Page 80 - 1961-04
P. 80
nap 4 DRUMVh Snr.lAKlSM UhUl Nr. 1968
.ju ttlm a  B ş lih l • x s illm fit e s E â x ix juüílmeXe şiirx • xiÜrcâe- ş&jL Uniunea Sovietică doreşte si vadă
A...... •______________________0________ „ .......... ....................__________________________ ugirn-DJ Laosui neutru, independent si liber
— Declaraţiile lui Suvanna Fumma —¦
SPRIJIN FERM CUBEI D isperare pentru aventurieri, MOSCOVA 21 (Agerpres). Prinţul Suvanna Fumma a
u şu rare pemtru poporul am erican Sint toarte bucuros că am po spus că convorbirile avute cu
REVOLUŢIONARE! sibilitatea să mă adresez tele conducătorii sovietici i-au insu
spectatorilor sovietici şi să le flat convingerea că Uniunea
. Sauza apărării Cubei este o sarcină primordială MOSCOVA 21 (Agerpres). —¦ pe mulţi la New York să reflec intervenţie făţişă a forţelor ar transmit recunoştinţa fierbinte a Sovietică doreşte să vadă Lao
mate americane. poporului laoţian pentru ajuto sui neutru, independent şi liber.
a întregii Amerißi Latios“ TASS transmite: teze asupra urmărilor primejdi rul acordat luptei sale, a decla
Aventurierii bătuţi se pregă rat la 20 aprilie prinţul Suvan Primul ministru al Laosului a
Ziarele din Moscova comen oase ale aventurii anticubane. tesc evident, de revanşă. Postu na Fumma, primul ministru al arătat de asemenea că a folosit
rile de radio răspindesc zvonul Laosului. şederea sa in U.R.S.S. pentru a
BUF.NOS AIRES 21 (Ager Cuba. De la blocada economi tează lovitura zdrobitoare pe ca Presa care se află tn slujba că va avea Ioc o nouă invazie In cuvintarea rostită la postul studia posibilităţile de a obţine
pres). — TASS tra n sm ite: Un că, presiunea diplomatică, a- pe pămintul cuban. Primejdia de televiziune din Moscova, Su un ajutor de la Uniunea Sovie
rrup de cunoscuţi oameni poli mestecul făţiş în treburile ei re au suferit-o mercenarii in dolarului, alarmată de eşecul continuă să ameninţe Cuba. vanna Fumma a arătat că sco tică. Cred, a spus el, că Laosui
tici şi reprezentanţi ai vieţii interne şi ameninţarea cu in pul călătoriei sale în diferite poate primi ajutor de la orice
publice din Argentina in frunte vazia, imperialiştii din S.U.A. Cuba. Ziarul „Pravda“ publică invaziei din Cuba caută ţapi is Aceeaşi părere o exprimă in ţări este de a expune conducă ţară, dar acest ajutor nu trebuie
cu Gomcc Arejandro, fost vice au trecut la o agresiune slnge- ziarul „Krasnaia Zvezda“ auto torilor acestor ţări ţelurile poli să fie condiţionat de nici un
preşedinte al Argentinei, a dat roasă care a fost înfăptuită de un articol al corespondentului păşitori. Se aud voci care cer ca rul cronicii militare. El scrie: ticii guvernului laoţian şi de a considerent politic.
publicităţii o declaraţie în care mercenarii cumpăraţi cu dolari, primejdia unei intervenţii arma căuta posibilităţi pentru soluţio
condamnă cu asprime agresiu cu sprijinul avioanelor şi nave său din New York, Strelnikov, „Allan Dulles“ şi toţi băieţii lui te directe a S.U.A. este însoţită narea paşnică a problemei lao- Datorăm foarte mult guver
lor militare americane. Această de zăngănitul armelor în faţa ţiene. nului sovietic, a declarat Su
nea împotriva Republicii Cuba, in care acesta scrie că aventura să fie admonestaţi“ cum se cu coastelor Cubei. S-a anunţat in vanna Fumma. El şi-a exprimat
învinuînd de aceasta Statele agresiune criminală a avut ca mod oficial că Ia 22 aprilie în Primul ministru a subliniat că regretul că este nevoit să pără
Unite ale Americii. im perialis scop să reinstaúrese în Cuba golful Florida vor începe mari datorită situaţiei sale geografice,
mul american care este duş dominaţia monopolurilor ame manevre ale flotei maritime mi Laosui trebuie să ducă o politică sească atit de curînd Moscova
ricane alungate de pe insulă de litare a S.U.A. Manevrele mili de neutralitate. Acest lucru este
manul eliberării ţărilor Ameri poporul cuban. tare au loc in prezent şi în Gua confirmat in acorduri internaţio şi a adăugat că atunci cînd în
ca Latine de sub dependenţa temala. Agenţia United Press
străină, se spune în declaraţie, „Cansa apărării Cubei, se sub. International relatează că Ia 22 nale, a adăugat el. Laos va li instaurată pacea, va
folosind metodele care-i sîr.t liniază în declaraţie, este o sar aprilie va sosi Ia baza america
proprii, a început o agresiune cină primordială a întregii A- nă Guantanamo nava portavion putea vizita din nou Uniunea
împotriva Republicii frăţeşti merici Latine“. „Randolph“ avînd la bord apro
ximativ 100 de avioane. Sovietică.
din Cuba nu a adus Washingto vine. Acum devine clar că a- Duşmanii Cubei nu s-au liniş
tit. Apărătorii şi nenumăraţii
nului nimic altceva in afară de venturiştii mizau pe „rebeliune“ prieteni ai Cubei libere şi inde : Importante succese
pendente, deasupra căreia flu ale unităţilor patriotice
ruşine. După cum scrie ziarul in interiorul Cubei, pe activita tură astăzi cu mindrie steagul
victoriei, subliniază „Krasnaia
„New York Post“, pentru condu tea subversivă a „coloanei a Zvezda“, urmăresc cu vigilenţă
uneltirile lor.
cătorii americani au Început cincea“ care trebuia să deschi
..zile negre“. dă calea bandelor intervenţio-
Comentatorii politici din New r.iştilor. V1ENT1ANE 21 (Agerpres). un purtător de cuvînt al clicii
Cu tot ajutorul intens acordat Boun Oum-Fumi Nosavan a
York. arată autorul articolului, Aventurierii politici se supără de S.U.A. rebelilor, aceştia con îost nevoit să recunoască că „pe
tinuă să sufere înfrîngeri. După frontul din nordul ţării, punctul
biiguie dezorientaţi despre faptul ?i in disperare îşi fring miinile. cum anunţă agenţia Associated Nambac, situat la 40 mile de
Press, la 20 aprilie un elicopter Luang Prabang, a fost ocupat
că aventura antîcubană a dat o In ce priveşte poporul muncitor american a îost doborît la nord de forţele Patet-Lao, care au a-
de Vientiane în regiunea con juns ia o depărtare de trei mile
grea lovitură prestigiului S.U.A. acesta a răsuflat uşurat, auzind trolată de trupele guvernului de Muong Sai. Paksane este de
legal şi detaşamentele de luptă asemenea ameninţat de trei co
şi prestigiului personal al pre de eşecul operaţiunii murdare Patet-Lao. Acesta este cel de-al loane ale acestor trupe... in sec
doilea din noul grup de elicop torul Thanek, situaţia este foar
şedintelui Kennedy. Puternicul împotriva Cubei. In sprijinul ce tere livrate recent de S.U.A. re
belilor., care a fost doborît de te primejdioasă. La 13 aprilie,
val de proteste care s-a ridicat lor afirmate, Strelnikov citează trupele aliate. Intr-un comen a îost ocupată localitatea Lak-
tariu consacrat situaţiei din sao, la 16 aprilie — Nhoma-
in întreaga lume, exploziile de convorbirile pe care Ie-a avut cu Laos agenţia France Presse re rath, la 18 apriFe — Mahaxay.
cunoaşte că situaţia trupelor re In cursul zilei de marţi, trupele
Corp de voluniarî !penifru a ju to ra re a rninie ale popoarelor din ţările o serie de locuitori ai New Yor- bele este extrem de gravă. „Ca Patet-Lao se îndreptau in două
pitala Vientiane — scrie co coloane spre Thanek, ajungînd
Americii Latine au îngrijorat kului. mentatorul agenţiei France la 15 mile depărtare de frontie
Presse — este aproape încercui ra tailandeză“.
guvernu ui cubara serios pe conducătorii S.U.A. Dar, scrie Strelnikov, aventu tă". Pînă şi comunicatele clicii
rebele laoţiene cu privire la si Corespondentul agenţiei Uni
LONDRA 21 (Agerpres). — darea de ajutor guvernului cu- O influenţă uriaşă asupra tu rierii nu au de gind să lase in tuaţia militară, sînt pătrunse de ted Press International semna
')iipă cum relatează corespon ban. panică. Prezentînd bilanţul si
dentul c'in Montevideo al agen turor americanilor, scrie în con pace Cuba. Acest lucru este do tuaţiei militare din ultimele zile, lează „moralul scăzut al trupe
ţiei Reuter, „Mişcarea pentru Această mişcare în care intră
sprijinirea revoluţiei cubane" în special organizaţiile sindica tinuare Strelnikov, a exercit:at-o vedit de zarva suspectă creată lor" clicii Bonn Oum-Fumi No
din care tac parte 78 de orga le şi alte organizaţii obşteşti
nizaţii, a hotiirît să creeze un din Uruguay, a hotărît, de ase mesajul lui N. S. Hruşciov, a- in jurul problemei născocite în savan.
corp de voluntari pentru acor- menea, să înfiinţeze un fond
pentru sprijinirea Cubei. dresat preşedintelui Kennedy şi grabă cu privire la „apărarea
Declaraţia guvernului sovietic. frontierelor americane în Cuba".
Aceste documente au determinat Capetele înlierbintate cer o
----- ¦¦ — ...........¦ ¦=
Din această încercare doctrina lui Castro W a sh in g to n u l p u n e ia c a le
noi provocări
iese întărită*
PARIS 21 (Agerpres). — Co- teres desfăşurarea evenimente NEW YORK 21 (Agerpres). După cum anunţă agenţia
Agenţiile de presă americane Associated Press, la 20 aprilie,
mentînd zdrobirea intervenţio- lor pe care în străfundul sufle referindu-se la declaraţia făcută secretarul de stat Dean Rusk tat cu ei la Washington — a-
de secretarul Casei Albe pentru a fost întrebat de ziarişti ce dăuga Szulc.......este considerat
niştilor din Cuba, 'agenţia Fran tului lor le-au considerat drept problemele presei Saliger, anun părere are despre situaţia din ca o dovadă în sensul că în vii
ţă că la 20 aprilie preşedintele Cuba în lumina ultimelor ştiri tor se va acorda un ajutor mai
ce Presse relatează : „Zdrobirea o încercare hotărîtoare. Kennedy a conferit cu preşedin ammţlnd infrîngerea totală a mare decît cel acordat în ulti
tele aşa-zisului „Consiliul revo mercenarilor invazionişti. La în mele luni“.
forţelor anticastro care invada Din această încercare, doctri luţionar cuban", mercenarul a- trebarea dacă acest eşec în
merican Jose Miro Cardona, şi seamnă sfîrşitul încercărilor de „O eventuală dovadă a pre
seră Cuba la 17 aprilie, va avea na lui Castro iese întărită. In cu alţi cinci contrarevoluţionari. a răsturna regimul Castro, se gătirii ulterioare a mercenari
După cum a arătat Salinger, cretarul de stat american a spus lor — continuă corespondentul
o puternică rezonanţă în întrea ochii multor latino-americani a- relatează agenţiile, Kennedy a că acţiunea contrarevoluţiona ziarului — este cuprinsă în ra
aflat prin telefon că Cardona rilor constituie „un tip de re portul operatorului instalaţiei
ga lume şi îndeosebi în Ame ceastă doctrină reprezintă de vrea „să-i raporteze despre si zistenţă care probabil că va radar de la staţia meteorologică
tuaţia din Cuba“, şi l-a invitat continua“. de ia Kev-West despre traficul
rica Latină. îapt o experienţă care va slăbi pe Cardona să vină din Miami naval neobişnuit de animat în
la Washington. -U strîmtoarea Florida.
Toate ţările din America La jugul tutelei nord-americane a-
•k NEW YORK 21 (Agerpres). Astfel, în raport se arată că
tină au urmărit cu un uriaş in supra Americii Latine“, WASHINGTON 21 (Agerpres). pe ecranul radarului au fost
— Persoanele oficiale dan S.U.A. — După ce s-au întîlnit la Wa văzute peste 200 de vase, de la
D ecla ra ţia , C o m isiei e a ţlo a ia le continuă să facă declaraţii care şalupe şi pînă la vase de trans Unităţi ale forţelor patriotice laoţiene, după alungarea re
Instigă bandele contrarevoluţio shington cu preşedintele Ken port de mic tonaj. Ele navigat! belilor din punctul strategic Halaphonkhoun.
d e a l f a l s e t i s a s 8© d i n C a b a nare împotriva Cubei revoluţio nedy, căpeteniile contrarevolu la aproximativ 35 mile sud de
HAVANA 21 (Agerpres). — Comisia naţională de alfa nare. ţiei cubane s-au întors la Miami. Kev-West, înşirate pe o distan
betizare din Cuba, a anunţat că starea excepţională decretată
în ţară „nu va opri marşul armatei alfabetizatorilor, pînă la Faptul că Kennedy a discu ţă de aproximativ 60 de mile în
victoria asupra analfabetismului“. In declaraţia publicată de
presa din Havana, Comisia subliniază că campania împotriva direcţia est şi vest".
analfabetismului va continua „cu aceiaşi entuziasm cu care ar
mata şi miliţia naţională apără revoluţia“. „In faţa atacului
duşmanului, adaugă declaraţia, această armată a culturii va
constitui una din cele mai bune demonstraţii aie forţei revo
luţionare de neînvins care însufleţeşte poporul cuban".
rf^ç-FSSBSSÜSBSX
MOSCOVA 21 (Agerpres). — Agresorii si-au caiculeie nici de timiditatea şi nehotărîrea Situaţia dsn Angola, în discuţia
Comentatorul !ASS 1. Orlov » unora dintre prietenii noştri“.
lejul să se convingă cit de as Adunării Generale a O.N.U.
transmite : pru sint ele condamnate de în Ziarele americane exprimă te
Relatările din Cuba atestă sula Pinos, Santiago, care este succesul intervenţiei au ignorat treaga lume civilizată. Organi meri serioase în legătură cu NEW YORK 21 (Agerpres). asupra Înrăutăţirii continue a
al doilea oraş ca mărime al Cu de asemenea, situaţia interna zatorii intervenţiei s-au pomenit consecinţele eşecului interven — La 20 aprilie, Adunarea Ge situaţiei din această colonie.
zdrobirea totală a intervenţiei bei etc. Se afirma că „în cen ţională absolut nouă care nu intr-o izolare aproape totală. A- ţiei pentru prestigiul S.U.A. in nerală a O.N.U. a început dis Citind numeroase documente,
imperialiste înfăptuite de iorţele trul insulei a început o insurec este de fel prielnică unor aven ceste cercuri nu au tost spriji America Latină şi in lumea în cutarea problemei situaţiei din delegatul Congouluii a zugrăvit
contrarevoluţionare oblăduite de ţie“, că „majoritatea miliţieni turi cu caracter de agresiune. nite nu numai in America La treagă. „New York World Tele- colonia portugheză Angola. In un tablou tragic al modului în
monopolurile nord-americane, cu lor din regiunile rurale l-au şi Cuba nu este izolată. S-a văzut tină unde incă mai sint vii a- grainm and Sun“ consideră că această problemă a fost pre care soldaţii portughezi ucid
participarea activă a Agenţiei părăsit pe Castro“, că Râul Cas că ea are mulţi prieteni, sin mintirile despre numeroasele a- „gravitatea şi proporţiile lor sini zentat spre examinare Adună bărbaţi, femei şi copii nevino
centrale de investigaţii, Penta tro ar ti „fost luat prizonier" ceri, credincioşi, care uu numai venturi din trecut ale imperialis de neînchipuit“. Unii congres rii Generale proiectul de rezo vaţi. Omenirea, a declarat Da
gonului şi altor organe oficiale şi că Fidel Castro personal in că şi-au proclamat solidaritatea mului nord-arnerican care agita meni şi senatori influenţi pro luţie a 36 ţări. In acest proiect de, nu poate privi cu indife
din S.U.A. Trupele guvernului tenţionează „să caute refugiu“ cu eroicul popor al Cubei, nu „bita mare“. Nici cei mai apro pun să se renunţe definitiv la Adunarea Generală cheamă gu renţă crimele singeroase ale pi
popular an luat cu asalt ultime în Alexie. Presa americană asi numai că au demascat adevă piaţi aliaţi ai S. U. A. din orice camuflaj şi ca forţele ar vernul Portugaliei să înfăptu raţilor portughezi. Este o da
le poziţii pe care le mai deţinea gura că răsturnarea guvernului ratul rol al S.U.A. în aventura N.A.T.O. şi din alte blocuri mi mate ale S.U.A. să fie lansate iască de urgenţă în Angola mă torie a Organizaţiei Naţiunilor
armata invadatoare de merce popular este chestiune de zile cubană, dar în acelaşi timp au împotriva Cubei. Acest lucru l-a suri şi reforme în scopul tra Unite de a lua măsuri urgente
nari. Au fost capturate mari dacă nu chiar de ore. declarat în mod ferm că sînt cerut de pildă senatorul Chavez. ducerii in viaţă a rezoluţiei cu pentru a se pune capăt arestă
cantităţi de armament de fabri Presa relatează că la Miami,
caţie nord-americană, printre
gata să acorde poporului Cubei, litare agresive nu au îndrăznit New York şi in alte oraşe din privire la acordarea indepen rilor şi asasinatelor, pentru a-
care şi tancuri grele „Sherman“. Calculînd importantele fon tot ajutorul şi sprijinul nece să sprijine in întregime poziţia S.U.A. continuă să fie recrutate denţei teritoriilor coloniale şi sigurarea drepturilor elementa
Incercînd să atenueze greuta duri băneşti cheltuite pentru sar în lupta sa justă pentru li Washingtonului. Guvernele ţări lepădături contrarevoluţionare. propune instituirea unei comi re ale omului şi a libertăţilor
pregătirea intervenţiei, cantita bertate şi independenţă. lor occidentale au iost nevoite Nu trebuie de asemenea ignora sii pentru anchetarea situaţiei fundamentale.
tea înfrîngerii morale înregis tea şi calitatea armamentului cu
trate de imperialismul american, Opinia publică mondială a să ţină seama de starea de spirit tă nici concentrarea demonstra din Angola. O rezoluţie similară Reprezentantul U.R.S.S.. S. G.
presa reacţionară servilă încear care mercenarii au fost echipaţi luat cunoştinţă cu un sentiment a opiniei publice indignate de tivă in zona Cubei a unor im fusese prezentată Consiliului de Lapin, a arătat că delegaţia so
de mare satisfacţie de declara agresiunea^Jmpertinentă, cu ni vietică salută iniţiativa statelor
că acum să minimalizeze pro din plin, incitatorii împotriva ţia guvernului sovietic în legă mic justificată, împotriva unui portante torţe ale marinei mi Securitate atunci cînd ei a fost afro-asiatice care au cerut exa
porţiile intervenţiei, să prezin tinerei republici cubane au ig tură cu invadarea armată a popor iubitor de libertate care minarea urgentă la actuala se
te lucrurile ca şi cum ar ii îost norat însă elementul principal. Cubei şi de mesajul şefului gu !şi făureşte viaţa potrivit pro litare a S.U.A. convocat cu procedura de ur siune a problemei situaţiei din
vorba de operaţiuni militare li vernului sovietic adresat preşe priilor sale interese şi dorinţe. colonia portugheză şi sprijină
mitate întreprinse în scopuri de Ei au ignorat forţa unui po dintelui Kennedy. Aceste acţiuni Se poate insă spera că zdro genţă pentru discutarea situa orientarea generală a recoman
„recunoaştere“ sau „tatonare“ a por care s-a eliberat, care ţine au fost apreciate ca un avertis Deşi intervenţioniştii au tost dărilor cuprinse in proiectul de
torţelor Cubei populare, pentru Ia cuceririle sale revoluţionare ment serios adresat amatorilor inlrinţi, prietenii Cubei populare birea intervenţioniştilor şi pozi ţiei din această colonie. Atunci, rezoluţie a 36 ţări din Africa
„livrarea de echipament“ desti şi care în ceasul pericolului grav de acţiuni provocatoare pe plan trebuie să rămină şi mai depar şi Asia. După ce a relevat la
nat grupurilor clandestine etc. s-a strîns şi mai unit în jurul internaţional. te vigilenţi. Numeroase fapte de ţia clară fără echivoc a popoa din cauza manevrelor întreprin turile slabe ale rezoluţiei, Lapin
guvernului său. „Se pare, scrie notă că imperialiştii nu inten a declarat că delegaţia sovietică
Aceste acţiuni cu caracter de corespondentul din Washington „Revoluţia cubană a pus in ţionează să abandoneze planu relor iubitoare de pace va trezi se de puterile occidentale — a- consideră măsurile preconizate
zinformator contează în mod e- al ziarului londonez „Daily mişcare multe forţe — recunoa rile de sugrumare a republicii de aceasta, doar ca un prim
vident pe memoria scurtă a ci Mayl“, că riscul asumat de pre şte acum „New York Times“. In cubane. Cei mai înverşunaţi a- la realitate pe politicienii ama I líate ale Portugaliei — rezolu- pas. In cazul cînd Portugalia
titorilor. Se ştie că numai cu şedintele Kennedy în Cuba, s-a fond a început o eră nouă în depţi ai intervenţiei continuă să va refuza şi pe viitor să Înde
cîleva zile în urmă, aceeaşi pre dovedit a nu fi îndreptăţit. Pre viaţa acestei emisfere... conflic insiste asupra unor noi aventuri. tori de acţiuni provocatoare, ii Jţia nu a întrunit majoritatea plinească hotărîrile Adunării
să scria despre amploarea „im supunerea că intervenţia va du tul cuban va genera în mod ine Hearst jr. proprietarul celui mai Generale, Organizaţia Naţiuni
punătoare" a tortelor contrare ce la o insurecţie imediată pe vitabil ginduri negre şi temeri. mare trust de ziare, cere State va sili să tragă concluziile ce necesară. lor Unite va trebui să ia în dis
voluţionare. Cele mai mari a- insulă, a fost, pe cit se vede^, Aproape din orice punct de ve lor Unite ca ele să meargă pînă cuţie problema aplicării unor
genţii şi ziare americane reîe- o greşeală grosolană. In afară dere s-ar putea -spune că este la capăt în sprijinirea contrare se impun din eşecul total al a- Problema în discuţie capătă măsuri mal hotărîte de influen
rindu-se la „surse autorizate", de aceasta, se creează impre o chestiune neplăcută". voluţionarilor zdrobiţi „fără a ţi ţare în privinţa colonialiştilor
relatau că forţele invadatoare ar sia că puterea militară a lui ne seama nici de atacurile pro venturii lor cubane. A sosit un nou caracter de actualitate portughezi.
fi capturat o mare parte a pro Castro a fost considerabil su In aceste zile cercurile condu pagandistice împotriva noastră“,
vinciilor Pinar-del Rio, Matan cătoare din S.U.A. au avut pri timpul să se înţeleagă că in zi în legătură cu recentele repre
zas, Las-Villas, Cnmarguei, in- bestimată“.
Comentatorii care preziceau lele noastre o agresiune nu pro siuni puse la cale de autorită
mite lauri nici participanţilor ţile portugheze împotriva popu
nemijlociţi la ea, nici celor care laţiei angoleze. Acest fapt s-a
o inspiră şi o organizează. O a- oglindit în cuvîntările delega
gresiune este interpretată ca o ţilor. E. Dade, reprezentantul
sfidare făţişă la adresa tuturor Republicii Congo, cu capitala
popoarelor iubitoare de liberta la Brazzaville a condamnat fă
te, la adresa tuturor acelor că rădelegile săvîrşite de colonia
rora le este scumpă pacea şi liştii portughezi în Angola şi a
securitatea popoarelor. atras atenţia Adunării Generale
.............——~- -—------------- - • *— ziarului* str 6 Marne ar. 9. Feleton: 188; 189; 75. Taxa plătită tn numerar con form aprobării Direcţiunii Generale P. 1.1 K. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligralicâ „l Mai" — Deva.
Redacţia şi administraţia