Page 85 - 1961-04
P. 85
—
u.isi: 313 í PROLETARI DIN TOATE TARILE. ÜNITI-VAt In cinstea aniversării a 4 0 de ani
'if'-rvs-D- eva \V de 9a înfiinţarea partidului
Cărbune peste plan
Fiecare miner experimentat din bri
gada tovarăşului Ioan Dobrotescu de
la Exploatarea minieră Petri la, se pre
A nul XIII. Nr. 1970 Marţi 25 aprilie 1961 4 pagini 20 bani ocupă de pregătirea tinerilor ce ur FRUNTAŞI IN PRODUCŢIE
mează să intre în şcolile de calificare. DE LA FABRICA „7 M A I" PETREŞTI
Preocuparea lor faţă de educarea şi
iiij l
pregătirea profesională a minerilor se p iş
oglindeşte practic şi in cele 1.200 tone Wm
de cărbune peste plan şi de bună ca
Delegaţia de partid şi guvernamentală litate date în acest an de brigada lui
Dobrotescu.
In cinstea aniversării partidului, a-
a R. P. Romîne a sosit la Varşovia ceastă brigadă s-a angajat să.şi depă
şească zilnic sarcinile de plan cu 19-ŞO
la sută.
I. KALMAN
•VARŞOVIA 24 — Corespon Planificării, BolesQaw Poded- Varşovia, precum şi membrii iau loc într-o maşină deschisă. corespondent
denţii speciali Agerpres, C. Ră- vvorny, locţiitor al preşedintelui Ambasadei R. P. Romîne. In a doua maşină deschisă iau —OOO- GHEORGHE POPA II SIMION MARTA
ducanu şi Gh. Gheorghiţă trans La ora 9,00 trenul special so ioc tovarăşii Ion Gheorghe lăcătuş de precizie la în conducător de calandru,
Consiliului de Stat al R. P. Po Maurer şi Jozef Cyrankiewicz. Angajament treţinerea aparatelor de exemplu de conştiincio
mit : lone, Juiifyr Grudzinski, amba seşte în Gara Centrală din Var Coloana de maşini a pornit spre depăşit măsură şi control, execu zitate şi disciplină în
Luni 24 aprilie a sosit la Var sador, director al Protocolului, şovia. Conducătorii de Stat şi de centrul Varşoviei. Peste 150.000 tă lucrări de înaltă ca muncă. Sarcinile de plan
precum şi de Dumitru Prapor- partid al celor două ţări fră de locuitori ai Capitalei polo Colectivul secţiei de tîmplărie apar- le depăşeşte cu regula
şovia delegaţia de partid şi gu gescu, ambasadorul R. P. Ro ţeşti se salută călduros, se îm neze, masaţi pe trotuare, au fă ţinînd sectorului de industrializarea litate.
vernamentală a R. P. Române mâne in R. P. Polonă. Ei au în brăţişează. Se intonează imimu cut o primire entuziastă solilor lemnului al I.F. Sebeş s-a angajat ca ritate.
care, la invitaţia C.C. al P.M.U.P. soţit delegaţia pînă la Varşo rile de stat ale R. P. Romîne poporului romîn. Pe întregul în cinstea celei de-a 40-a aniversări m
şi a guvernului R. P. Polone, via. şi R. P. Polone. Compania de traseu, lung de 5 km., clădirile a partidului, să reducă preţul de cost Ş*
face o vizită, de prietenie în onoare prezintă apoi onorul. sînt pavoazate ou drapele de la binale ou 0,50 Ici pe m.p. La sfir- CR1STEA ELI SA BEI A
R. P. Polonă. Sosirea delegaţiei de partid Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- stat ale celor două ţări. Pe şitul trimestrului 1 a.c., s-a constatat Sortatoare de hîrtie, în IOAN SOMMER
Dej, împreună cu tovarăşul pancarte sînt înscrise, în lim că angajamentul a fost depăşit, reali- totdeauna fruntaşă în lăcătuş de întreţinere la
Delegaţia este alcătuită din şi guvernamentale a R. P. Ro Wladyslav Gomulka, trec în re bile română şi poloneză urări zîndu-se o economie de 0,80 lei pe producţie, dă o atenţie centrala de forţă, contri
tovarăşii GHEORGHE GHEOR- mâne la Varşovia a prilejuit o vistă compania de onoare. m.p. Totodată, planul de producţie a deosebită calităţii pro buie prin munca sa la
GHIU-DEJ, prim-secretar al puternică manifestare a priete le : „Salut fierbinte poporului fost realizat în proporţie de tOt la folosirea maximului de
C.C. al P.M.R., preşedintele Con niei trainice oare leagă cele Membrilor delegaţiei romîne romîn !“, „Să dezvoltăm legătu sută. ducţiei. randament al utilajelor.
două popoare, strîns unite în le sint prezentaţi şefii misiuni rile de prietenie între cele două
siliului de Stat al R. P. Roml- marea familie a ţărilor socia lor diplomatice acreditaţi la popoare !•“, „Trăiască şi înflo Aceste succese se datoresc pe de rţcşo-' Fruntaş* ii
ne, oon-ducătorul delegaţiei, Varşovia, membrii C. C. al o parte dotării secţiei cu maşini noi.
ION GHEORGHE MAURER, pre liste. P.M.U.P., membrii guvernului şi rească tara prietenă, Republica moderne. Cu ajutorul acestor maşini, şantierului
şedintele Consiliului de Miniştri, Gara centrală din Varşovia celelalte persoane oficiale. Un Populară Română !“, „Vă salu muncitorii au trecut ia metoda de lu
ALEXANDRU BÎRLĂDEANU, vi grup de copii oferă delegaţiei tăm cordial, dragi prieteni cru în bandă, eliminînd astfel timpii
era pavoazată cu drapele de buchete de flori. „Varşovia salută Bucureştiul !“. morţi şi reducînd mult rebuturile.
cepreşedinte al Consiliului de stat ale R. P. Romîne şi R. P.
Miniştri, GH. GASTON MARIN, Polone, eu lozinci închinate Tovarăşul Wladyslav Gomul Numeroase lozinci, scrise în Această secţie înregistrează cel mai
preşedintele Comitetului de Stat prieteniei şi colaborării dintre ka rosteşte un cuvînt de bun limba română sânt purtate de mare număr de fruntaşi în producţie
al Planificării, AUREL MALNA- sosit. Răspunde tovarăşul oamenii muncii din diferite în din cadrul întreprinderii. Printre cei
SAN, adjunct al ministrului cele două ţări. Gheorghe Gheorghiu-Dej. treprinderi ale Varşoviei. Mem mai buni se numără Vasile Micii, tîm-
Afacerilor Externe. Din delega In întâmpinarea delegaţiei ro brii delegaţiei şi persoanele ofi plar manual, Danii Ordean, vopsitor,
ţie face parte, de asemenea, îndelungi aplauze şi urale, ciale poloneze sînt mtîmninat.i loachim Bocseşcu, timplar manual
tov. DUMITRU PRAPORGESCU, mâne au venit WLADYSLAW lozinci închinate prieteniei din cu fanfare şi mici orchestre
GOMULKA, prim-secretar al tre cele două popoare şi uni sindicale. M1RCEA DANI LA
ambasadorul R. P. Romîne la C.C. al P.M.U.P., ALEKSANDER tăţii de granit a lagărului so corespondent
Varşovia. ZAWADZKT, preşedintele Con cialist au subliniat cuvintele Pe acoperişurile caselor, la
siliului de Stat, IOZEF CYRAN- conducătorilor de partid şi de ferestre şi pe balcoanele clădi întreprinderi fruntaş
Delegaţia este însoţită de KIEWICZ preşedintele Consi stat ai celor două ţări. rilor, numeroşi locuitori ai ca în în tre c e re a socialistă
consilieri, experţi şi ziarişti. îm pitalei poloneze, agită buchete
preună cu delegaţia a sosit şi liului de Miniştri, membri ai Din piaţa gă,rii, oaspeţii au de flori, aplaudă şi ovaţionează In întrecerea socialistă des roşu de întreprindere .fruntaşă
ambasadorul R. P. Polone la Biroului Politic şi ai C. C. al plecat spre Palatul Belvedere, îndelung orietenia trainică din făşurată anul trecut între uzi în domeniul construcţiilor de
Bucureşti, Janusz Zambrowicz. P.M.U.P., membri ai Consiliu unde vor locui în timpul şede
lui de Stat şi guvernului, con rii la Varşovia. Tovarăşul Gheor tre cele două popoare, pentru
Ea punctul de frontieră polo ducător} ai organizaţiilor poli unitatea de monolit a ţărilor la
nez Zebrzydowiee, membrii dele tice şi obşteşti, ai instituţiilor ghe Gheorghiu-Dej împreună gărului socialist, pentru pace în
centrale, personalităţi ale vieţii cu tovarăşii Wladyslaw Go întreaga lume.
gaţiei romîne au fost întâmpi culturale şi ştiinţifice, generali, mulka si Aleksander Zawadzki
naţi de tovarăşii Ştefan Jedry- ziarişti polonezi şi străini.
chowski, membru al Biroului
Politic al C.C. al P.M.U.P., pre Au fost de faţă şefi ai m isi
şedintele Comitetului de Stat al unilor diplomatice acreditaţi Ia
nele constructoare de utilaj n ave; Uzinele metalurgice „I. In întrecerea socialistă por
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului agricol, colectivul uzinelor „Se C. Frimu“ din Sinaia în secto nită în cinstea zilei de 8 Mai,
W. Gomulka Gh, Gheorghiu-Dej mănătoarea“ din Capitală a ob rul producţiei de autocamioane constructorii şantierului nr. 7
ţinut cele mai bune rezultate, şi tractoare; Uzinele metalur Lupeni au obţinut succese deo
trimiţând -unităţilor agricole so gice „Wilhelm Pieck“ din Bră sebite în muncă. Astfel, în pri
cialiste, peste plan, un număr ila în ramura utilaj chimic şi mul trimestru din acest an pla
însemnat de combine de recol pentru rafinării ; Fabrica „Cle
Dragă tovarăşe Gheorghiu- şi un popor care este fratele Scumpe tovarăşe Gomulka, Unităţii Naţionale, pentru socia tat cereale şi ahe maşini. Pen ment Gottwald“ — utilaj elec nul de producţie a fost depăşit
nostru. Ne uneşte internaţiona lism, pentru pace şi bunăstarp tru aceste realizări Ministerul trotehnic ; Uzinele metalurgice cu 10 Ia sută. Totodată, produc
Dej, dragi tovarăşi şi prieteni lismul proletar, comunitatea de Dragă tovarăşe Zawadzky, constituie o mare victorie a po Metalurgiei şi Construcţiilor de tivitatea muncii a fost depăşită,
idei, comunitatea de luptă şi ţe porului polonez, o strălucită ma Maşini şi Uniunea sindicatelor „21 Decembrie“ din Capitală — ou 10,5 la sută.
romîni, lurile comune spre care năzuim, Dragă tovarăşe Cyrankiewicz, nifestare a ataşamentului său din întreprinderile metalurgice sectorul mecanicii fin e ; secţia
Vă salut călduros în numele împreună cu întreaga familie a faţă de orînduirea democrat- şi electrice au acordat acestor de laminoare a Combinatului Pentru succesele obţinute în
ţărilor socialiste. Scumpi tovarăşi şi prieteni, populară, a hotărîrii sale de a uzine Steagul Roşu de produc siderurgic din Hunedoara — în realizarea sarcinilor de pian,
Comitetului Central al Partidu obţine noi şi noi realizări pe ca ţie, de întreprindere fruntaşă domeniul producţiei de lamina echipele şi brigăzile cu cele mai
lui Muncitoresc Unit Polonez, Colaborarea noastră de pînă Sosind in Capitala Poloniei lea luminoasă pe care înaintează pe ramură. Constructorii de te : secţia de furnale de la Uzi frumoase succese au fost decla
acum devine tot mai strînsă pe populare, doresc înainte de toa Republica Populară Polonă. combine cerealiere cuceresc nele siderurgice „Victoria“ Că- rate fruntaşe ale şantierului.
al Consiliului de Stat şi al gu an ce trece, ea se dezvoltă spre te, să aduc cele mai cordiale această distincţie, pentru a 7-a lan — în producţia de fo n tă : Astfel, în rîndul fruntaşilor sînt
satisfacţia noastră comună şi mulţumiri Comitetului Central al Avem sincera satisfacţie că re oară consecutiv. Uzinele „Industria Sîrmii“ Cim- constructori din brigada de zi-
vernului Republicii Populare fiecare întîlnire a activiştilor de Partidului Muncitoresc Unit Po laţiile prieteneşti dintre partidele pia Turzii în producţia de oţel; dari-tencuitori condusă de tov.
partid, de stat şi pe tărîm so lonez şi guvernului Republicii şi popoarele noastre, colaborarea Şi în celelalte sectoare ale in Fabrica „9 Mai“ din Turda în Aurel Moga, fierar-betonişti din
Polone. ' cial aduce noi iniţiative, o nouă Populare Polone pentru priete multilaterală romino-polonă sînt industria de materiale refrac echipa tov. Alexandru Constan
contribuţie la strîngerea acestei neasca invitaţie de a vizita fru mai trainice ca cricind şi se dez dustriei oonstructoare de ma tare : întreprinderea regională
Locuitorii Capitalei noastre şi colaborări spre binele ţărilor moasa dv. patrie. voltă continuu, spre binele reci şini. ca şi în industria siderur de electricitate Argeş în secto
întregul popor polonez îşi ex gică şi energetică au fost de rul energiei electrice; între
Totodată, dragi prieteni, per- semnate întreprinderile frunta
primă bucuria de a avea ca oas
pete în ţara lor delegaţia Parti
dului Muncitoresc Romîn şi a proc al ţărilor noastre, in inte
guvernului Republicii Populare resul întăririi lagărului socialist
Romîne, pe tovarăşul Gheorghe în ansamblu. Unitatea şi coeziu
nea marii {amilii a statelor so
Gheorghiu-De.j, prim-secretar al noastre, spre binele cauzei noas miteţi-mi să aduc. la îndeplinire cialiste este izvorul forţei noas şe cărora Ii s-au acordat de prinderea nr. 1 a Trustului de tin şi echipa de tencuitori con
Comitetului Central a! Partidu tre comune, cauza socialismului plăcuta misiune de a vă transmi asemenea Steagul Roşu de pro construcţii şi montaje energeti dusă de Constantin Stoica. Bri
lui Muncitoresc Romîn şi pre te dv., şi prin dv. întregului ducţie, ca răsplată pentru rea ce Bucureşti — în domeniul găzile respective şi-au depăşit
şedintele Consiliului de Stat al şi .a păcii. lizările deosebite obţinute anul sarcinile de plan în primul tri
R. P. Romîne, pe tovarăşul Ion Vă salutăm cu multă bucurie popor polonez, un cald şi frăţesc trecut în întrecerea socialistă. construcţiilor şi montajelor
în Polonia. Veţi vizita ţara noa
Gheorghe Maurer, preşedintele stră, veţi vedea munca poporu mesaj de prietenie din partea Co tre, constituie garanţia indepen Şantierul naval din Olteniţa, energetice. mestru în medie cu 10—27 Ia
Consiliului de Miniştri al R. P. lui nostru, frumoasele realizări mitetului Central al Partidului denţei şi înfloririi tuturor ţărilor de exemplu, a primit Steagul - (Agerpres). sută.
Romîne şi pe toţi membrii dele din anii puterii populare şi ră Muncitoresc Romîn, a guvernu socialiste, apărării păcii şi secu • s i . ___; ¦
gaţiei. nile încă deschise ale Capitalei lui Republicii Populare Romîne. rităţi popoareior din întreaga A ştep tăm mai m u lt de la voi.
noastre şi altor oraşe din ţara a tuturor oamenilor muncii din lume. De aceea întărirea acestei tovarăşi mineri!
Sîntem foarte fericiţi că ne ţara noastră. Adresăm cu acest prietenii este pentru noi o înda
întîlnim din nou, de data acea noastră, crunt lovite de Germa prilej un fierbinte salut locuito torire supremă.
sta în ţara noastră, că putem nia hitleristă în anii războiului
la rîndul nostru să vă primim Umăr la umăr cu marea noas
f cu aceeaşi căldură cu care a şi ocupaţiei.
rilor eroicei şi mîndrei dv. Ca tră prietenă comună şj sprijini
Vă doresc o vizită plăcută în pitale — Varşovia renăscută.
fost primită în urmă cu trei ani toare de zi cu zi — Uniunea So
delegaţia polonă în Romînia. ţara noastră. Vizita dv. va adu Noi vedem in primirea deose vietică— cu toate ţările socialis In aceste zile, cinci atenţia spune nimic rău, acesta fiind co să de alt minereu vor îi obligate
Vizita dv. în Polonia va per ce o nouă şi preţioasă contri bit de prietenească de care ne te şi toate popoarele iubitoare de tuturor oamenilor muncii din pa respunzător din punct de vede să consume siderif'a refuzată“.
buţie la strîngerea prieteniei bucurăm o manifestare a senti pace, Romînia şi Polonia con tria noastră este orientată spre te al granulaţiei şi avind şi un Şi din păcate, lucrurile stau
mite un schimb' de păreri cu noastre reciproce, va contribui mentelor de profundă simpatie tribuie activ la lupta pentru salv continua îmbunătăţire a calită procent redus de steril, nu la fel cam aşa. Furnalele nu pot func
privire la problemele care ne gardarea păcii, militează cu ţii produselor, iurnaliştii secţiei stau lucrurile cu sîderita bul ţiona fără minereu.
interesează reciproc şi care se la o nouă dezvoltare a relaţi pe care poporul polonez le nu hotărîre pentru rezolvarea paş l-a furnale dau bătălia pentru gări livrată de I. M. Ghelar. Mi- De la Ghelar ni se răspund«
referă atît la relaţiile noastre, ilor între ţările noastre în toate treşte pentru poporul romîn şi nică a problemelor inter reducerea in cit mai mare mă nereul venit de la Ghelar are că s-au luat măsuri. Nu ştim ce
cit şi la situaţia internaţională. domeniile. Ea va constitui tot naţionale litigioase, pentru pre- sură a declasatelor. Pentru a- foarte mult steril. Mărturie stau fel de măsuri s-au luat şi cum
Ea va contribui la strîngerea odată o nouă contribuţie la uni pentru ţara noastră, o expresie a întimpinarea unei noi confla reasta s-au luat o seamă de mă însăşi procentele medii de steril, se aplică ele, pentru că in pre
şi mai puternică a relaţiilor de tatea şi solidaritatea lagărului prieteniei care leagă popoarele graţii, pentru înfăptuirea idealu suri. Astfel, s-a urmărit zilnic obţinute pe baza analizelor zil zent nu se observă o reducere
noastre, a relaţiilor strinse; de felul in care se face prăjirea si- nice luate la C.S. Hunedoara in substanţială a procentului de
prietenie frăţească, care unesc socialist, la lupta noastră co nezdruncinat dintre Romînia şi lui întregii omeniri — exclude deritei, s-au stabilit grafice de trimestrul I al, anului. Astfel,
popoarele ţărilor noastre, va mună pentru pace şi socialism. Polonia. rea războiului din viaţa societă încărcare a ei, s-a dat în func- procentul de steril a fost de 5,05 steril faţă de lunile anterioare.
constitui oYnouă expresie a pu ţii. Creşterea continuă a puterii (iune o instalaţie de ciuruire a Pentru a ilustra mai exact si
ternicei unităţi a întregului la- Trăiască Republica Populară Oamenii muncii din Romînia economice, politice, morale a la cocsului pentru îndepărtarea mă ia sută în luna ianuarie, de 6.56 tuaţia calitativă a minereului li
Romînă ! la sută in februarie şi de 8,24 vrat de I. M. Ghelar, redăm mai
găr socialist. Să trăiască şi să se întărească urmăresc cu viu interes şi dau gărului socialist, a forţelor păcii runtului care dăunează procesu la sută în martie, in vreme ce jos citeva din zilele în care pro
Voi reprezentaţi, dragi tova prietenia frăţească între popoa o înaltă apreciere marilor suc din întreaga lume, eşecurile su lui tehnologic, se respectă cu cifra admisă este de 1 la sută.
rele polonez şi romîn ! cese pe care poporul polonez ferite de forţele războiului ne în centul de steril a fost toarte ri
răşi, un partid leninist frăţesc le-a dobîndit in construirea so tăresc încrederea în victoria a- stricteţe reţetele de încărcare, se Este adevărat că, după conţi dicat :
cialismului şi dezvoltarea patriei cestei cauze nobile. iau măsuri tehnologice în cazul nutul de fier, minereul este de
V iz ita ia C. C. a l P. M. U. P. sale, sub conducerea Partidului apariţiei unui mers anormal al calitate superioară. Acest lucru 30.XI 1960 — 13,85 Ui sută :
Muncitoresc Unit Polonez şi a Popoarele romîn şi polonez furnalului. Rezultatul măsurilor se datoreşte insă calităţii bune 2.XII. 1960 - 12,4 la su tă ;
VARŞOVIA 24 (Agerpres). — Alexandru Birlădeanu, vicepre Comitetului său Central, în frun merg cu hotărâre ca fraţi şi buni luate se concretizează în reduce a zăcămintului şi nu grijii cu 7 .XII.1960 — 10,0 la sută ;
PAP transm ite: In dimineaţa şedinte al Consiliului de Miniş te cu tovarăşul Wladyslaw Go tovarăşi, pe acelaşi drum şi spre care s-a eliminat sterilul. 26.1.1961 — 7,53 la sută ;
de 24 aprilie delegaţia de partid tri, Gh. Gaston Marin, preşe mulka. acelaşi ţel, luptând sub steagul rea procentului de tontă declasa 23.11.1961 — 10,66 la sută ;
şi guvernamentală a R. P. Ro dintele Comitetului de Stat al comun al învăţăturii marxist-le- tă in luna martie la 0,86 la sută Nu odată calitatea proastă a 28.11.1961 — 11.6 Ia sută ;
faţă de 3 la sută admis. minereului a fost reclamată-fur LIII. 196! - - 12,6 la sută ;
nizorului. Sesizările organelor 17.IIL1961 — 14,6.5 Ia sută ;
La această realizare au contri de control ale C.S. Hunedoara
mîne care se află la Varşovia, Planificării, Aurel Mălnăşan, Alături de toţi prietenii Polo niniste. Tot mai clar apar acum buit şi furnizorii minereului de nu sînt tratate însă cu suficient Tn numele colectivului secţiei
alcătuită din tovarăşii Gheorghe adjunct al ministrului Afaceri niei populare am luat cunoştinţă perspectivele spre care conduce simţ de răspundere la Ghelar. l-a furnale a C.S. Hunedoara :
Gheorghiu-Dej, prim-secretar lor Externe şi Dumitru Prapor- cu o mare bucurie de rezultate fier — colectivele întreprinderi Există încă oameni, şi in spe
lor miniere Teliuc şi Ghelar. Din VICTOR AMCLEA, DIO-
al C.C. al P.M.R., preşedintele gescu, ambasadorul R. P. Ro le recentelor alegeri din ţara dv. acest drum, vedem ridieîndu-se păcate insă cele două colective cia! la staţia de sortare a mine NISIE TOFAN, ŞTEFAN
Consiliului de Stat al R. P. Ro mâne la Varşovia, au făcut o Unanimitatea şi însufleţirea cu mereu mai sus edificiul socia reului, care se exprimă cam aşa: CIBU, HARALAMEI E
mîne, conducătorul delegaţiei, vizită tovarăşilor Wladislaw Go- lismului în Romînia, în Polonia, nu au contribuit in egală mă ,,Nu-i nimic dacă se reiuză mi
sură.
MANEA
Ion Gheorghe Maurer, preşedin (Qtnlinuare in pag. 4-a) care oamenii muncii polonezi (Continuare în pag. 4-a)’ Dacă despre minereul livrat nereul ; peste o zi sau două fur (CmUiuiare in pag. 3-a)
tele Consiliului de 'Miniştri, şi-au dat votul pentru Frontul de minerii din Teliuc nu se poate nalele, care merg în plin, in lip
