Page 8 - 1961-04
P. 8
Dag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1950
. x d iu rc e X e . jul& rnjB te ş t i r i R ezoluţiile şl recom andările
aprobate la con ferin ţa popoarelor
Africii, de Ia Cairo
CAIRO 31 (Agerpres). — In luptă pentru libertatea şi inde ună cu alţii este răspunzător
seara zilei de 30 martie a avui pendenţa popoarelor. pentru asasinarea lui Lumum
loc şedinţa plenară de închide In problema algeriană confe ba“.
Să se dea poporului Am basada a m e ric a n ă refuză să a corde re a celei de-a 3-a conferinţe a rinţa a sprijinit iniţiativa gu Rezoluţia cuprinde cererea ca
popoarelor Africii. Participanţii
vernului provizoriu al Repu O. N. U. să ia imediat măsuri
congelez posibilitatea sâ-şi v iz e de in fra re m S. U. Â. la conferinţă au aprobat în una blicii Algeria de a începe tra pentru asigurarea unei aprovi
nimitate rezoluţiile şi recoman-
unor inviiafi s©YsefBCs dările elaborate de cele cinci tative cu guvernul francez în zionări normale cu alimente a
scopul traducerii în viaţă a prin- provinciilor cate se află sub
rezolve singur problemele MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS Reprezentanţilor muncitorilor por comisii ale conferinţei. cipiului autodeterminării pentru controlul guvernului legal. P ar
transm ite: tuari din S.U.A., se subliniază in de In rezoluţia în problema eli
claraţie, care au vizitat U.R.S.S. fn care luptă poporul algerian. In ticipanţii la conferinţă au c h e ;s
Comitetul Central al Sindicatului anii 1959—1960, li s-a tăcut o primire berării teritoriilor dependente
muncitorilor din flota maritimă şi flu călduroasă şi cordială. Anul acesta participanţii la conferinţă salu tenţia colonialiştilor francezi de mat statele vecine cu Congo sa
vială din U.R.S.S. a protestat în le Sindicatul american a Invitat pe re tă pe luptătorii eroici şi popoa
Şedinţa plenară a Adunării Generale a O.N.U. gătură cu refuzul ambasadei americane prezentanţii sindicatului sovietic să rele din Algeria, Angola, Basu a smulge teritoriul algerian Sa înlesnească tranzitul de ali
de a acorda vize de intrare în S.U.A., participe la cel de-al XiV-lea congres toland, Beciuanaland, Somalia
NEW YORK 31 (Agerpres). — rului congolez — reprezentan reprezentanţilor acestui sindicat invitaţi Franceză, Kenya, Mozambic, hara şi de a-1 include în aşa- mente şi medicamente prin te
La şedinţa plenară a Adunării tul Bulgariei a cerut cu fermi la cel de-al XlV-lea congres bienal al al acestui sindicat. Cu toate acestea, Nyassaland, Rhodesia de nord,
Generale a O.N.U. din după-a- tate ca O.N.U. să colaboreze nu Sindicatului internaţional al docherilor Guineea Portugheză, Ruanda- numita comunitate franceză, se ritoriile lor trimise în ajutor
miaza zilei de 30 martie s-a con cu trădătorii de tipul lui Chom- şi muncitorilor din antrepozite de pe Ambasada S.U.A. din Moscova, la in Urundi, Rhodesia de sud, Afri
tinuat discutarea problemei Con- be, Mobutu. ci cu guvernul le litoralul de vest al S.U.A. (Sindicat ca de sud-vest, Swasiland, arată în hotărire, reprezintă o populaţiei Congoului. Conferin
goului. Reprezentantul Bulga gal al Congoului în frunte cu american), care va avea loc între 3 dicaţia Departamentului de Stat, a re Uganda, Zanzibar şi alte terito
riei, Tarabanov, care a luat pri şi 7 aprilie la Honolulu. mare primejdie nu numai pen ţa cheamă popoarele ţărilor a-
mul cuvintul, a demascat aşa- Gizenga. Guvernul Gizenga, a fuzat să acorde vize de intrare în rii coloniale şi dependente care
nurnita „operaţie O.N-U.“ în dau bătălia decisivă împotriva tru independenţa ţărilor africa fricane să acorde ajutor poporu
Congo. Hotărirea cu privire la declarat el, este singurul guvern S.U.A.*i imperialismului şi colonialismu
retragerea colonialiştilor belgi lui. ne, dar şi pentru pacea gene lui congolez care luptă pentru
eni din Congo, a declarat el, nu legal al Congoului care luptă
a fost îndeplinită. Dimpotrivă „Convinşi că ţările africane rală. Participanţii la conferinţă eliberarea sa şi pentru unita
cu ajutorul agenţilor lor—Chom- cu adevărat pentru unitatea şi independente trebuie să joace
be, Kalonji, Mobutu şi Kasavu- un rol de importanţă vitală în îndeamnă ţările africane să in tea teritorială a ţării sale.
bu — colonialiştii belgieni tra independenţa ţării. lichidarea definitivă a imperia
duc in practică dezmembrarea- lismului şi colonialismului, se tensifice sprijinul politic, diplo In hotărîrea cu privire la An
ţării. La adăpostul organelor Reprezentanţii Republicii Mal- arată în rezoluţie, participanţii
gaşe. Japoniei, Liberiei şi Ira matic şi material pe care-1 a- gola, participanţii la conferinţă
nului, car-' au luat apoi cuvintul.
cordă poporului algerian, pen- - cheamă ţările Africii şi Asiei
nu vorbit in general despre ne-
c-esîtatea de a se acorda poporu tru a-i oferi posibilitatea de a să lupte pentru ca Portugalia
obţine independenţa şi suvera să respecte în Angola declara
Statele Unite îşi intensifică nitatea teritoriului său naţional. ţia O.N.U. cu privire la acorda
acţiunile agresive împotriva Cubei
In problema Congoului con rea independenţei ţărilor şi po
NEW YORK 31 (Agerpres). bei. După cum relatează ziarul
ferinţa a adoptat o hotărire în poarelor coloniale.
care îşi exprimă indignarea pro „Aflînd cu indignare, se ara- ;
fundă în legătură cu asasinarea tă în hotărirea conferinţei, că
mişelească a lui Patrice I umurn- la 5 februarie 1961 în Luanda,
O.N.U. ei comit crime politice în lui congolez posibilitatea să-şi in ultimul timp în S.U.A. s-a de limbă spaniolă „Diario de la conferinţă salută propunerea ba, primul ministru legal al ca rezultat al represiunilor for
Congo. Ei l-au asasinat mişe rezolve singur problemele. Re intensificat activitatea împotri Nueva York" se înteţeşte recru de a se crea un fond al elibe
leşte pe primul ministru Lumum- prezentantul Republicii Malgaşe va Cubei. Elementele contrare tarea de oameni pentru detaşa rării Africii şi dorinţa ţărilor in guvernului Republicii Congo şi ţelor reacţionare au fost omo-
ba şi pe tovarăşii lui de luptă. a cerut să nu se intervină în tre- mentele militare care sînt în dependente din Africa de a par
Condamnînd cu hotărire aşa-nu- burile interne ale Congoului, fără ticipa la acest fond“. membru al comitetului de con rîţi 3.000 de locuitori ai Ango-
mita conferinţă de la Tananarive curs de înjghebare şi care sînt
vsoLlu, ţAionaardeă,pocsatreş,ausprgiăjisni,t în In legătură cu aceasta confe ducere al secretariatului perma lei, conferinţa stabileşte ca ziua
se înarmate cu armament modern.
nent al conferinţei popoarelor de 5 februarie să devină ziua
pregătesc tot mai intens în ve Africii. solidarităţii cu popoarele care
— adunarea trădătorilor popo n preciza la cine face aluzie. derea unui atac împotriva Cu- Aceste elemente sînt iniţiate rinţa a adoptat recomandarea Caraderizînd conferinţa de la luptă împotriva crîncenului co
„în tainele războiului de parti de a se înfiinţa un comitet pe Tananarive drept n „adunătură lonialism portughez".
zani" de către specialişti mili întreaga Africă al fondului de
tari. eliberare a Africii pentru admi de marionete“, cu ajutorul cărora Conferinţa a condamnat refu
nistrarea acestui fond. In con
Comitetul Politic şi-a încheiat lu c ră rile Pe de altă parte, presa ame formitate cu recomandarea, din puterile imperialiste vor să con zul autorităţilor engleze de a
tinue să aplice faţă de ţările elibera pe Jomo Kenyatta. lider
NEW YORK 31 (Agerpres). amina temporar examinarea in Sperăm că proiectul de re ricană continuă campania de acest comitet trebuie să facă dependente metoda „dezbină şi al mişcării naţionale de elibe
La 30 martie a avut loc şedin fond a problemei dezarmării zoluţie prezentat în comun de calomnii la adresa Cubei. In- parte cite un reprezentant al stăpîneşte" participanţii la con rare a poporului Kenyei precum
ţa Comitetului Politic al Adu întrucît nu este gata să ducă delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. va tr-un articol intitulat „Aşa se fiecărei ţări independente din
nării Generale a O.N.U. Pe or tratative In momentul de faţă fi aprobat în unanimitate de pregăteşte agresiunea", ziarul Africa şi cîte un reprezentant al ferinţă sublinilază în hotărirea şi crearea de baze militare în
dinea de zi figurează probleme şi ar dori să înceapă tratati Adunarea Generală. argentinian „Principios" de fiecărui teritoriu dependent care lor că Organizaţiei Naţiunilor această ţară ceea ce constituie
le dezarmării. Şeful delegaţiei vele mai tîrziu, guvernul so mască adevăratele ţeluri ale a- luptă pentru eliberare şi auto Unite îi revine răspunderea di „un act agresiv şi duşmănos
sovietice; A. A. Gromîko, mi vietic a considerat posibil să Luînd apoi cuvintul repre cestei campanii. Ştirile despre determinare. rectă pentru evenimentele din pe teritoriul african îndreptat
nistrul Afacerilor Externe al nu insiste asupra examinării zentantul S.U.A., Stevenson, a Congo şi pentru înrăutăţirea
declarat că Statele Unite do Participanţii la conferinţă cer considerabilă a situaţiei din a- spre intensificarea războiului
ceastă ţară". rece“.
U.R.S S., a făcut la şedinţă ur problemei dezarmării in cadrul resc să facă tot posibilul pen pretinsele „lupte sîngeroase din tuturor popoarelor iubitoare de
Conferinţa cere ca rezoluţia Participanţii la conferinţă au
mătoarea declaraţie : sesiunii actuale a Adunării. tru încetarea cît mai rapidă şi Cuba", care apar în presa ame libertate din lume să condam Consiliului de Securitate al condamnat cu asprime politiră
Ţi niml seama de urgenţa re In legătură cu aceasta Uni definitivă a cursei înarmărilor ricană, subliniază ziarul, sînt ne hotărît imperialismul şi sub
care pune în, primejdie omeni invenţii prin care Statele Unite liniază necesitatea întăririi so O.N.U. în problema Congoului de discriminare rasială dusă de
zolvării problemei dezarmării unea Sovietică a căzut de acord rea. încearcă să justifice ajutorul pe lidarităţii mişcărilor de elibera
generale şi totale,- Uniunea So- cu guvernul S.U.A. să continue care îl acordă contrarevoluţio re naţională din ţările Africii să fie îndeplinită imediat, să în guvernul Uniunii Sud-Africane
1vietică a pornii de la faptul în iunie-iulie schimbul lor de Năzuirn spre reluarea trata
că încă la cea de-a XV-a sesi păreri în problemele referitoa tivelor cît mai eurînd şi în con ceteze amestecul puterilor im şi a cerut ţărilor Asiei şi Afri
perialiste şi să fie evacuaţi din cii să liif)te pentru excluderea
une a Adunării Generale este re la dezarmare şi la reluarea diţii care să ducă la obţinerea narilor cubani. cu toate forţele din lume care Congo toii belgienii, francezii, din O.N.U. a Uniunii Sud-Afri
necesar să se cadă de acord a- tratativelor în cadrul unui or unor rezultate şi nu la noi de englezii şi vest-germanii care cane.
supra directivelor pentru tra gan corespunzător a cărui com zamăgiri, a spus el. In conti se află în slujba guvernanţilor In rezoluţia conferinţei în
tative de viitor cu privire la de ponenţă să fie stabilită de co nuare Stevenson a declarat că marionetă ai Congoului. problema neocolonialismului sg
zarmare şi la componenţa or mun acord. S-a ajuns de ase guvernul american examinează
ganului de lucru In cadrul că menea la înţelegerea de a in in amănunţime politica sa în Ultracoionialiştii din Algeria şi Franţa Subliniind necesitatea reluă arată că noile forme de instaura
ruia urmează să aibă Ioc aces forma cea de-a XVi-a sesiune domeniul dezarmării şi a dat fac toiul pentru a zădărnici apropiatele
a Adunării Generale asupra asigurări că pînă la sfîrşitul rii activităţii Parlamentului re a dominaţiei ţărilor imperia
te tratative. progresului realizat. lunii iulie guvernul său va fi tratative franco-algeriene
Ţinfnd seama însă de dorin gata să înceapă tratative în congolez, conferinţa declară: liste asupra tinerelor state inde
ţa guvernului S.U.A. de a se „Singurul guvern legal în Re pendente din Africa în domeniile
publica Congo unită este gu politic, economic, social, militar
această problemă care după GENEVA 31 (Agerpres)- ţit în ultimele două săptămini vernul condus de A. Gizenga. etc., prezintă un pericol uriaş
in Franţa şi Algeria. Aruncarea
Ş .IL A .J M a rş u ri a!e p ă c ii şi d e m o n s tra ţii părerea sa vor avea un efect In zorii zilei de 31 martie, in de bombe asupra locuinţelor u- Conferinţa cheamă toate ţările pentru ţările africane. Exemple
salutar. mica staţiune balneo-climaterică nor activişti politici şi sociali,
franceză Evian unde la 7 apri africane să recunoască acest de manifestare a neocoionialis-
In încheiere Stevenson şi-a lie urmează să înceapă tratati asupra sediilor Partidului Co
îm p o triv a unu? ră z b o i n u c le a r exprimat speranţa că toţi vele franco-algeriene, s-a pro munist Francez şi a altor orga guvern şi să stabilească cu el mului. se arată în rezoluţie, se
membrii Comitetului vor apro dus o explozie puternică. In lo nizaţii progresiste dovedesc cu
ba proiectul de rezoluţie pre cuinţa primarului acestui oraş prisosinţă îndîrjirea elementelor relaţii diplomatice efective". întîlnesc în prezent în Congo,
au fost puse bombe cu efect in- ultracolonialiste faţă de rezol
NEW YORK 31 (Agerpres). rilor lacuri pentru a organiza un zentat în comun de delgaţiile tîrziat. In urma exploziei prima varea problemei Algeriene. La Conferinţa condamnă rolul în aşa-numita Comunitate fran
După cum s-a anunţat, in pre miting in centrul oraşului. In U.R.S.S. şi S.U.A. care prevede rul oraşului Evian, Camille Paris circulă părerea că nici in
zent in S.U.A- se desfăşoară un California, la 28 martie de la ca problema dezarmării şi toa cendiul care a izbucnit săptămi- pe care l-a avut secretarul ge ceză, în Federaţia Rhodesiei şi
marş al păcii care, după ce va Sunnyvale a pornit un marş al te propunerile în legătură cu na trecută in clădirea Adunării
parcurge cele 110 mile de !a baza păcii care se va termina la San Naţionale n-a fost întîmplător. neral al O.N.U. în înrăutăţirea Nyassalandului şi în alte ţări.
McGuire (New Jersey) pînă la Francisco la 1 aprilie printr-un îndemnurile belicoase „de a a-
New York, se va termina prin- mare miting. păra Algeria franceză prin orice situaţiei din Congo şi cere des Conferinţa a adoptat de ase
tr-un mare miting în piaţa din mijloace“ precum şi recenta ma
faţa sediului Organizaţiei NiiLi Marşuri ale păcii şi demon această problemă să fie dis Blanc a fost omorit, iar soţia sa nifestaţie zgomotoasă a ultraco- tituirea lui Hammarskjoeld din menea o serie de hotărîri în ,
nilor Unite. straţii vor avea loc, şi în nume lonialiştilor, denotă, după păre
roase oraşe din Canada, intre cutate la cea de-a XVl-a se grav rănită. Autorii acestui a- rea observatorilor politici, că e- acest post, deoarece „el împre- probleme economice.
Acest marş este numai o par care Regina. Saskatoon şi To siune a Adunării Generale. tentat nu se cunosc. lementele colonialiste de extre fl
te dintr-o serie de manifestări ronto. mă drenată n-au depus încă ar Vv K
In favoarea dezarmării şi îm Comitetul Politic a aprobat Agenţia Reuter relatează că de mele. Folosindu-se de faptul că Greva minerilor societăţii „Montecatimu
potriva unui război nuclear, de Marşurile din Statele Unite în unanimitate proiectul de re la alegerea oraşului Evian ca nu sini pedepsite, ele fac totul
monstraţii care au loc in diferite coincid cu marşul de la Alder- zoluţie propus.
localităţi din Statele Unite. maston, din Anglia, care va cul \ loc al viitoarelor tratative dintre continuă de trei săptămini
mina la 3 aprilie prinfr-un mi
După cum anunţă agenţiile de ting în Trafalgar Square, din Luînd apoi cuvintul repre guvernul francez şi cel algerian,
presă, se prevede că aproxima Londra.
zentantul Franţei şi-a exprimat Blanc a primit numeroase scri ROMA 31 (Agerpres). nistraţia nu le va satisface revendi
speranţa că viitoarele tratative sori de ameninţare din partea De trei săptămini se deslăşoară gre cările.
va minerilor de la societatea „Monte-
cu privire la dezarmare vor da elemenlelor ultracol.onialiste din cătini** din Guspini (Sardinia). De trei Oamenii muncii au fost profund in
săptămini ei se atlă in mină la o a-
rezultate pozitive. Algeria şi din metropolă. Agen dînciine de 400 m. sub pâmint in senin dignaţi de reluzui patronilor de a per
de protest împotriva salariului mizer
Cu aceasta Comitetul Politic ţia Reuter menţionează că in şi a încălcării drepturilor sindicale. mite unui medic să intre in mină pen
şi-a încheiat lucrările. fn galeriile umede şi reci ale minei,
prima scrisoare trimisă lui Blanc intr-un întuneric complet (societatea tru a acorda ajutor medical unui mun
a întrerupt furnizarea in mină ă cu
tiv 50.000 de cetăţeni vor par şi care purta ştampila poştei din pentru a zădărnici proiectata re rentului electric şi a refuzat să trimită citor. Minerii au hotărît ca de la 1
in mină petrol pentru lămpi), munci
ticipa la manifestaţii sub lozin Oran, primarului oraşului Evian glementare paşnică a problemei aprilie să înceapă o grevă a foamei
torii îşi reatirmă zi de zi hotărîrea de
ca „securitate prin dezarmare c o r fe ş f i r i • S c u r t e ş tir i i se atrăgea atenţia că dacă nu algeriene. dacă administraţia nu va renunţa Ia
mondială“. /Majoritatea demon va pune „capăt trădării“ va a- Asasinarea lui Camille Blanc a nu ieşi la suprafaţă pînă ce admi poziţia sa inumană.
straţiilor sînt organizate de co vea de suferit consecinţe grave. a produs o profundă indignare La 30 martie oamenii muncii din
mitetele locale ale Comitetului VARŞOVIA 31 (Agerpres). — Nu în funcţia de director al ziarului Majoritatea scrisorilor de ame în rindurile populaţiei din ora Guspini au cerut în cadrul unui mi
naţional pentru o politică nu meri f se întreprinderi din R. P. Po „Avanii". ninţare purtau semnătura „Alge şul Evian, care îl cunoaşte încă ting intervenţia autorităţilor pentru a
cleară sănătoasă, precum şi d.- lonă anunţă că şi-au îndeplinit îna BERLINUL OCCIDENTAL 31 (A- ria franceză“. din timpul celui de-al doilea determina societatea „Monteeatini“ «ă
alte organizaţii care luptă pen inte de iertnen planul pe primul tri gerpres). La 30 martie în Berlinul Asasinarea primarului oraşu război mondial, ca participant
tru pace. mestru al acestui an. Astfel, a fost occidental au avut loc, pentru a treia activ la mişcarea de rezistentă înceapă tratative cu greviştii. b*.
îndeplinit înainte de termen pianul în oară în ultimul timp. manevre alo lui Evian este pusă in legătură şi luptător împotriva ocupanţi
Un grup de demonstranţi au industria extractivă, siderurgică, a ci subunităţilor trupelor americane. şi cu aite ieşiri grosolane ale lor fascist?.
mentului etc. reacţionarilor, care s-au inmul-
pornit de la Fort Detriek (sta Prin aceste manevre s-a urmărit
tul Maryland) pentru a mani BERLIN 31 (Agerpres). — Fede pregătirea subunităţilor trupelor ame In C o re e a de sud
ricane din Berlinul occidental pentru
festa în faţa clădirii centrale a raţia Democrată Internaţională a Fe ducerea luptelor de stradă cu folo
meilor a dat publicităţii un apel în
comisiei pentru energia atomi
că din Washington. Spre Chi care cere ca în luna aprilie a.c. să sirea elicopterelor şi altor mijloace uf eroice p r e fe s ie îm p o tr iv a
cago alte grupuri vor porni de se organizeze o săptămînă de soli tehnice.
la baza navală din recnunea ma- daritate cu ţări’e care luptă pentru acfstmif©r- guvernului
independenţa lor şi cu victimele terorii LONDRA 31 (Agerpres). — Consi
liul de conducere al Confederaţiei in
—oo®— care domneşte într-o serie de ţări. dustriaşilor britanici a dat publicităţii SEUL 31 (Agerpres). rului S.U.A., Mcconaughy, titlul Soţiile munci
LONDRA 31 (Agerpres). - La 30 zilele acestea un raport asupra evolu In timpul puternicelor demon onorific de „doctor in drept“. torilor şomeri din
D em onstraţie îm potriva ţiei economiei britanice, in care se ex straţii de protest împotriva poli Nicosia (Cipru)
înarm ării atom ice martie a sosit la Londra primul mi primă concluzii pesimiste, mai ales în ticii antipopulare, a guvernului, Această acţiune linguşitoare a
a R. F. O. nistru laoţian Suvanna Fumma. lumina scăderii puterii competitive a care au avut loc zilele trecute clicii conducătoare din Coreea la o demonstra
industriei englez? pe pieţele străine. in Coreea de sud, au putut fi de sud faţă de S.U.A., a stirnit ţie împotriva şo
DUSSELDORF 3t (Agerpres). In seara aceleeaşi zile, Suvanna auzite numeroase glasuri care indignarea studenţilor de la Uni majului.
In ciuda unei ploi torenţiale, în seara PARIS 31 (Agerpres). — Peste condamnau imixtiunea Statelor versitatea din Seul. Chiar in
zilei de 30 martie, la Dusseldorf a a- Fumma a avut o întrevedere cu lor Unite in treburile interne ale a- timpul festivităţii în sală s-au
vut loc o mare demonstraţie de pro dul Home, ministrul Afacerilor Exter 5.000 de muncitori din întreprinderile cestei ţări. făcut auzite proteste. Numeroşi
test împotriva înarmării atomice a ne, şi cu Rutier, ministrul Afacerilor industriei chimice din Lyon au de studenţi au condamnat aceasta
Germaniei occidentale, la care au luat interne ai Angliei. clarat la 30 martie o grevă de 24 Cu toate acestea, în cadrul u- acţiune a guvernului şi au de
parte oameni din cele mai diferite pă de ore, revendicînd majorarea sala nei festivităţi organizate la Uni nunţat intervenţia ambasadoru
turi ale populaţiei. Năzuinţa comună ROMA 31 (Agerpres). - La 30 riilor. versitatea din Seul cu prilejul
a participanţilor la miting este de a martie Plenara Comitetului Central al absolvirii cursurilor de către o lui S.U.A. în treburile interne
nu se permite înarmarea atomică a NEW YORK 31 (Agerpres). — A- promoţie de studenţi, la care au
Partidului Socialist Italian a ales noua genţia Associated Press anunţă de participat şi membri ai guvernu ale Coreei de sud. In cele din
conducere a partidului. la baza militară aeriană Vandenberg
urmă studenţii au părăsit în
Pietro Nenni a fost reaies secre (statul California) că satelitul artifi
tar ai partidului. Francesco de Martino
R.F.O., de a se preveni primejdia unei a fost ales secretar adjunct al parti cial de tip „Expiorcr" iansat la 3U lui sud-coreean, preşedintele semn de protest sala de festivi
catastrofe atom e. dului Giovani Pieraccini a fost reales martie nu s-a plasat pe orbită. Ti.an Men a conferit ambasado tăţi-
Redacţia şi administraţia ziarului: ctr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189; 75. laxa plătită In numerar con lorrn aprobării Direcţiuni1 Generale P.1.7.R, ar. 263.320 din 6 noiembrie 19-ly. — Tiparul: Întreprinderea Poli graticâ „I Mai“ — Deva.
