbi a lui V. I. Lenin
Au trecut mulţi ani de atunci.
Dar nu voi uita niciodată în­
tâlnirile cu Vladimir Ilici. Tot­
deauna simplu, natural, nepu-
tînd suporta nici un fel de pom­
pă, modest, extrem de discipli­
nat, resepetînd părerea colecti­
vului de conducere — Comite­
tul Contrai al partidului — îm-
binînd o genială îndrăzneală in
rezolvarea sarcinilor teoretice şi
practice cu curajul personal al
unui mare revoluţionar, intole­
rant faţă de cea mai mică a-
batere de la marxismul creator,
de la linia partidului şi impre­
sionant de atent faţă de tova­
răşii de muncă, faţă de oame­
nii sovietici simpli — iată cum
a rămas Vladimir Ilioi Lenin
Întipărit în amintirea a mii de
oameni.
DRUMUL SOCIALISMULUI ?Mr. 1968
77.7ZXZZ
&?^f&LaaácaQ
C e dorim să se organizeze la clubul nosfru
o Oo
.......»................................. .. ....... III
REPORTERUL calităţii
de VICTOR TELEPUGOV In holul spaţios al clubului făşurată, v-a ajutat in obţinerea nizafe de către club, v-ar spri­
minerilor din Petrila e forfota acestor succese de producţie ? jini cu eficienţă in lupta pentru
Pe unde mergea Lenin, în­ privi încă odată pe reporter, obişnuită a după-amiezilor cind calitate ?
cotro se îndrepta, peste tot îl şi i se adresă cu severitate, oamenii muncii din localitate — Aş putea spune chiar că in
însoţea intr-o tăcere mută un fără nici-o ironie: vin la club. Intre numeroşii mi­ această direcţie am primit din — In primul rînd, clubul ar
om c-u o înfăţişare stranie. neri veniţi la club, se află şi Iov. partea clubului un ajutor pre­ trebui să organizeze mai multe
Nu era nici tinăr, nici bătrin, — Despre dojana mea ra­ Dionisie Kalman, maistru miner ţios. De multe ori s-a întîmplat schimburi de experienţă intre
nici trist, nici vesel. Lenin îl portează la redacţie. Iar acum în sectorul 11 investiţii al Ex­ că o serie de metode înaintate brigăzile fruntaşe de calitate,
privea pe furiş şi se gindea: vom merge mai la o parte şi ploatării miniere din Petrila. In de muncă popularizate de club discuţii cu fruntaşii calităţii,
vei scrie despre convorbirea faţa unui geam prefăcut ad-hoc prin conferinţe, seri cu temă, seri popularizind metodele lor de
— Cine-o fi ? Cu ce scop şi mea cu muncitorii. Fiindcă ve­ în oglindă, maistrul îşi aran­ ale experienţei înaintate, şi alte muncă şi prezentind in cinstea
de unde-i ? Probabil, un om ni vorba despre disciplină, jează cu meticulozitate cravata acestora programe artistice. Pro­
de pază. Trebuie să-i spun noi de asemenea am discutat, de culoare deschisă care formea­ Convorbire cu tov. pun ca şi la clubul nostru să se
categoric lui Dzerjinski. să mă aşa că poţi scrie despre ea, ză o ambianţă plăcută cu costu­ D/ONISIE KALMAN, organizeze cel puţin odată pp
descotorosească de astfel de îţi va fi de folos. mul de kamgarn. Şi convorbi­ lună „Ziua calităţii“, in cadrul
„însoţit ori". rea noastră a început de fapt de maistru miner căreia să se organizeze consfă­
Ei s-au retras in biroul sec­ aici. tuiri pe tema calităţii intre bri­
manifestări la care participăm găzi şi chiar- între sectoare. Apoi,
Dar, cu cit il cerceta mai ţiei care se golise, unde au — Vă pregătiţi pentru vreun cu regularitate, le-am aplicat şi cred că ar fi bine ca tehnicienii
spectacol ? noi în muncă şi am obţinut re­ şi inginerii ce fac parte din co­
atent cu atit mai mult se pier­ rămas o bună bucată de timp. zultate bune. De pildă, aplicînd lectivul de conferenţiari al clu­
Pe interlocutor, întrebarea, metode înaintate de muncă, bri­ bului, să elaboreze conferinţe re­
dea in presupuneri. Odată n-a Schimbul de noapte îşi înce­ după cit se vede, l-a pus puţin în găzile conduse de Iuliu Şomodi feritoare la calitate folosindu se
încurcătură. şi Constantin Băbuţ, ambele din de rezultatele obţinute în pro­
mai răbdat şi l-a întrebat: puse de mult munca, dar Le­ sectorul în care lucrez, s-au re­ ducţie de minerii petrileni. Si
— Să vedeţi... cu tovarăşii de marcat la executarea lucrărilor încă ceva : brigada artistică de
— Iartă-mă, tovarăşe, ce nin şi reporterul încă mai dis­ muncă... ne fotografiem pentru de înaintare şi betonare a gale­ agitaţie să-şi axeze mai mult
panou. riilor, respectînd cu precizie di­ textul pe problema calităţii si
tot mizgăleşti in carneţelul cutau. Mai bine zis vorbea recţia şi panta galeriei. Trebuie să dea spectacole nu numai la
Am înţeles de unde vine să adaug că lucrările lor sînt club ci şi in cadrul exploatării,
ăla? unul, iar celălalt nota, abia încurcătura. Minerului nu-i plac de cea mai bună calitate. pentru că avem mulţi muncitori
vorbele, ci faptele. Şi mai ales din Petroşani care nu pot parti­
— Scriu o informaţie pen­ prididind să întoarcă filelei cu laude de sine nu se împacă — Pentru că a venit vorba de cipa la spectacolele date de a-
de loc. Orice ar face. chiar fap­ calitate — obiectivul principal ceastă formaţie artistică pe sce­
tru ziar. Eu sînt reporter Vla­ bloc-riotesului. te de eroism în muncă, el îţi răs­ in întrecerea socialistă, v-a ajm na clubului.
punde modest : „Eu ca eu... or­ tat clubul şi în această direcţie?
dimir Ilici, reporter de la Cind Lenin a terminat de tacii m-au ajutat, ei îs de lau­ In concluzie, la club, trebuie
dă“. Aşa şi cu tovarăşul Kal- Tovarăşul Kalman, m-a privit să se organizeze cit mai multe
„Pravda". dictat, s-au terminat şi filele rnan. Fusese invitat la club să zimbind (zimbet căruia i-am acţiuni in sprijinul îmbunătăţirii
fie fotografiat pentru panoul descifrat semnificaţia odată cu calităţii. Clubul, organizând ac­
— Reporter ? Iar eu mă din bloc-noles. fruntaşilor. Lui însă îi venea răspunsul), şi-a aprins o ţigară ţiuni variate, atrăgătoare, cu un
greu să spună aşa, direct, că e şi a continuat i conţinut interesant, care să ducă
gîndeam la cu — Uite, ce pă- fruntaş în producţie. L-am înţe­ la îmbogăţirea cunoştinţelor
les şi am schimbat subiectul dis­ — Trebuie să vă spun "ă di­ noastre, la extinderea metodelor
totul altceva, cat — a spus cuţiei. rectorul clubului mi-p trate. înaintate de lucru, va fi de un
Asta bineînţeles nu mă împie­ preţios ajutor în bătălia pe care
PO V ESTIR E Lenin. Doar o — Am aflat că sectorul în dică să-l critic. Părerea mea e o dăm noi, minerii, pentru cali­
pagină mai tre- că conducerea clubului s-a preo­ tate.
nin prieteneşte. __D___E_S__P__R_E __L__E_N_ I_N buia, dar n-am care lucraţi deţine steagul de cupat mai puţin de calitate.
Şi, trebuie să V. CH1S
sector fruntaş pe bazin în tri­ — Ce acţiuni credeţi că, orga-
recunosc, vream la mine nici
şi eu să mizgălesc o plingere măcar o hirtiuţă! mestrul I al anului in curs. Clu­
— la adresa luminăţiei, voas­
tre. Dar. ca tovarăşi de mun­ — Vladimir Ilici, dictaţi-mi, bul miner, prin activitatea des­
că, pretenţii nu am încă de la voi memora, iar la redacţie
dumneata. Un singur lucru voi aşterne totul pe hîrtie, Oía1et intt~ua lat •/w%vywN
te r o g : fii întotdeauna exact. cuvint cu cuvînt — l-a rugat
şi ordonat. In munca noastră reporterul. ...Adieri calde poartă pe triva morţii, alungind-o pen­ — distincţii pioniereşti —
altfel nu se poate. uvieri fluturii petalelor fira­ tru totdeauna... ele sint la fel de bune şi la
— Nu, trebuie o hîrtie. In ve, abia desprinşi de pe cren­ învăţătură. Fie că întrebi
— Mă voi strădui, Vladi­ munca noastră fără hîrtie nu gile ninse de flori ale pomi­ Acestea sînt imaginile ofe­
mir Ilici. se poate — zâmbi Lenin pe lor. Primăvară... Intr-o gră­ rite de baletul „Pace, nu răz­ despre notele Virginicăi Câ­
furiş. dină, sub aurul soarelui, o boi !“ pe căre i pregătesc mi­ ta, din clasa IV-a, Marianei
Şi, intr-adevăr, in ziar a- mamă işi dezmiardă pruncul cile balerine ale căminului Dobrei din clasa v-a sau ale
păreau însemnări despre cu­ In acel moment, uşa birou­ cu un cîntec, ursindu-i via­ cultural din Brânişca. Repe­ Dorinei Bichi din clasa II-a,
vîntarea lui Lenin in fala ţe­ lui se întredeschise încetişor ţă şi fericire. Prin iarba cru­ tiţiile sînt în toi. După o pri­ toate eleve la şcoala elemen­
sătoarelor din Triohgorki, des­ şi intră şeful secţiei care în­ dă, abia ţîşnită din sevele pă- mă ansamblare a baletului, tară de 7 ani din Brânişca.
pre călătoria lui intr-un sat tinse cu nehotărâre reporteru­ mintului, păşeşte o copilă cele 16 balerine înscrise la răspunsul pe care-l vei pri­
din apropierea Moscovei, unde lui o bucăţică de hîrtie liniată, simplă şi blîndă. E pacea. cercul de balet — copii ce nu mi va fi scurt, insă conclu­
îmbibată ru ulei (de bună Spre ea îşi înalţă creştetele depăşesc vîrsta de 12 ani — dent : numai 9 şi 10.
şi miinile mama şi pruncul, încep să repete pe două gru­
pufăind fumuleţe albăstrii, seamă ruptă clintr-un bonier). bucurindu-se de oblăduirea pe sub îndrumarea instruc­ ...Şaisprezece fiice de mun­
şi mingîierile ei. Dar iată. în toarelor luliana Serghe şi citori. colectivişti şi intelec­
primele tractoare din Rusia, — Nu, nu, mie-mi trebuie, grădină vrea să intre hidă şi tuali din Brânişca repetă o
perfidă, cosaşa vieţilor, Valerta Burducea. Aici. m em­ piesă de balet emoţionantă
răscoleau primele brazde de i s-a adresat Lenin. moartea. Mama îşi strînge brii cercului de balet pri­ prin conţinutul său ca şi prin
pruncul la piept, insă in ochi mesc îndrumări referitoare tinereţea in terpreţilor: ..Pace
cernoziom, despre convorbi­ Ilici, cu o mişcare bruscă nu i se citeşte teamă, ci dîr- la graţia mâinii şi a picioru­
zenie. Moartea, simbolul răz­ lui, la mersul în ritm, la in­ nu r ă z b o iŞ a is p r e z e c e co­
rea cu feroviarii de la depou... îşi apropie un scăunel, se a- terpretarea unor scene din pii care au crescut In pace
boiului, nu trebuie să mai spectacolul In pregătire. Ba­ şi libertate. în plin avînt că­
Dar iată că intr-o bună zi şeză la minuscula măsuţă a lerinele. deşi la primii paşi tre mai ¦bine, care n-au cu­
intre In grădină. Şi, marna noscut decît din istorisirile
se"întâmplă şi o mică neplă­ şefului de secţie, scrise în fu­ spre arta baletului, se dove­ celor mari şi din cărţi ceea
cu pruncul, umăr la umăr cu desc a fi bune interprete. ce înseamnă războiul, au în­
cere. Lenin vorbea la o adu­ gă citeva cuvinte răşchirate ţeles ce le trebuie lor şi pă­
toate mamele de pe glob, Şi nu numai bune la balet, rinţilor lor pentru a trăi o
nare importantă. Tocmai la pe petecul de hîrtie şi i-l întin­ viaţă fericită: Pace !
prietene bune cu pacea, se ci, după cum arată steluţele
sţtrşitul cuvintării, de el se se reporterului: ridică zid de neînvins îm po­ C. VASILE
roşii ce le au prinse in piept
apropie reporterul şi-l ru g ă : — Cu acest bilet te pre­
— Vladimir IFici, vă rog zinţi la Sovnarkom, la admi­
din tot sufletul, repetaţi în nistrator. Te-aş însoţi eu în­
eîteva cuvinte, despre ce aţi sumi, dar mă grăbesc, trebuie
vorbit astăzi aici ? Să merg în altă parte, lar-
— Dar... cum vine asta ? tă-mă că te-am reţinut.
Dumneata unde ai fost cole­ Vladimir Ilici le-a strins
g a ? mina şefului de secţie şi re­
— Am întirziat... porterului, apoi a plecat.
— Nu înţeleg. Peste, citeva minute a ieşit
— Vă spuneam că am in- din birou si reporterul uluit.
tîrziat. Tramvaiele nu circulă, Dimineaţa, cînd abia au mijit
nu este curent pe toată linia. zorile, s-a îndreptat spre So­
— !ar dumneata, va să zi­ vietul Comisarilor Poporului.
că, trebuia să vii. pe jos ? Doar acolo a aflai ce-i scri­
— Pe jos, da La început sese Lenin în bileţel.
am fugit, pe urmă am o- In el se spunea că este ab­ Gospodăria colectivă
din leiuş
bosit şi, iată... Lenin il privi solut necesar ca, fără întîr- Vă prezentăm
cu atenţie pe reporterul care ziere, corespondentului „Prav-
se fistîcise şi observă pentru dei" să-i fie repartizat un c a l: Pe drumul indicat Obţinîndu-se an de an pro­ izvorul bunăstării colectivişiilor,
prima dată că omul era de­ ducţii tot mai ridicate, a cres­ acesta însumează acum ap:oa-
parte de a fi „intre două vîrs- — „Omul este în virstă. de part id cut şi volumul producţiei mar­ pe 600.000 lei.
te", ci era un om bătrin de Lui, după părerea mea, îi este fă. Aşa se explică şi faptul că
tot, complet încărunţit. greu să alerge zile întregi in Cu 7 ani in urmă, la îndemnul gospodăria din Teiuş a vîndut Cres$te hunăs.farea
îndatoriri de redacţie“ — citi partidului, 18 familii de ţărani anul trecut statului pe bază de c o l e c t i v i şv t i l o r
— Ei, iată ce e, dragă to­ cu glas tare şi răspicat ad­ muncitori din Teiuş şi-au unit contract cu 46.000 kg. cereale şi
varăşe. In primul rînd. te do­ ministratorul. păminturile constituind aici o cu 9.000 kg. cartofi mai mult Odată cu dezvoltarea multila­
jenesc pentru întârziere. Sluj­ gospodărie agricolă colectivă că­ decît în 1959. terală a gospodăriei colective,
ba -i slujbă. Dar, niciodată încă p'm'ă reia i-au dat numele „30 De­ s-a ridicat şi nivelul de trai al
atunci reporterul nu s-a sim­ cembrie“. Sectorul zootehnic — colectiviştilor. Veniturile acesto­
Reporterul nu-şi putea da ţit un om aşa de tinăr şi veş­ ra au crescut continuu. Anul tre­
O singură vacă, o casă in care o ramură importantă cut, bunăoară, familia colecti­
seama dacă Lenin glumeşte nic neobosit, cum s-a simţit a fost instalat sediul gospodă­ vistului Toth Andrei a primit,
riei, un fond de bază care în­ de producţie drept răsplată a muncii presta­
sau vorbeşte serios. Dar Vla­ in ziua aceea. suma numai 56.400 lei, aceasta te in gospodărie, 1.900 leg.
era averea gospodăriei colective Creşterea animalelor a devenit, griu, 6.175 kg. porumb, 1.425 kg.
dimir liici nu glumea. El il (Din „lzvestia"). la înfiinţare. Dar oamenii aveau mai cu seamă în ultimii doi cartofi, 9,5 kg. zahăr, mari can­
voinţă. ani, o ramură importantă de pro­ tităţi de furaje, ovăz, vin, ţuică,
—J >—V«_} y_)\—J »—!i—ty—J¦>—Iy—J ducţie a gospodăriei. In prezent legume etc. şi 9.500 lei. Aseme­
Anii au trecut. Gospodăria co­ colectiviştii deţin ca proprietate nea venituri au mai realizat co­
lectivă a crescut, s-a dezvoltat obştească 125 bovine din care lectiviştii Cornel Fostoc, Vasile
multilateral. In prezent ea cu­ 50 sint vaci, iar 41 viţele, pre­ Popa şi mulţi alţii care au mun­
prinde 903 familii (aproape tot cum şi 1192 oi şi o fermă de cit cu tragere de inimă in gos­
satul), care lucrează împreună porci recent creată. Totalul ve­ podăria colectivă.
1.318 ha. teren. In timpul care niturilor realizate in anul 1960
s-a scurs de la infi intarea gos­ din sectorul zootehnic se ridică Bunăstarea mereu cresc:ndă a
podăriei, colectiviştii au ridicat la 190.331 lei. colectiviştilor din Teiuş o re­
numeroase construcţii: un grajd flectă cu prisosinţă şi cele peste
pentru 100 capete vite mari, un Respectind cu stricteţe regu­ 30 de case noi, cele aproape 100
saivan pentru 800 de oi, 4 re­ lile zootehnice in îngrijirea şi de garnituri de mobilă care îm­
mize pentru atelaje care se în­ hrănirea animalelor, colectiviştii podobesc casele colectiviştilor,
tind pe 600 in., gropi betonate din Teiuş au reuşit să sporeas­ bicicletele care pot ti văzute
pentru 300 tone siloz etc. că producţiile medii de lapte, aproape tot la a doua casă, apa­
carne şi lină cu 20-30 la sută. ratele de radio. Ele sînt o măr­
In ceea ce priveşte plantele de Drept rezultat, in anul 1960, ei turie vie a traiului îmbelşugat
cimp, colectiviştii au introdus în au putut livra sfatului ou 38.000 pe care şi l-au făurit ţăranii
cultură, pe lingă griu şi porumb, I. lapte de vacă, cu 20.000 1. lap­ muncitori din Teiuş de cind
plante tehnice pe mari suprafeţe. te de oaie şi cu peste 1.000 kg. muncesc in gospodăria colecti­
Dacă in urmă cu 3-4 ani gospo­ lină mai mult decît în anul 1959. vă.
dăria cultiva doar 1-2 ha. ou
sfeclă de zahăr, anul trecut a Veniturile băneşti ale gospo­ Îndrumaţi de partid, colecti­
cultivat această plantă pe 20 ha., viştii păşesc cu hotărîre înain­
.O- : . '/ ./ * j.-x \ V' \C iar anul acesta pe 40 ha. Numai dăriei au crescut în ultimii doi te. Ei vor face din gospodăria
din culturile, tehnice s-a reali­ lor o unitate tot mai înfloritoare.
¦Ax -ŞA .J*->IVMoâP**hS Ii Si zat un venit de peste 200.000 ani de peste 10 ori, ajungînd în
lei. V. PÎTAN
Muncitorii, prin munca lor patriotică, au contribuit imens la construirea anul trecut la 1.156.385 lei. In
paşnică a regimului sovietic. Din pro pria lor iniţiativă ei şi-au consacrat
zilele libere pentru îndeplinirea a tot felul de munci de utilitate generală în ceea ce priveşte fondul de bază,
cadrul „Subotnicelor comuniste“. La I Mai 1920, a fost organizat în toată
ţara un „subotnic“ la care a pârtiei pat şi Lenin.