Page 86 - 1961-04
P. 86
pag. 2 drumu soQiAuismum Nr. 1970
Planurile colectiviştilor NE SCRIU CORESPONDENŢII
VOLUNTARI
JLLi
d in Bob
Comunistul Au trecut doi ani de oind a vaci, 35 viţele, FIO oi şî vom Dinagricultură P rin m u n c ă
Gheorghe Ţim- luat fiinţă gospodăria noastră construi o maternitate de p a trio tică
pea lucrează ca colectivă. scroafe. AVANSURI BĂNEŞTI COLECTIVIŞTILOR
strungar la Ate
lierele Centrale După primul an de muncă in Pentru a asigura o hrănire ra In primele luni ale anului cu de aici au primit ca avans clte • Colectiviştii din satul Bejan au
de reparaţii din comun, veniturile mari obţinute ţională şi suficientă animalelor, rent, colectiviştii din Şibot au 6,50 lei. Colectiviştii Sabin Jurj, construit în acest an un pătul cu o
Alba Iulia. Da de colectivişti, creşterea fondu ne-am propus să cultivăm 25 ha. realizat prin valorificarea pro Gheorghe Ionaş, Constantin capacitate de 32 vagoane şi o rene
torită străduin lui de bază de la 455.091 lei la cu porumb siloz şi 100 ha. cu duselor animaliere şi din con Tămătaş şi Nicolae Iancu, care ză pentru adăpostirea atelajelor. Lu
ţei ce o depune 1.398.185 lei. cantităţile mari de diferite alte plante furajere. tractarea surplusului de produ au executat pînă acum între 111 crările, fâcîndu-se prin inuucâ patrio
şi folosirii din produse împărţite la ziua-muncă, se agricole, venituri in valoare şi 131 zile-muncă, au primit în
plin a timpului au constituit' un puternic imbold In 1961 vom vinde statului de 134.000 iei. Aceasta a permis tre 726 şi 853 lei. tică, s-a realizat o economie pentru
de lucru îşi de pentru munca de viitor a colecti 70 tone cereale, 79 tone legume să se împartă la ziua-muncă,
păşeşte zilnic viştilor. şi zarzavaturi, 30 ton»' fructe, importante sume de bani. O parte din veniturile reali gospodăria colectivă de 27.000 lei.
norma cu 10 la 50.000 litri lapte vacă, 1.500 kg. zate de gospodăria colectivă au (VASILE VOiCU, contabil la G.A.C.
sută. Nu vreau să inşir aici care ne brînză telemea, 25 tone merită, fost folosite la cumpărarea unui
fi&te in prezent avuţia. Ţin să 1.000 kg. lină, 70 do miei şi Bejan).
IN CLIŞEU: amintesc doar citeva din pre 40 de porci. Din vinzarea acesto
Gheorghe Tîm- vederile pe care ni le-am pro ra vom realiza venituri în va Pentru fiecare zi-muncă pres- camion „Steagul roşu“. • Ţăranii rouncPnri din raionul O-
pea la locul de pus pentru acest an. loare de 6S6 831 lei, cu 150.000
muncă. Iei mai mult decît anul trecut. tată in gospodărie, colectiviştii VIOREL VAS1LE răştie au curatul in această primăvară
Sectorul zootehnic va număra De fapt, în primăvara aceasta
nr la sfirşitul lui ’61, 250 capete bo am $i vîndtft statului 5 porci FORJA ACTIGNATA MECANIC 3.312 ha. păşuni : pe 10 ha. au făcui
vine, din care 80 vaci de lapte graşi, 15 tăurasi, 88 do miei şi defrişări, iar 4 ha. au fost plantat^
şi 90 viţele, 90 capete porcine, alte produse în valoare de De curind, la atelierul de fie- Prin introducerea ei, fierari- cu salcîmi. Pentru regenerarea păşuni
din care 24 scroafe, 850 capete 11.000 lei. Aceasta ne-a permis lor, s.au insâmînţat ierburi perene, ca
ovine, din care 200 cu lină se- să împărfim de curînd ca avans rărie al G.A.S. Boz, raionul lor Vâsile Hăbian si Samoilă lot seinincer, pe 81) ha.
mifină, 300 găini, 50 raţe şi 5 colectiviştilor cite 7 lei la zi-
muncă. Sebeş, a fost introdusă o forjă Sîrbu le-a fost mult uşurată Fruntaşe in acţiunile patriotice pen
stupi. tru îmbunătăţirea calităţii păşunilor
Vom cumpăra în acest an din Am enumerat mai sus doar mecanică, acţionată cu motor munca. sînt comunele Şibot, lurdaş şi Orăş
citeva din obiectivele po care le
credite si din fonduri proprii 12 urmăresc colectiviştii din satul electric. NICOLAE TFRCOB
nostru. Sîtltem siguri că ele se
vor realiza. Lucrul acesta îl de construiesc adăposturi pentru animale
monstrează hot'ădrea şi dragos
Lumina electr— tot tea cu care colectiviştii participă La gospodăria colectivă din m.c. material lemnos şi 90 m.c. tie, cit şi gospodăriile colective din
zilnic la muncă : Boz, raionul Ilia, s-a terminat var. Spini. Aurel Vlaicu şi Balomir. (IOAN
mai multe sate construcţia unui saivan pentru CRISTIAN, inginer).
GH. ŞUFANA 200 capete ovine, iar în prezent Colectiviştii Miron Crişan,
începând din vara anului tre cetăţenilor din satele Ribiţa, terminarea lor la timip ci şi spre s-au început lucrările pentru Cătălină Crişan, Iosif Lucaci şi • In luna aprilie tinerii din comu
cut, toate lucrările de electri Peştişul Mic şi Peştişul Macre realizarea de economii. Cu cât socotitor U. Â. C. Bobîlna construirea unui grajd. Au fost Adam Negriiă, sint printre pri nele Visca, Vorţa şi Strbi au depus
ficare din mediul rural al re care, pe lingă muncă voluntară, va timp înainte, procurarea pe transportate pînă acum 180 mii care participă zilnic la >.336 ore muncs patriotică la repa
giunii noastre, le execută nu bază de repartiţie a pieselor raionul Orăştie muncă. rarea drumurilor, construirea de po
mai întreprinderea de gospodă au contribuit şi cu stîlpi procu metalice aferente lucrărilor de m.c. piatră, 150 m.c. nisip, 70 deţe. desfundări de şanţuri etc.
rie orăşenească din Alba Iuiia. electrificare ne costau foarte Concursuri MIRON TIC
Şantierele aflate la mari dis raţi pe plan local. mult. Acum însă, din iniţiativa In fruntea întrecerii se situează bri
tanţe şi aite lipsuri inerente Pe lingă lucrările de electri întregului colectiv a luat fiinţă „Drumeţii veseli“ Ştiri cult gada rlp muncă patriotică a comunei
oricărui început de muncă nouă, un atelier unde, pe plan local,
nu au împiedicat totuşi colec ficare completă, am executat şi se execută console metalice, cu ŞTAFETA CULTURALA
tivul întreprinderii noastre în lucrări de extindere a reţelei tii de distribuţie a energiei etc.
realizarea sarcinii încredinţa electrice în satele Gusu şi Boz Acesta duce acum mari eco In cinstea zilei de 8 Alai, secţia de minului cultural din Crisfur, în ca- ¦Visca, din care fac parte şi tinerii
te. Dimpotrivă, rezultatele de din raionul Sebeş, Geoagiu din nomii atît pentru întreprindere învăţământ şi cultură a Statului popu
pînă acum pe linia extinderii raionul Orăştie şi Sălişte din lar al oraşului Deva a organizat o drul acestei ştafete culturale, colec. Emil Margâu, Lazăr Vălean şi Va.
reţelei electrice în mediul să raionul Brad. întreaga reţea e- cit şi pentru cetăţeni, care pot ştafetă culturală ce va străbate iti
tesc sînt mulţumitoare. Astfel, lectrică executată de noi pînă folosi o parte din sumele eco Comitetul raional U.T.M. Brad, neranţi! Deva-Grislur-Sîntandrei.Si- tivul artistic al căminului cultural Ieria Alba Rezultate frumoase au ob
de la preluarea tuturor lucră acum se întinde pe 150 km. nomisite în alte scopuri gospo meria Veche-Deva şi !a care partici
rilor, au fost electrificate un La aceste lucrări se mai adau dăreşti. Mai mult, muncitorii în colaborare cu consiliul raio „Petoii Săndor" din Deva a prezentat ţinut şi tindrii din satul Băgara în
număr de 18 sate. Printre aces gă şi montarea pe traseul amin noştri din sectorul energetic, pă formaţiile artistice ale căminelor un frumos program închinat partidu frunte cu Cornel Miclăuş, Virgil Be-
tea se numără satele Ribiţa din tit a unui număr de 15 posturi studiind cu atenţie proiectele şi nal al sindicatelor şi secţia de culturale din aceste localităţii. In lui. dea şi Augustin lurceanu. (GH. CO
raionul Brad, Peştişul Mare şi de transformare. In prezent, a- devizele, au reuşit să aducă a- seara zilei de 15 aprilie, pe scena că CIOABA, instructor al Comitetulir
Peştişui Mic aparţinând oraşu vem în lucru electrificarea sa cestora unele îmbunătăţiri care, învăţământ şi cultură, au orga EVA MOZEŞ raional U.T.M, Ilia).
lui Hunedoara, Vingard1din ra tului Păuiba din raionul Sebeş de asemenea, au dus la realiza
ionul Sebeş şi altele. Valoarea şi facem pregătiri pentru elec rea de economii. Astfel, proiec nizat recent faza raională a două directoarea căminului cul
tuturor lucrărilor executate pâ trificarea satelor Rapoltu Ma tul iniţial al liniei de înaltă tural „Petoti Săndor“ Deva
nă acum de întreprinderea noa re, aparţinînd oraşului Deva, tensiune pentru electrificarea L concursuri „Drumeţii veseli".
stră la electrificarea satelor se Totoi din raionul Alba. Doştat, comunei Vingard era prea cos
ridică la circa 3,5 milioane lei. şi Roşia de Secaş din raionul tisitor, ajungînd la 240.000 lei. i Prirnui concurs a avut ca temă
Sebeş. Studiind proiectul şi terenul,
De menţionat că la electrifi muncitorii noştri au reuşit să / „40 de ani de luptă a partidu.
carea satelor amintite s-au fo Lucrările amintite constituie aducă acestui proiect unele îm
losit numai fonduri din contri propuneri ale cetăţenilor, făcu bunătăţiri, prin alegerea unui L lui pentru fericirea şi bunăsta- SiMPOZiON • Cu contribuţia brigăzilor de muri
buţia voluntară a cetăţenilor. te ou ocazia alegerilor de la 5 traseu mai adecvat, reducând că patriotică a ţăranilor muncitori' ş'
De pildă, cetăţenii din comuna martie, pentru a căror traduce astfel costul lucrării cu 75,000 r rea poporului", iar al doilea Consiliul raional A.R.L.U.S. din Ha. şi dr. Mihai Martinoviei, au vorbit ce. a lucrătorilor silvici, în primele zii?
Vingard au contribuit cu suma re în viată facem tot ce ne sta ţeg, cu sprijinul Consiliului raional lor 400 de participanţi In simpozion ale lunii aprilie s-a terminat campa
de 321.000 lei. cei din satul ŢeJ- în putinţă. Vrem de oii dă ca lei. * „Perspectivele lumjnoase deschi- A.R.L.U.S. din Petroşani, a organizat despre rezultatele obţinute pînă în nia de împăduriri de pe raza de ac.
na cu suma de 76.000 lei etc. toate aceste lucrări să fie înce Colectivul nostru este hotărît zilele trecilte în sala festivă a oraşu prezent în studierea spaţiului cosmic, tivitate a întreprinderii forestiere Do-
Pe Ungă bani, cetăţenii, mobi pute în cinstea aniversării a 40 5 se în faţa tineretului de planul lui Haţeg un simpozion pe tema: bra. Concomitent, s-au recoltai şi 397
lizaţi de sfaturile populare şi de ani de la înfiinţarea parti să facă tot. ce-i stă în putinţă „Primul om în Cosmos, epocală rea despre răsunetul mondial al giganti kg. seminţe de salcim peste cantitatea
deputaţi, ne-au sprijinit efectiv dului. Garanţia îndeplinirii an pentru ca lumina eleotrică să $ de dezvoltare a economiei naţio- lizare a Uniunii Sovietice“. Tovarăşii cului pas făcut de omul sovietic in planificată. (PETRU ILINCARU, di-
şi prin muncă voluntară în spe gajamentului luat este hărni pătrundă în tot mai multe sate Emil Stoica, decanul facultăţii de elec rector l. F. Dobra).
cial Ia lucrările oare nu au im cia muncitorilor Ioan Diacones- din regiune. In această direcţie L nale. pe următorii 6 ani“. Cîştigă- tromecanică, Nicolae Leţu, decanul cucerirea Cosmosului.
plicat o muncă calificată. In cu, Dumitru Câtană, Ioan Fir- avem garanţia că şl în viitor {acuităţii de mine, ambii de la I.M.P.
această direcţie am vrea să e- ţonea, Dorin Diaconescu şi a vom primi un sprijin efectiv I lorii celor două concursuri au PETRE C.RIŞOVAN
celorlalţi muncitori de Ia sec atît. din partea sfaturilor popu
videnţiem sprijinul cetăţenilor torul energetic al Întreprinde lare cit şi din partea cetăţeni L fost Nicolae Stoica de la prepa- directorul Şcolii medii Haţeg
rii noastre care au ciştigat, deja lor care sînt cointeresaţi ca
clin comuna Vingard, care au o bună experienţă in domeniul becurile electrice să se aprindă \ raţia I. M. Barza şi respectiv
lucrărilor de electrificare. în casele lor cit mâi curînd.
transportat şi plantat 350 stîlpi < Gheorghe Binţu, maistru miner.
Preocuparea acestui colectiv IOSIF FIZESAN
de joasă şi înaltă tensiune şi al a fost şi este îndreptată nu nu > M. GOLCEA
mai spre calitatea lucrărilor şi directorul I.G.O. Alba iulia
s corespondent
.................................. . . . ..
SA/VN'V \.'V W W V >
Construcţii no
!n această primăvară, colectiviştii Merită a fi evidenţiată şi munca co
din satele Ilia, Guieş. Uleş şl Bretea lectiviştilor din satele Uleş şi Cuieş,
Mureşană, acordă o mare atenţie şi Iu. care pînă în prezent au transportat
crărilor pentru construcţia de grajduri pentru construcţia grajdurilor 40 m.c.
şi saivane. Astfel, datorită muncii in piatră şi au făcut cea mai mare parte
tense a colectiviştilor, saivanul pentru diti cele T40.000 buc. cărămidă nece
400 oi al G7A.G. din Bretea Mure- sară.
şană este acum pe terminate. De ase
menea la G.A.C. din Ilia au intrat în In această acţiune, colectiviştii au
faza de finisaj lucrările pentru con primit un sprijin efectiv din partea
strucţia unui grajd care va adăposti sfatului popular comunal, care le.au în
80 vite mări. lesnit procurarea unor materiale cuir.
ar fi cimentul, ţigla, cheresteaua, etc,
Pe marginea unei consfătuiri dierii temeinice s diferitelor hotărîri rezerve interne 4 bătătoare preven
ale C.C. al P.M.R. şi ale Consiliului de tive, ceea ce a dus la uşurarea mun
iupropagandiştii cercurilor Miniştri al R.P.R., contînuîndu-se ca cii şi la creşterea randamentului Ia in versuri, cintec şi scenete sugestive, brigada artistică de
în cadrul cercurilor de economie con operaţia de formare la turnătorie. Toi agitaţie a căminului cultural din comuna Petreşti, raionul
de economie concretă cretă să se dezbată sarcinile precise aici s-a extins sudura automată în ur Sebeş, prezintă spectatorilor crim pee semnificative din viaţa
ce revin întreprinderii respective, mă ma propunerii făcute de către cursanţii nouă a comunei.
La exploatările miniere şi întreprin partid au căutat să asigure ca pro pagandiştii, conducătorii întreprinderi surile c; trebuie luate pentru înfăptui, Ioan Cosma şi Cărol Biro, Ca ur
derile din Valea Jiului funcţionează gramele cercurilor de economie con. lor respective, ingineri şi tehnicieni, rea lor. mare, productivitatea muncii a crescut IN IOT o : brigada din Petreşti susţine un spectacol.
in acest an şcolar al învăţătnîntului cretă să cuprindă teme legate de sar lucru ce a permis elaborarea unor te cu peste 20 la sută.
de partid un număr de 25 cercuri de cinile izvorîte din Directivele Congre me care să fie dezbătute In cercuri, Rezultatele în producţie— C artea este un bun
economie concretă. Anul acesta, ca sului al IlI-lea ai P.M.R. cu privire strîns legate de rezolvarea celor mai oglinda eficacităţii In urma aplicări; propunerii făcute al tuturor
şi anii trecuţi, multe din cercurile la planul de dezvoltare a economiei arzătoare p-obleme de producţie. In in cercurile de economie concretă de
de economie concretă au adus o con naţionale pe anii 1060—1965. Temele general programele cercurilor de eco. cercului de economie la termocentrala Paroşeni în legătură Fiecare carte ce face parte din in „Culegerea de probleme", împrumutate
tribuţie preţioasă la soluţionarea unor se referă la sarcinile concrete, speci nomie concretă cuprind teme legate de concretă cu modificarea schemei de comandă şi ventarul unei biblioteci publice este o in februarie 1959.
probleme importante ale procesului de fice fiecărei întreprinderi şi urmăresc creşterea productivităţii muncii, reduce semnalizarea circuitelor de pc benzile părticică din tezaurul culturii pus la
producţie, la creşterea productivităţii să rezolve cele mai principale probleme rea preţului de cost, îmbunătăţirea ca Rolul principal al cercurilor de eco transportoare se realizează economii dispoziţia tuturor oamenilor muncii de Tot aşa Constantin Avram, ospătar
muncii şi la reducerea preţului de cost. ale procesului de producţie. lităţii producţiei, introducerea tehnicii nomie concretă este de a-şi aduce con- de peste 60.000 lei anual către statul nostru democrat-popular. la restaurantul „Mureşul" din Ilia este
noi şi a metodelor avansate de muncă iribnţia la realizarea sarcinilor de plan, Cartea trebuie să circule, să pătrundă „prea ocupat“ pentru a restitui biblio
Pentru îmbunătăţirea continuă a ac. Aşa de exemplu, programul cercului la îmbunătăţirea procesului de pro Propuneri preţioase s-au făcut şi în in fiecare casă, să îmbogăţească cu tecii voi. II din „Opere“ dc A. P.
tivităţii cercurilor de economie con de economie concretă de la preparaţia Dezbaterea problemelor ducţie. Rezultatele practice obţinute în alte cercuri, iar aplicarea lor a dus la noştinţele cititorului şi să treacă mai Gehov, precum şi romanul „Energia“
cretă, pentru sporirea eficacităţii lor Lupeni — propagandist tovarăşul Vic teoretice în sfrînsă producţie, în urma aplicării în viaţă obţinerea de rezultate bune în pro departe, la alt om al muncii, dornic de F. Gladkov. Marcel Hager ţine
şi axarea tematicii acestora pe sarci tor Ardeleanu ~ cuprinde. între altele, a diferitelor propuneri făcute în cadrul cesul de producţie, lucru ce a con de a cunoaşte. „Mizerabilii“ de V. Hugo din 1959
nile izvorîte din Directivele G.C. al teme în legătură cu recuperarea de legătură cu sarcinih convorbirilor este criteriul de bază al firmat eficacitatea cercurilor de eco acasă, doar pentru sine. Familia Dra-
P.M.R. cu privire Ia criteriile princi cărbune special şi global, privind ca aprecierii unui cerc de economie con. nomie concretă. Se întîmplâ uneori, să cerem biblio gomir, deţine recordul de durată. Ast
pale ale întrecerii socialiste în cins litatea, indicii de bază în realizarea de producţie cretă. Mulţi dintre participanţii la con tecarei o carte şi să primim răspunsul: fel, Mihai Dragomir ţine acasă din
tea aniversării partidului, recent, din planului de livrări de cărbune cocsi. sfătuire. printre care tov. Zoltan Pop, ¦dr „Toate exemplarele sînt date!“. Acest 1955 cărţile „Derbedeii“ de N. Tănase
iniţiativa Biroului Comitetului orăşe ficabil şi mixt, preţul de cost şi căile In cadrul consfătuirii a reieşit că de la mina Petrila. Romul Munteanu, răspuns confirmă că este vorba de o şi „Ultimul văl“ de I. Hobană, fără
nesc de partid Petroşani, redacţia zia reducerii lui la preparaţia Lupeni etc. majoritatea propagandiştilor indică de ta Termocentrala Paroşeni iosil Rezultatele Consfătuirii au fost rod carte bună, cerută de cititori ; cîteo- gînclul de a le restitui; Grigore Dra
rului „Steagul Roşu“, împreună cu ca. Heişu, de ta i.F Petroşani, Alexandru nice. Ea a constituit un valoros schimb dată acest răspuns exprimă însă şi gomir nu a „terminat“ de citit de la
binelui orăşenesc de partid, au orga Cercul de economie concretă din sec cursanţilor material bibliografic din o- Laszlo. de ta mina Lupeni. Tiberiu de experienţă între propagandişti, un altceva: că undeva, există un cititor aceeaşi. dală cărţile „Ivanhoe“ de W.
nizat o consfătuire cu propagandiştii torul III al minei Petri la — propagan perele clasicilor marxism-Ieninisttmlui, Coloşi, de la Uzina electrică Petroşani prilej de extindere a metodelor bune neglijent, care n-a mai înapoiat cartea Scott şi „Eroicele lupte ale ceferiştilor
cercurilor de economie concretă. dist tov. loan Stariia — are în pro din Documentele partidului nostru, De şi alţii, au vorbit despre propunerile de muncă, folosite în conducerea bibliotecii, lipsind astfel zeci, sute sau de fa Griviţa“, iar Nicolae Dragomir
gram teme legate de îmbunătăţirea ca asemenea sînt folosite broşurile editate ce s-au făcut în cadrul cercurilor, des cercurilor de economie concretă. chiar mii de cititori de un bun ce păstrează „Comoara din insulă“ de
La consfătuire au participat, în afară lităţii cărbunelui, de introducerea ar în ajutorul celor ce studiază economia pre eficacitatea economică a acestora. este al tuturor. tot atîta timp.
de propagandişti şi cîţiva cursanţi. concretă, iar în unele cercuri, ca de e- Pe lingă părţii? pozitive, în consfă
S-au prezentat referate pe marginea mării metalice şi cu prefabricate etc xemplu la Termocentrala Paroşeni. în Aşa de exemplu, în urma aplicării tuire s-a scos în evidenţă şi faptul că Astfel, din anul 1950 cartea „Enes- Poate şi tovarăşa învăţătoare Olivia
cărora s-au purtat discuţii legate de treprinderea forestieră şi altele sînt fo. unele cercuri desfăşoară o activitate :u“ de T. Andrei, împrumutată de ia Martinescu din Almaş Sălişte e de a-
tematica cercurilor, metodele folosite Teme strîns legate de sarcinile prin losite şi materialele de specialitate. propunerii de a se extinde armarea slabă. Astfel de cercuri sînt cele de la Biblioteca raională din Ilia, este ,.ci- cord că din aprilie 1958 şi pînă în
de propagandişti, eficacitatea economi cipale ale procesului de producţie cu. minele Uricani, Lonea şi de la lită“ numai şi numai de către tov. prezent, a trecut suficient timp pentru
că a cercurilor oglindită prin aplica Acest lucru face ca în cea mai tnare metalică în sectorul III al minei Lu O.G.M.M. Petroşani. Organizaţiile de Adrian Popescu din Deva ; „Pe Donul a putea termina de citit „Patul lui
rea în viaţă a propunerilor făcute în prind şi programele cercurilor de eco parte a cercurilor să tie înlăturat ca peni, productivitatea muncii a crescut parţid de ta aceste întreprinderi nu liniştit“ de Şolohov aşteaptă a fi res Procust“ de G. Pefrescu şi „David
vederea rezolvării anumitor probleme racterul de consfătuire de producţie al de la 1,850 tone pe post la 2,140 tone controlează felul în care se desfăşoa tituita cam tot de doi ani din partea Copperfield“, voi. I de Gh. Diekens.
de producţie. nomie concretă de la U.R.U.M.P., Ter. convorbirilor, să se dezbată problemele pe post, iar consumul de lemn pe mia ră activitatea cercurilor, nu se preo lui Emil Suba din satul Tătăreşti, iar
economice în slrînsă legătură cu te cupă suficient de mobilizarea cursanţi Ion Stercu, electrician la Uzina elec Restituirea cărţilor ta timp bibliote
crea cu grija mocentrala Paroşeni, I. F. Petroşani, zele de bază ale economiei politice şi de tone a fost redus de la 40 m.c. la trică din Deva, nu s-a hotărît încă cii e o datorie a fiecărui cititor. Căr
a temelor politicii economice a partidului nostru. 28 m.c. lor. In aceste cercuri n-au fost înca să restituie bibliotecii cărţile: „Apara- ţile sînt un bun al tuturor şî nu pot
I.L.L. „6 August“ din Petroşani şi draţi oameni care să aibă o pregătire ţe electrice“, „Maşini şi aparate elecr fi transformate în , proprietate particu
Din referatele prezentate şi discuţiile O atenţie deosebită se acordă stu- La mina Aninoasa, s-a trecut la economică corespunzătoare. trice“, „Călăuza electricianului“ şi lară“.
purtate a reieşit că organizaţiile de altele. folosirea maşinilor de încărcat Ci.N 1 .,
In încheierea consfătuirii s-au dat in D. C R 1 C O V E A N U
La întocmirea programelor cercurilor precum şi la confecţionarea unui dis dicaţii cu privire la îmbunătăţirea ac
tivităţii cercurilor de economie con
de economie concretă au contribuit to pozitiv pentru ^condiţionarea armătu cretă. Ia axarea tematicii lor pe sar
rilor metalice. cinile actuale izvorîte din Documen
varăşii din comitetele de partid sau tele C.C. al P.M.R.
La U.R.U.M.P. s-au confecţionat din
birourile organizaţiilor de bază, pro- I. PAUL
