Page 81 - 1961-04
P. 81
IO!:C
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N I Ţ I - V M Ştirile zilei Plecarea delegaţiei C.C. al P.M.R.
mulsaciaMiEE r» şi a Guvernului R. P. Romîne,
Anul XIII. Nr. 1969 Duminică 23 aorilie 1961 4 pagini 20 bani \ Schimb de experienţă într-o vizită de prietenie
In cinstea aniversării a 4 0 de ani La fabrica „Simion Bârnu- in R. P. Polonă
de la în fiin ţa rea p a rtid u lu i ţiu“ din Sebeş a avut ioc un
schimb de experienţă pe tema Sîmbătă după.amiază a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Varşovia
„Organizarea, desfăşurarea şi delegaţia Comitetului Central al Parti duiui Muncitoresc Romîn şi a Guver
evidenţa întrecerii socialiste pe nului R.P. Romine care, Ia invitaţia Comitetului Central al Partidului Afun-
profesii". Au participat preşe citoresc Unit Polonez şi a guvernului Republicii Populare Polone, face o
dinţii comitetelor sindicatelor vizită de prietenie în Polonia.
şi responsabilii cu întrecerile
socialiste din întreprinderile Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
productive şi gospodăriilor agri sccretar al 6.C. al P.Aă.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne,
cole de stat din raionul Sebeş. conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi
niştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte ai Consiliului de Miniştri, Gh.
Comitetul sindicatului fabricii Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Aurel Mălnăşan,
„Simion Bărnuţiu“ a prezentat adjunct al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie tace parte de ase.
un referat privind metodele fo menea, iov. Dumitru Praporgescu, ambasadorul R.P. Romîne la Varşovia.
losite în întrecerea socialistă,
după care participanţii la schim împreună cu delegaţia a plecat la Varşovia ambasadorul R.P. Polone
bul de experienţă au vizitat la Bucureşti Janusz Zambrowicz.
locurile de muncă ale fabricii.
Iluminat fluorescent La plecare, pe peronul Gării Bă neasa, membrii delegaţiei au fost sa
C u cenuşa şi u m i d i t a t e a lutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol. F.mil Bodnăraş, Petre Borilă, Chivu
Activitatea de înfrumuseţare Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte
şi modernizare a oraşelor regiu
¦su l» a d m i s nii noastre continuă cu insufle- j Răutu, Leontin Săiăjan, Ştefan Voitec, Avram Bunaciu, Corneliu Mănescu,
ţire. La Simeria, pe strada 23
Minerii din Petrila au încheiat pri Muncind în acelaşi fel în prima de ministru) Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de
Fruntaşi de la Atelierele eentrale mul trimestru al anului cu rezultate cadă a lunii aprilie ei au redus cu August, lucrătorii I.R.E.H. Deva Stat şi ai guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organi
f frumoase în ceea ce priveşte îmbună circa 30 la sută conţinutul de cenuşă,
d& reparaţii Aibă solia tăţirea calităţii cărbunelui. Puşcînd se iar umiditatea a scăzut de la 8,5 ia lucrează intens la introducerea zaţiilor de masă.
lectiv sterilul în abatajele cu interca sută cît este admisul, Ia 6,8 la sută.
laţii, încărcînd raţional găurile cu ex iluminatului fluorescent. Pînâ Au fost de faţă şefi ai unor mi siuni diplomatice acreditaţi la Bucu
acum, au fost turnate fundaţiile | reşti şi alţi membri ai corpului diplo matic.
ploziv, captînd cu grijă apele din sub S. IOSIFESCU şi se continuă cu ridicarea stu (Agerpres).
teran, ei au redus sub admis conţi
nutul de cenuşă şi umiditate. corespondent pilor. ^ BHU
Mobilă de b u n ă c a lita te Deosebit de preţios a fost a- { Toate forţele pentru intensificarea
jutonil cetăţenilor de pe aceas- î însămînţării porumbului!
in secţia de timpiărie-niobilă a în tregime. întreaga producţie a fost nu tă stradă, care au săpat în mod \
treprinderii de industrie locală ,,l Mai" mai de bună calitate. La aceasta a voluntar toate gropile pentru S
din Deva, se desfăşoară o susţinută contribuit măsura luată de conducerea fundaţii.
muncă pentru depăşirea sarcinilor de întreprinderii de a se introduce auto
plan şi îmbunătăţirea calităţii. ln controlul pe fazele procesului de pro Avansuri băneşti In ultimele zile, ritmul insăminţă- executat semănatul decît pe 13.432 ha.
cursul primului trimestru s-au produs ducţie. in felul acesta, s-a întării spi rii porumbului s-a intensificat simţitor. din 32.757 ha., cît sînt prevăzute a
peste plan 26 garnituri mobilă de bucă ritul de răspundere personală faţă de pentru colectivişti Acest lucru este dovedit de însăşi re fi cultivate cu această plantă, precum
tărie tip „1 Mai“, iar la camerele com munca efectuată. Autocontrolul este zultatele obţinute. Dacă la decada din şi în gospodăriile agricole de stat
NIGOLAE BELDEAN VLADIMIR G1RLAN binate, planul a fost îndeplinit în în- făcut de muncitorii din cadrul secţiei. Gospodăria agricolă colectivă / 10 aprilie erau însătnînţate cu această care n-au însămînţat porumbul decît
strungar, execută numai maistru principal şi ino plantă doar 2.500 ha., după numai !0 pe 3,60 Ia sută din suprafaţa pla
lucrări de cea mai bună vator de frunte. Fiind un din. satul Bobîlna, raionul Orâş- L zile, suprafaţa cultivată cu porumb se nificată.
' calitate. îşi depăşeşte în bun organizator, el con ridică la peste 31.000 ha., cele mai
flecare zi normele de duce cu pricepere lucră S -a r e d o s íim p u ’í de lu cru !ie, a vîndut statului anul aces- ? hune rezultate obţinindu-se în gospo Această stare de fapt a făcut ca pe
dăriile agricole colective care au exe întreaga regiune să fie executat se
producţie. rile de reparaţii. La uzinele metalurgice din Gugir se nii de execuţie a tamburului pentru re ta produse animaliere în vaioa- ) cutat această lucrare pe 86,15 la sută mănatul porumbului pe numai 44,9 Ta
desfăşoară cu succes aplicarea în prac glarea tensiunii aţei, prin presarea ta din suprafaţa planificată. sută.
tică a propunerilor de inovaţii şi ra blei pe o presă cu excentric. înainte, re de 38.345 iei. Acest lucru a /
ţionalizări. Aceasta determină realizarea această operaţiune se executa din ma Din situaţia operativă comunicată Avînd în vedere că timpul este des
unor mari economii de materiale şi terial plin pc maşina automată cu un permis să se împartă coiecti- ţţ secţiei agricole a Sfatului popular re tul de înaintat, se impune ca mai
ax tip index. gional, la 21 aprilie a.c., rezultă câ cu seamă în G.A.S. şi întovărăşirile
timp. viştilor ca avans cîte 7 lei Ia / cele mai bune rezultate s-au obţinut
Recent, a fost aplicată inovaţia tov. Prin aplicarea inovaţiei la manope în această privinţă la gospodăriile a- agricole să fie mobilizate toate forţele
ra acestor piese se cîştigă 16.000 ore zi-nwncă. Pentru zilele-munc.ă ) pentru urgentarea acestei lucrări.
ing. Dumitru Nistor, şeful secţiei ma- anual şi importante caniităţi de mate
şini-unelte, în procesul de fabricare a riale. efectuate în primele trei itini /
maşinii de cusut tip „Rodica“. ino
ale anului, Constantin Biriş a ^
primit 1.075 lei, Nîcolae Flormca )
Gol lei. Dumitru Bătrîna 679 ^
lei iar Petru Mihuţ 665 lei. ,
vaţia constă în modificarea operaţiu Ing. TF.ODOR JOSAN gricole colective de pe cuprinsul ora Situaţia însămînţării porumbului
şului Deva şi din raioanele llia, Sebeş, Ia 21 aprilie a.c.
Alba. In raioanele ilia, Sebeş şi Alba,
IFBRI A Y SIi Ytü It®O litA C IHIIE bunăoară, s-au însăminţat cu porumb Oraşul Deva 62,7%
pînă la data mai sus amintită 5.263
I SIMION BELIGÂR IOS1F POP Slntem la şantierul de con Nicolae — mezinul brigăzii — in lupta pentru calitate. Ea in- ha., 8.831 ha. şi respectiv 8.752 ha. Ilia 59,60%
mecanic, meseriaş price este unul din cei mai pri strucţii nr. 6 Petroşani al 16 ani. Şi ceilalţi membri ai tîmpină aniversarea partidului In raioanele Haţeg Brad şi Orăştie,
T.R.C.H. Pe secretarul organi brigăzii: Florea Pătru, tăie san deşi timpul a permis insămînţarea po Sebeş 58,80%
zaţiei de partid îl cunoaştem du, Pavel Rus, sînt tot tineri. cu rezultate care-i fac cinste. rumbului, rezultatele sînt totuşi slabe,
put la lucrările de repa cepuţi sudori. In cinstea de mai mulţi ani. l-am spus Planul şi-l depăşeşte în fiecare in raionul Haţeg, din cele 7.443 ha.
scopul venirii noastre. Ne-a lună cu 15—30 la sută. Lucră planificate, s-au însămînţai cu porumb
3 . raţii a maşinilor şi uti aniversării partidului el răspuns zim bind: pînă la 20 aprilie, doar 971 ha., în Alba 51,03%
raionul Brad 1.149 ha., iar în raionul
lajelor folosite în dome execută numai lucrări de — Dacâ-i vorba de fruntaşi, rile sînt de calitate. La lucră Orăştie 3.741 ha. din 10.240 cit sînt Or. Hunedoara 44,50%
apoi aflaţi că pe şantierul nos- prevăzute a se însâminţa.
niul mineritului. bună calitate. Iru nu ducem lipsă. Acum frun Fruntaşi în lupta rile executate în primul trim es
taşii nu trebuie căutaţi ca al pentru calitate tru al anului, brigada nu a O serioasă rămînere în urmă există
tădată. li intilneşti peste tot. avut de făcut nici un fel de re în întovărăşirile agricole care n-au Orăştie 36,50%
medieri. Brad 24.97%
Au economisi# © I©c©aia©tlva — Cum lucrează această bri B. N1COLAF. Haţeg 13,04%
gadă. Ce se poate spune despre
în staţia C.F.R. Petroşani so- te trenuri cu o locomotivă de Chiar aici, la aceste 3 blocuri calitatea lucrărilor pe care le
stşte aproape zilnic un tren cu Baniţa, munca acesteia fiind în din cartierul Dimitrov, lucrea face ?
minereu pentru Jurnaliştii din locuită de restul locomotivelor ză brigada lui ştefan Tuăora- — Lucrează bine. Deşi bri
Călan. Condiţiile statici nu per duble. chet „brigada celor 4 fraţi“,
miteau expedierea imediata a cum i se mai spune pe şantie gada are o virstă medie de 21
trenului spre Călan. De ac( ea, Primind şi sprijinul persona rul nostru. de ani. membrii ei sînt totuşi
acesta trebuia să mai stea în lului din depou, vagoanele cu oameni cu experienţă. Îşi cu
Petroşani aproape 10 ore. minereu ajung astfel cu 10 orc Pe Ştefan — ne-a spus se nosc bine meseria, lucrează cu
mai devreme la Călan, fără a se cretarul — l-am primit de cu- răspundere, iar calitatea lucră
Spre a trimite tară intirziere întrebuinţa in aees scop o loco rind candidat de partid. Ceilalţi rilor este bună.
minereul Jurnaliştilor, ceferiştii motivă în plus. fraţi ai lui sint utemiştt. Aurel
din Petroşani remorchează aces are 20 de ani, Gheorghe 18, iar indisciplină, lucru de mintu-
1. CRISAN ialâ în această brigadă nu exis
tă. intr-o discuţie cu membrii
-- •••••«»! brigăzii, Ştefan le-a spus : „Da
că noi nu executăm instalaţiile
aşa cum „scrie la carte“, apoi
după ce blocurile o să fie gata
tencuite şi zugrăvite, o să ne
trezim că instalaţia în unele
locuri curge, iar în alte locuri
WMxaimBiomEuaEsaaaEEmBPtmGsaËBmaamasmaEeBmsamMsnaËi nu funcţionează. P.u nu vreau
să facem lucru de mintuială.
»serilor die Teiiuc le zies BRAVO! Aşa să ştiţi".
Oamenii au pus la inimă cu
lată.ne, aşadar, la al doilea popas. luat însă şi alte măsuri. Astfel, puş- despre toate, lotuşi nu ma rabdă ini vintele şefului de brigadă. Şi- Pe ogoarele G.A.S. Petreşti se desfăşoară tntr-nn ritm susţinut; semănatul porumbului.
La îndemnul tovarăşului Andrei Racz, carca selectivă s-a extins la ţoale lo ma să nu vă mai spun ceva. calitatea a devenit pentru toţi IN FOTO: Tractoristul llie Sintea mînuind cu dibăcie volanul „Universalului", care acţionează semănă
secretarul organizaţiei de partid de la curile de muncă unde acest lucru e o preocupare de căpetenie. Lu- toarea mecanică.
secţia I a furnale a C.S. Hunedoara, posibil. De asemenea, schemele de pu.ş- E vorba de o iniţiativă care se do crînd cu grijă la tăierea filc-
am plecat la Teiiuc. care sînt astfel făcute incit s.°. reali, vedeşte pe zi ce trece mai valoroasă tului, la îmbinarea, etanşarea şi .43»
zeze o granulaţie corespunzătoare. „Nici un vagonet de minereu rebutat!" asamblarea instalaţiei, făcîn-
— Avem numai cuvinte de laudă Fiecare vagonet de minereu este recep —aceasta-i forma ei. A tost pornită de du-i probele de presiune, bri Adunarea festivă din Capitală cu prileju
la adresa minerilor din Teiiuc — îmi ţionat întîi de şeful de schimb, apoi minerii conduşi de comunistul Ioan M gada a ajuns să fie fruntaşă
spunea tovarăşul Racz. Minereul pe -de maistru (ia gura puţului) şi în Popa în ultimele zile ale anului tre împlinirii a 91 de ani de la naşterea
care ni-l trimit ei e bun: conţinut de sfirşit de controlul de calitate. Ce nu.i cut. Acum au îmbrăţişat-o toate echi tinde mergem azi?
fier mare. steril puţin, granulaţie co bun se rebutcază şi se trimite din nou pele de mineri. Şi ca sc urmăreşte cu Sîmbătă 22 aprilie a avut loc în sala lui V. I. Lenin
respunzătoare. Ce mai, sintem pe de in !!bataie pentru o noua triere. multă atenţie. La fiecare sector există • Filiala 1regională S.R.S.C. teatrului C.C.S. adunarea lestivă orga
plin mulţumiţi. cîte un gralic în care se troc ziln.r organizează la orele 10 în sala nizată de Comitetul orăşenesc Bucu prim-secretar al Uniunii Scriitorilor, Adunarea a fost deschisă de ta
Ei dar uite că v-am spus multe, şi-am in dreptul fiecărei brigăzi, numărul va. Şcolii pedagogice din oraşul reşti al P.M.R. cu prilejul împlinirii Aifred Mendelsohn, secretar al Uniunii Florian Dănălache, membru al C.C.
$i toi de la tovarăşul Racz am aliat pierdut din vedere tocmai esenţialul. gonetelor rebutate. Deva, prezentarea conferinţei a 91 de ani de la naşterea lui Vladimir Compozitorilor, Ioana Dincă, fruntaşă P.M.R., prim-secretar »ai Comitetul
ai minereul de la Glielar nu-i tocmai In ce constă el V In faptul că fiecare „Glorioasa aniversare a parti llici Lenin. în producţie la uzinele textile „7 No Orăşenesc Bucureşti al P.M.R,
bun, în sensul câ are mult steril îu el om, indiferent de proteste, e un luptă Şi încă ceva. De curînd, din iniţia dului". Cu acest prilej va vorbi iembrie", Ion Stanciu, truntaş în pro
şi e de granulaţie necorespunzătoare. tor activ pentru calitate. Şi acesta e tiva comitetului de partid, s-a pornit tovarăşul (uiîu Topor, vicepre Pe fundalul scenei era un mare me ducţie ia Atelierele C.F.R. „Griviţa Ro Despre cea de-a 91-a aniversare
Ce mi-am zis: ia să vedem cum mim. un merit al comuniştilor. Organizaţiile o întrecere pentru titlul de brigadă şedinte a! Comitetului de radio dalion cu portretul lui Lenin, încă. şie“, Petre Tudor, iruntaş în producţie naşterii tui Vladimir iiici Lenin a vo
ccse minerii din Teiiuc l De-o fi bine de partid au luat asttei de măsuri în. fruntaşă în lupta pentru calitate. În şi televiziune drat de drapele purpurii. De o parte la Uzinele „Republica" şi Nicolae Lim- bit tovarăşul Manea Mănescu, ircer
să le împărtăşim din experienţa lor cit s-a ajuns ca fiecare muncitor să trecerea are caracter permanent şi re şi de alta — datele festive: 1870-1961, ban, fruntaş în producţie la Uzinele bru al C.C. al P.M.R., şeful secii
şi punerilor din Glielar. pună calitatea producţiei pe primul zultatele ei se analizează lunar. Bri e La Combinatul siderurgic iar deasupra chemarea: „Trăiască mar- „Mao Tze.dun". ştiinţă şi cultură a C.C. al P..M
plan al activităţii sale. gada cîştigătoare primeşte drept premiu Hunedoara va avea loc lectora xism-leninismul".
La Teiiuc am lost prezentat şefului suma de 1.000 lei. întrecerea este dec. tul cu inginerii unde Iov. ing. La adunare au participat tovarăşii : Expunerea a fost subliniată cu f
corpului de control al calităţii. Bun Printre altele, birourile organizaţii sebit de disputată. Există echipe, prin Răzvan Ernest din Bucureşti In prezidiu au luat loc tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, detungi şi puternice aplauze. Pari
băiat. II cheamă Cosma Culcea. Pînă lor de partid au îndrumat conducerile tre care cele conduse de comuniştii va vorbi despre „Noile hidro Gheorghe Apostol, Alexandru Moghio- Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leon cipanţii au manifestat cu entuzUs
la începutul acestei luni a tost miner sectoarelor să reorganizeze aătfel bri ioan Enăşcău, Ioan M. Popa, care centrale ale lumii". roş, Ştefan Voitec, I. K. Jegalin, am tin Săiăjan, membri a: C.C. al P.M.R., pentru triumful măreţelor idei lenini
şef de brigadă. Şi nu şclol unei bri găzile îneît în fiecare dintre ele să fie n au rebutat în acest an nici un va basadorul Uniunii Sovietice Ia Bucu ai Consiliului de Stat şi ai guvernu te. pentru unitatea indestructibilă
găzi oarecare. Ortacii lui au fost tot membri şi candidaţi de partid. Aceştia gonet. Pretendenţi la locul de fruntaşi ® Io cadrul categoriei A Fă reşti, Florjan Dănălache, Manea Mă. lui. conducători ai organizaţiilor ob continua întărire a marelui lagăr
deauna fruntaşi pe întreprindere şi la au sarcina, pe linie de partid, să răs sînt însă mult mai mulţi, voiei, îa urele i 1 se întilnesc în nescu, Eiena Lascu, vicepreşedinte al şteşti şi ai instituţiilor centrale, repre socialismului.
producţie şi la calitate. Asta zic şi eu pundă de calitate. Dacă o brigadă dă sala Institutului minier din Pe C.C.S., acad. Petre Constantinescu-laşi, zentanţi ai oamenilor muncii, ofiţeri
treaba bună: la controlul de calitate minereu cu steril vizibil, membrul de Acestea fiind zise, ma opresc. Aîâ troşani, formaţiile Jiul din lo vicepreşedinte al Consiliului Generai superiori ai Forţelor noastre Armate. A urmat apoi un concert festiv r,u:
oamenii cei mai ¦buni. Spun asta pen partid însărcinat cu calitatea în briga declar pe deplin satisfăcut de munca calitate şi Dinamo Bucureşti. A.R.L.U.S., Nicolae Roman, secretar al
tru că alături de Culcea muncesc şi da respectivă e chemat în ţaţa biroului. minerilor din Teiiuc şi le zic un bravo C.C. al U.I.M., acad. A\ hai Beniue. Au luat parte şef» ai unor misiuni ţinut de orchestra simfonică a Radii
alţi mineri pricepuţi, cn multă expe Aşa s-a petrecut rccenl cu Dionisie ® Filarmonica de stat „Ol diplomatic? ac-Hitaţi la Bucureşti şi
rienţă în producţie. Auziţi, tovarăşi de Aliin.pe'-'cu. in luna aprilie, această bri miniere.se ! Le recomand celor din Ghe tenia" prezintă în faţa publicu alţi iiicnibi j ai corpului .lipi «mafie. televiziunii şi de corul Filarmonic
ia Ghelar ? Dumneavoastră tot aşa pro. gadă ri-nre nici un vagonet rebutat, lui spectator din Haţeg, un
cedaţi ? dovadă că procedeul are elect. lar să facă o vizită la Teiiuc. Vor a- „Concert distractiv". de Stat „George Enoscu".
(Agerpres]
Prin urmare, iată nn prim factor Dar cîte lucruri bune n-am mai vă vea multe de învăţat. •--- f : . J *.../ * . - J <--- 1 y__ I v_ / V_7 »
rare contribuie la îmbunătăţirea cali zut eu la Teiiuc I Nu pol insă să scriu
tăţii. Tovarăşii de la Teiiuc, au mai Pe curînd,
CONTROLUL DE CALITATE
