Page 84 - 1961-04

nae 4 DRU MÜL SOCt AU SMU LU/ Mr. Hi S
!aaxansusxuna^i

şiEm • O nouă rebeliune
x d lim e lô 1 ___________________- m i li t a r ău i î i x n e l e s & r l • x ü ü m e le sJtlri • vM zw aie. ş tiri*
S“y**** * .X ____________________ - - g ţ , .o - a ¦'¦«•ôîVw--^ ' s-- ' "> . a 7 * a în A lg er

PARIS 22 (Agerpres). — La' câtor al oiganizaţiei ultra-côlo-

22 aprilie, în oraşul Alger a iz- nialiste „Uniunea franceză pen-

bucnit o nouă rebeliune militară, tru apărarea Algeriei“ şi care se

Agenţia France Presse a- află in ultimele luni in „exil vo-

nunţă că sîmbătă dimineaţa in luntar“ in Spania, este cunoscut

urma unei întrevederi cu prese- pentru legăturile sale cu orga-

dinteie de Gaulle, primul minis- nizatorii puciului fascist din ia-

tru francez Debré a dat pubii- nuarie I960 din Alger),

cităţii următorul Comunicat ai in cursul dimineţii, postul de

Şedinţa festivă de la Moscova consacrată Rezoluţiile primei conferinţe a organizaţiilor guvernului : „Un act grav şi radio Alger a transmis un nou
premeditat de indisciplină a fost comunicat al „comandamentului
împlinirii a §1 de ani de la naşterea lui V. i. Lemn naţionale din coloniile portugheze comis în Alger unde elemente militar“ prin care se spune
militare împinse de ofiţeri ge- toţi funcţionarii civili şi militari
¦MOSCOVA 22 (Agerpres).— TASS transmite: La 22 apri­ nerali în retragere, care şi-au „datorează supunere absolută
călcat jurămîntul, au încercuit ordinelor comandamentului" şi
lie, la Teatrul,Mare al U.R.S.S. a avut loc şedinţa festivă con­ CASABLANCA 22 (Agerpres). unanimitate o serie de rezoluţii Conferinţa a chemat ţările in­ sediile instituţiilor oficiale şi au că toate atribuţiile autorităţilor
împiedicat comunicaţiile între civile in Algeria trec in între­
sacrată împlinirii a 91 rle ani de la naşterea lui V. I. Lenin. TASS transmite: in sprijinul luptei popoarelor din dependente din Asia şi Africa, Alger şi metropolă. gime in mîinile autorităţilor mi­
litare.
Prezidiul şedinţei era tormat din conducătorii Partidului In seara zilei de 20 aprilie la coloniile portugheze pentru li­ precum şi toate ţările iubitoare
Intr-un alt comunicat retrans­
Comunist al Uniunii Sovietice, şi ai guvernului sovietic, din Casablanca şi-a încheiat lucră­ bertatea şi independenţa ţărilor rle pace să-şi revizuiască rela­ In tot restul teritoriului Al­ mis de radio Alger se spune că
geriei, situaţia este normală din
veterani ai gărzii leniniste, vechi membri de partid. rile prima conferinţă a organi­ lor. Subliniind că guvernul por­ ţiile. diplomatice şi economice cu „comandamentul“ a dispus cons
toate punctele de vedere. Guver- tituirea „de îndată“ a unui tri­
La şedinţă au participat numeroşi reprezentanţi ai organi­ zaţiilor naţionale din coloniile tughez intensifică metodele fas- Portugalia, să sprijine cauza nul ia măsurile necesare pen- bunal militar care urmează să
judece pe toţi cei „care au par­
zaţiilor de partid, sovietice şi obşteşti, ai întreprinderilor indus­ portugheze la care au luat parte ciste de reprimare a popoarelor dreaptă a popoarelor care se ticipat direct la părăsirea Alge­
reprezentanţi ai mişcării de eli­ din coloniile care năzuiesc spre mai află sub dominaţia colonia­ riei şi Saharei“, adică pe toţi
triale din Moscova, oameni de ştiinţă şi cultură. tru menţinerea legalităţii“. cei care se pronunţă împotriva
lă portugheză.şi să se pronunţe politicii ultracolonialiste a „Al­
Şedinţa a fost deschisă de Atihail Suslov, membru al Pre­ berare naţională din Angola, autodeterminare şi independenţă, cu hotârire împotriva represalii­ ? geriei franceze“.
zidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S. Mozambic, Guineea Portugheză, conferinţa cheamă la ,/unitatea lor de tip fascist la care au fost
Insulele Capul Verde, San-Tho- de acţiune a' organizaţiilor na­ supuse aceste popoare. PARIS 22 (Agerpres). La Paris, unde în cursul di-
Raportul „Leninismul — steagul epocii noastre“ a fost me. Principe şi Goa. Participan­ ţionale in lupta hotărită pentru mineţii a avut loc un prim con-
prezentat de Piotr Demlcev, pr im-secretar al Comitetului oră­ ţii la conferinţă au adoptat in lichidarea imediată a colonialis­ La conferinţă s-a adoptat un După cum anunţă agenţiile de siliu de miniştri, ministrul de
şenesc Moscova al P.C.U.S. mului portughez şi pentru elibe­ program concret de colaborare interne ad-interim, Roger Frey.
rarea de sub toate formele de a organizaţiilor din coloniile presă, legăturile telegrafice şi a anunţat că delegatul general
-Susas- ai guvernului în Algeria, Morin,
telefonice intre Franţa şi Alger comandantul trupelor franceze
din Algeria, generalul Gambiez.
au fost întrerupte, ca şi toate co­
precum si ministrul irancez a!
asuprire“. portugheze. municaţiile Algerului cu Tunisia Lucrărilor Publice, Buron, aflat

Conferirea premiilor Lenin pe anul 1961 Conferinţa a declarat că spri­ In rezoluţia cu privire la An­ şi tMjarocul. .,
jină principiile proclamate la gola conferinţa adresează un sa­
conferinţa de la Bandung, hotă- lut curajosului popor din Angola i r"+U1i1 "comjInlcat“ transmis
în domeniul ştiinţei şi tehnicii ririle adoptate de conferinţele care a început o răscoală gene­ de postul de radio Alger, ocupat

i,e rebeli se anunţă că „armata

popoarelor africane şi de confe­ rală ; conferinţa cheamă toate a preluat puterea in Algeria şi in
rinţele desfăşurate sub semnul partidele şi organizaţiile din An­
MOSCOVA 22 (Agerpres). — petrol şi gaze — Gheorghi Ilin, jan — Enver Alihanov, Abas ..-a ara , şi ca starea de asediu
TASS transmite: Comitetul pen­ Mark Pustilnikov, Konstantin Bilandarli, Bahman Gadjiev şi
a fost instaurata in Algeria din

tru decernarea premiilor Lenin Kiiko şi alţii, în total şase per­ alţii, care au soluţionat aceas­ solidarităţii afro-asiatice, precum gola la unitate de acţiune in lup­ / r ,!IUq „comandamentului mili-
ar . Potrivit postului de radio,
în domeniul ştiinţei şi tehnicii soane — au descoperit în anii tă problemă. In ultimii zece ani, şi hotărirea conferinţei de la Ca­ ta împotriva colonialismului

a conferit premiile pe anul 1961. 1956—1960 pe teritoriul ţinutu­ în Marea Caspică au fost con­ sablanca. portughez. comandanientul este alcătuit din jn vizită in Alger, au fost „puşi

A fost distins cu Premiul lui Krasnoăarsk (Caucazul de struite cîteva sute de insule ar­ r ? Î i n S '? e’ an’ ¦Jou,laut sub pază" de către militari. La
Lenin academicianul Abram. noră), 11 zăcăminte bogate con- tificiale, o estacadă pe o lun­ Paris s’a anunţat că guvernul
Ioffe (1880—1960), care şi-a ţinînd mari rezerve de gaze şi gime de 160 km. şi un întreg Luptele din Angola luiozmiţiil!e rhlolrPÎ,tfa..Cv.uornaob5il.ueti ceprecnutTriU- francez a luat o serie rle ma­
consacrat numeroşi ani cerce­ gaze concentrate. Complexul a~ oraş la 50 km. de ţărm. 'o.r colonialiste. (Generalul Chai- suri ;n vederea sprijinirii lega­
tării proprietăţilor semiconăuc- cestor zăcăminte este unul din PARIS 22 (Agerpres). — In In legătură cu situaţia serioa­ le, care după cum se ştie, a fost lităţii, „care vor fi anunţate ul­
torilor. Descoperirile lui au o cele mai mari. din U.R.S.S. şi Nouă specialişti — Vladimir colonia portugheză Angola, con­ să care s-a creat în colonie, gu­ intre 1958 şi martie 1960 co­ terior“, pentru moment decla-
mare însemnătate teoretică şi din lumea întreagă. Buăkov, Dmitri Kuăinov, Va- tinuă luptele dintre insurgenţii vernatorul Angolei a anuiat toa­ mandantul forţelor franceze din rindu-se doar că „pe teritoriul
practică. sili Sirotkin etc. — au fost dis­ angolezi şi trupele coloniale. In te concediile funcţionarilor apa­ Algeria, a fost demis din ultima Franţei metropolitane au fost
S-a decernat Premiul Lenin tinşi cu Premiul Lenin pentru ştirile sosite din Angola se ara­ ratului colonial. sa funcţie oficială de comandant luate toate măsurile de sec uri-
Matematicianul Mihail Post- lui Aleksandr Kuzmln, Evgheni mecanizarea complexă a lucră­ tă că detaşamente ale insurgen­ tate". Din Marsilia, principalul
nilcov a prim it Premiul Lenin Jukevici-Stoşa, Nikolai Krîlov rilor de purificare în minele ţilor se concentrează în regiu­ Din Lisabona se anunţă că rrnfrmJ10- N A T '°- ^'".Europe port de legătură cu Africa de
pentru ciclul de lucrări consa­ şi altor cinci specialişti in do­ regiunii economice Tuia. nea de munte Kanda, în apro­ colonialiştii portughezi continuă t m j3 ur?.1,are a, dlveiigŞn- Nord. întregul trafic maritim şi
crate teoriei omotopiei repre­ meniul construcţiei de maşini piere de oraşul Luanda, centrul să pregătească într-un ritm ac­ aerian cu Algeria a [ost între-
zentărilor continue. pentru metalurgie. Ei au creat S-a acordat Premiul Lenin administrativ al coloniei. Mari ¦"v>r a'a de politica de tratative rupt.
un nou tip de laminor continuu autorilor unui. nou sistem de forţe au început acţiuni intense celerat trimiterea în Angola a cu reprezentanţii populaţiei al-
Printre laureaţi se află aca­ de semifabricate, care depăşeş­ exploatare a minereurilor tari geriene. Generalul .Salan, condu- liberă
demicianul Nilcolai Strahov, te prin caracteristicile sale la- — Iosif Malkin, Valentina Bu- noi mari subunităţi militare.
geolog, oare a elaborat teoria minoarele existente sau in con. blts, Alai Djakupbaev, Dmitri
procesului rezidual, profesorul strucţie în alte ţări, inclusiv Kutuzov şi alţi patru specia­ de asemenea, în regiunea ora­
Artemi Ivanov, biolog, care a S.U.A. şi R.F.G. lişti.
descoperit şi descris un nou şului Makela, situată în nordul Realizări noi î n Cuba
tip de animale — pogonoforti, in U.R.S.S. s ¦a aplicat pentru Zece specialişti din Ural şi Angolei. Forţele armate ale co­
academicianul Veaceslav Vol- prima oară in lume asambla­ Ucraina — Paul Veighel, Ale­
ghîn, autorul lucrării „Dezvol­ rea pe bandă rulantă a ceasu­ ksandr Gaiâuk, Timofei Glad- lonialiştilor portughezi transpor­
tarea glndirli sociale în Franţa rilor, ceea ce a permis să se kovski, Ivan Iliuhin etc., au fost
în secolul al XVIII-lea" şi al obţină înalţi indici economici. distinşi cu Premiul Lenin pen­ tă în grabă cu avioanele, arma­
lucrării „Precursorii socialis­ Pentru crearea şi introducerea tru elaborarea unei noi tehno­
mului ştiinţific". in producţie a utilajului auto­ logii in construcţiile de beton- ment şi alimente în oraşul
matizat, destinat producţiei de armat industriale şi civile.
Un grup de doctori in ştiin­ ceasuri, şase constructori, prin­ Damba, în nordul ţării, încon­
ţe medicale — Nikclai Amosov, tre care Grigorî Nehliudov, Bo­ Trei specialişti din Moscova
Nilcolai Antelava, Lev Boguş, ris Andreev şi Evgheni Ciucin — Gheorghi Agabalianţ, Ser- jurat de insurgenţi.
Ivan Kolesnikov, Boris Linberg, au fost distinşi cu Premiul ghei Brusilovski şt Artenî Mer-
Viktor Strucilcov şi Fiodor uglov Lenin. j anian — au primit Premiul împotriva insurgenţilor au
cu fost distinşi cu Premiul Le­ Lenin pentru elaborarea unei
nin pentru elaborarea şi răs- Premiul Lenin a fost decer­ noi metode de producere a şam­ fost trimise trupe terestre şF>de
ptndirea în practica medicală nat de asemenea, lui Grigorl paniei in flux continuu in con­
a unor metode originale de tra­ Gherţenberg, colaborator al in­ diţiile unui proces tehnologic paraşutişti ale armatei **portu*
tament chirurgical în bolile de stitutului electrotehnic unional, automatizat la maximum. Me­
plămîni. pentru elaborarea şt introdu­ toda franceză de producere a gheze aduse de urgenţă din me­
şampaniei (prin imbuteliere),
tropolă. In timpul „operaţiilor

de curăţire", desfăşurate de co­

lonialişti în diferite oraşe ale

Angolei au avut loc razii în car­

tierele africane. Ca urmare a u-

nei operaţiuni poliţieneşti obiş­

nuite în portul Novo-RedondO

situat la 300 kilometri sud de

Luanda, relatează coresponden­

tul agenţiei France Presse, au

fost arestaţi 32 de conducători

A devenit de asemenea, lau­ cerea în producţie a unor re­ care datează de 300 de ani, este africani locali. 30 de africani au
reat al Premiului Lenin, pro­ gulatori automaţi speciali pen­ extrem de primitivă. Ciclul teh­ fost arestaţi în oraşul Karmona,

fesorul medic Nikolai Kovova- tru hidrogeneratoare puternice. nologic durează peste trei ani important centru al ţării. încon­

lov, pentru lucrarea ştiinţifică O deosebită importanţă eco­ şi se pierde mult vin. Şampa­ jurat de insurgenţi unde, după

„Distrofia Hepato-cerebrală". nomică are exploatarea zăcă­ nia obţinută prin noua metodă cum se anunţă, a fost descope­

S-a conferit Premiul Lemn şi mintelor maritime de petrol din nu este cu nimic mai prejos rit un depozit secret de arme.

pentru o serie de lucrări remar­ Azerbaidjan. S-a acordat Pre­ de cele mai bune sortimente Arestări în masă au fost ope­

cabile din domeniul tehnicii. miul Lenin unui grup de zece produse prin metoda imbute- rate, de asemenea, ia Bengel şi

Un grup de prospectări de oameni de ştiinţă din Azerbaid­ lierti. chiar în Luanda.

tn partea de sus (de la stingă la dreapta) : o fabrică modernă pen­

tru separarea bumbacului de sămînţă şi un depozit de nutreţ — ambele

Sâptămina internaţională a fost do. Săptâmîna internaţională gaţii Gbanei, republicii Mali, Afganis­ în localitatea Las Tunas, provincia Oriente; La mijloc (la dreapta) :
minată de evenimentele din Cuba. în­ tanului, Canibodgiei au protestat îm­ noua şosea care va lega lanţul mim ţilor Escainbray de provincia Las Vilas,
treaga omenire a urmărit cu îngrijo­ iul american capturat de la ban­ zia, l-a constituit politica ţârilor so tuaţia politică mondială sînt in p*c potriva politicii agresive a S.U.A. care iar la stingă — un spital rural ; in partea de jos (de la siinga la dreapta)'
rare firească agresiunea forţelor impe­ dele contrarevoluţionare, mărturiile re. cialiste de apărare a revoluţiei cuba- zent de asemenea natură incit orice creează o sursă generală de îngrijo­ o nouă clădire de şcoală la Cidra, provincia Matanzas şi alta la Saba­
rialiste împotriva independenţei Cubei, belilor luaţi prizonieri în ce priveşte ne. Cuba nu mai este singură ; ea nu aşa.zis „război mic" poate stîrni o re­ rare. Votul asupra rezoluţiei mexicane nilla.
a Suveranităţii ei. pregătirea lor (inclusiv în momentul poate fi strangulată nici prin blocade acţie în lanţ în toate părţile globului". a oglindit odată in plus eşecul ruşinos
începerii invaziei) de către instructori economice, nici cu alte mijloace. De al politicii S.U.A. Practic, nici o dele­ r*506=
Agresiunea americană împotriva Cu­ americani, dovezile prezentate de către partea Cubei se află întreaga omenire Eşuarea agresiunii americane în Cu­ gaţie nu s-a încumetat să ia făţiş
bei nu constituie un eveniment neaş­ guvernul Cubei în legătură cu partici­ progresistă, „Guvernul Uniunii Sovie­ ba, demascarea în ţaţa întregii ome­ apărarea intervenţiei americane împo­ Soaria agresorilor
teptat. Ea a fost pregătită de întregul parea directă a unor militari ai S.U.A. tice declară — se arată în declaraţia niri a răspunderii pe care o poartă triva Cubei. In cursul dezbaterilor s-a
lanţ de acţiuni ale cercurilor conducă, la aventura împotriva Cubei nu pot fi guvernului U.R.S.S. — că Uniunea So­ S.U.A. pentru aceste evenimente a pro­ subliniat, de asemenea, că agresiunea A ^ v/vv“'s.'A
toare din S.U.A. urmărind zdrobirea infirmate; ele acuză cu tărie Statele vietică, ca şi celelalte ţări iubitoare de vocat o puternică scădere a prestigiu­ S.U.A. împotriva Cubei creează un pe­
revoluţiei profund populare care a avut Unite pentru amestecul lor criminal in pace, nu va părăsi poporul cuban în lui Statelor Unite, o izolare a politicii ricol şi pentru alte ţări mici care se S NiimArul 190, Nissan cătcrilor S.U.A. — aceste S
loc în Cuba. Presiunile economice ale afacerile interne ale Cubei. nevoie şi că ii va acorda tot ajutorul şi lor pe plan internaţional, „tntr-o sin. pot afla în aceeaşi situaţie. Street, Boston 14, M...ssaeus- mărturii rtemonstrează că a- )
Statelor Unite au fost însoţite de pre­ -sprijinul necesar în lupta sa dreaptă gură zt prestigiul american — scrie setts — indica seria fabri- gresiunea armată împotriva
siuni diplomatice şi militare. Pe teri- Acei care au pus la cale invadarea pentru liberia tea şi independenţa Cu­ ziarul „Corrieere della sera" — s-a Au tras oare Statele Unite condu
toriui S.U.A. au fost instruite şi înar­ Cubei nu au ţinut seama de factori e- bei" prăbuşit mai jos dedt în cei 8 ani ai ziile necesare în urma eşecului p e ­ ) oaţiei avionului. Numărul Cubei revoluţionare a fost
mate bande de contrarevoluţionari tri­ iementari. Numeroase ziare americane politicii lui Eisenliower". Presa ame­ ticii lor în Cuba ?
mise apoi împotriva Cubei. Politica arată, astfel, că ja Washington se pre­ In Declaraţia guvernului Republicii ricană, engleză, franceză etc. critică 014-07-6921 înscris în carne­ nu numai pregătită şi inspi- ^
Statelor Unite faţă de Cuba, politică supunea că orice debarcare în Cuba Populare Romine cu privire la acţiu­ aventura S. U. A împotriva Cubei. Din păcate, nu se poale răspunde
cu. acelaşi conţinut atît în perioada va provoca în mod automat o „răs­ nile agresive împotriva Cubei se spune: „O lovitură grea pentru prestigiul afirmativ la această întrebare. Statele tul de asigurări sociale se rată, dar chiar şi îndreptată )
guvernării republicane cit şi în cea a coală populară“, „dezertări în ninsă". „Alături de toate statele iubitoare de S.U.A. şi al preşedintelui Kennedy Unite continuă să zăngăne armele.
actualei administraţii, democrate, are la „Se pare — scrie corespondentul din pace, Republica Populară Romînâ în­ — astfel caracterizează influentul ziar Continuă ameninţările împotriva Cubei , afla în buzunarul de la piept. şi dusă sub îndrumarea şi cu >
bază profunda nemulţumire a cercurilor Washington al ziarului englez Daily fierează şi condamnă cu energie acţiu­ „Daily Mail", rezultatul aventurii con­ revoluţionare Preşedintele Kennedy a
conducătoare din Statele Unite provoca­ Mail — că riscul asumat de preşedin­ nile agresive inspirate şi organizate trarevoluţionarilor cuba ni. Parc aproa­ lăsat să se înţeleagă în cursul dis­ \ Dar omul, pe lingă număr, participarea directă a mer- )
tă de marile transformări petrecute în tele Kennedy în Cuba s.a dovedit a împotriva Cubei de către Statele Unite pe neverosimil, scrie ziarul, că şeful cursului ţinut la Asociaţia redactori­
viaţa poporului cuban care a rupt pentru nu fi îndreptăţit. Presupunerea că in­ aie Aniericii, care constituie un aten­ guvernului american... a putut comite lor de ziare că după înîrîngerea ban­ ' avea şi un nume : Leo Frail­ osnarilor S.U.A. *
totdeauna cu dictatul capitalului nord- tervenţia va duce la rebeliune ime­ tat împotriva dreptului inalienabil al o asemenea greşeală angrenindu.se în delor rebete, S.U.A pot .întreprinde o
american. Revoluţia cubană a dat ţă­ diată pe insulă a fost pe cît se vede poporului cuban de a ti stăpîn în pa­ această afacere murdară. Eşecul din intervenţie directă împotriva Cubei. Di­ éis Berliss. Avea trecut ia Desigur, soarta lui Berliss )
ranilor pămînt, a naţionalizat între­ o greşeală grosolană. In afară de a- tria sa“. Cuba este o decepţie îngrozitoare pen­ verşi senatori americani cheamă fă­
prinderile capitalului monopolist străin, ceasta se creează impresia că puterea tru lumea occidentală. Lumea ştie că ţiş la o agresiune a S.U.A. împotriva rubrica domiciliu numele o- a fost soarta firească a agre- i
a proclamat şi a tradus in viaţă res­ milftară a lui Castro a tost considera­ Agresiunea S.U.A. împotriva Cubei, .S.U.A. s-au afundat pînâ-n git în pro­ Cubei, Reprezentanţii celor două par­
pectarea demnităţii umane, a consoli­ bil subestimată“. atacurile şi pregătirea unei noi aven. blema Cubei, o mare putere nu insfru tide îşi strîng mîinile în semn de soli­ raşului Boston, care sugera serului. Doborît, curn era şi )
dat independenţa şi suveranitatea ţâ­ furi împotriva acestei ţâri creează un ieşle mii de oameni pentru război fără daritate în lupta lor împotriva Cubei
rii. Aceste realizări nu au nimic co­ In locul „răscoalei“ aşteptate, între­ pericol serios pentru pacea lumii. In me­ a lua asupra sa răspunderea pentru Întrevederile Kennedy-Nixon şi Ken- că acolo, într-un colţ din de aşteptat, din înaltul ceru­
mun cu obiectivele politicii Washing­ gul popor cuban s.a ridicat la lupta sajul adresat de N. S. Hruşciov lui J. consecinţele războiului“. riedy-Eisenhower sînt o dovadă a iden­
tonului şi au provocat reacţia americană Împotriva intervenţiei americane. Zdro­ Kennedy se arată că „nu este încă tităţii politicii S.U.A. faţă de Cuba (şi > S.U.A.. Beriiss e aşteptat şi lui de artileria revoluţionară
al cărei apogeu, l-a constituit, interven­ birea bandelor contrarevoluţionare a prea târziu pentru a evita ireparabilul. Dezbaterile din Comitetul Politic nu numai în această problemă) a gu­
ţia armată împotriva tînărului stat, demonstrat trăinicia regimului cuban, Guvernul S.U.A mai are posibilitatea O.N.U. în legătură cu plîngerea Cubei vernului trecut şi a actualei adminis­ * unde e socotit în primul rînd cubană, pilotul american Leo
ataşamentul întregului popor la pro­ de a nu îngădui ca tlacâra războiului împotriva Statelor Unite a dovedit de traţii.
Nici un moment nu a existat vreun gramul şi politica lui, puternica bază aprinsă de intervenţionişti în Cuba să asemenea, nepopularitatea crescîndă a > un cm şi nu o simplă ei- Francis Berliss şi avionul său
dubiu asupra paternităţii americane a antiimperiaiistă a* luptei de eliberare st- transforme într-un incendiu a cărui politicii S.U.A Delegatul Arabiei Sau- Calea agresiunii împotriva Cubei / fră. In oraşul natal n-o să constituie dovezi elocvente
invaziei în Cuba. „Nici măcar prietenii naţională din America Calină. innâbuşire va fi cu neputinţă. Vă cer dite în cuvîntarea sa a condamnat cu este sortită eşecului. Ea nu corespunde
Statelor Unite — scrie „Ne-.v York Ti­ “insistent, domnule preşedinte, să se vehemenţă ceea ce a denumit el „a- intereselor S.U.A., ea contravine inte­ p se mai întoarcă niciodată. că oribilul atentat a fost să-
mes« — nu au încredere în afirmaţiile Uri factor de cea mai mare însemnă­ pună capăt agresiunii împotriva Re­ mestecul făţiş în treburile interne ale reselor securităţii generale. Cauza Cu­
preşedintelui, că S.U.A. nu au partici­ tate în oprirea invaziei, in frînarea publicii Cuba. Tehnica militam şi si­ poporului cuban“. De asemenea, dele­ bei este justă ; ea este susţinută de / Zace pe pământul cuban. De vîrşit de o mare putere im­
pat la instruirea, înarmarea şi trimite­ agresorilor tentaţi să lărgească inva­ întreaga omenire. Revoluţia cubană
rea trupelor anti-castro". Armamen- mi poate fi învinsă. ) fapt nu Berliss zace acum, perialistă împotriva unui mic
/ ci trupul său, rămăşiţă a stat în care noporul, scutu-
SERGIU VFRONA
^ eeeia ce a fost. A fost trimis rînd lanţurile imperialismu­

să moară în Cuba pentru lui, vrea să-şi clădească o

United Fruit Company şi viată liberă.

Standard Oii. Ce mai au de s-ms domni-

A căzut odată cu avionul din Pentagon si din senat'-.1

/ doborît de armata revolu- american in faţa unor ase

^ tiomară cubană. Şi trupul lui menea evidente prob» de pre­

şi trunul de metal al avio- gătire premeditată a agre­

ţ nului s-au transformat în siunii ?
simple mărturii ale unui
Soarta agresorilor nu poa­
) fa p t: în ciuda oricăror de- te fi alta decît la fel ca soar­
V cilaraţii ipocrite ale condu- ta nefericitului pilot ameri­
can.

¦'h. /y^A AaA *bnA

Redacţia şi administraţia ziarului ; str. "ô Maţiie nr. 9. Teleton ; too; 189; 75. Taxa plâttîâ ţjj numerar con form aprobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. m. 203.320 din 6 noiembrie, i9<19. — fipariil ; ¦Întreprinderea Poli e ralieâ .1 Mai“ Deva.