Page 9 - 1961-04
P. 9
i1- 4 uva
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE. U N IT IV A ! IN SCOPUL ASIGURĂRII
s ä saciafméi PÁCII ŞI SECURITĂŢII
Şedinţa ordinară a Comitetu 1960) a fost martorul unei con se spori cheltuielile militare cu
lui Politic Consultativ al state tinue consolidări a forţelor iu încă 2 miliarde de dolari, peste
lor membre ale Tratatului de la bitoare de pace şi al slăbirii for suma fabuloasă prevăzută îna
Varşovia, care s-a ţinut la Mos ţelor agresiunii. Strălucitele vic inte. Totodată, în cadrul Pac
cova la 28 şi 29 martie, consti torii aie Uniunii Sovietice în tului Atlantic şi al altor blocuri
tuie un eveniment internaţional realizarea septenalulni şi seria militare agresive se desfăşoară
de o deosebită însemnătate. neîntreruptă de succese tehni- pregătiri militare, se proiectea
Comunicatul dat publicităţii co-ştiinţifice în cucerirea cos ză construirea de noi baze mi
Duminică 2 anrilie 1961 4 pagini 20 bani ilustrează cu putere că acea mosului, marile realizări ale tu litare pentru arme rachetă, se
Ami! XIII. Nr. 1951 stă şedinţă, ca şi consfătuirile turor ţărilor socialiste în dome pregăteşte terenul pentru „tran
precedente ale participanţilor niul economiei, culturii şi al ri sformarea N.A.T.O. într-o a pa
la Tratatul de la Varşovia, a dicării bunăstării popoarelor tra putere atomică“.
in în tîm p in a re a a n iv e rs ă rii a 4 0 d e ani fost pătrunsă de preocupa sînt mărturii ale avîntului im Sfidînd învăţămintele trecutu
rea permanentă a statelor so petuos al sistemului socialist în lui şi experienţa amară a po
cialiste de a-şi aduce contribuţia noua sa etapă de dezvoltare, poarelor din Europa, are loc,
de ia în fiin ţarea partidului la cauza apărării şi întăririi pă ale accentuării continue a supe cu sprijinul S.U.A.. Angliei şi
cii — cauza scumpă a tuturor riorităţii sale în întrecerea eco Franţei, remilitarizarea Germa
popoarelor. Această preocupare nomică cu capitalismul. Neobo niei occidentale şi înzestrarea
centrul preocupărilor-calitatea producţiei decurge din însăşi esenţa state sitele iniţiative ale Uniunii So cu arme rachetă moderne a
lor membre ale Tratatului de la Bundeswehrului, punerea lui
Varşovia, din însuşi caracterul vietice. propunerile ei construc sub_ comanda generalilor si ofi
acestui tratat defensiv, aflat în tive şi ale celorlalte ţări socia ţerilor nazişti, îmbibaţi de spi
liste în vederea înfăptuirii de
siujba apărării muncii paşnice, zarmării generale şi totale, mic rit revanşard, punerea la dispo
şorării încordării internaţionale,
Calitatea minereului creatoare a popoarelor din ţările dezvoltării relaţiilor multilate ziţia trupelor vest-germane de
socialiste, a securităţii în Euro rale dintre state au asigurat noi baze militare în Franţa si alte
cartea de vizită pa şi în lume. succese -ale politicii de coexis ţări. Interesele supreme ale pă
tenţă paşnică, făcînd să crească cii şi securităţii popoarelor cer
a minerilorpoooooc oooooo >0 0 0 0 0 0 0 0 OOOOo Actuala şedinţă a Comitetului
O Politic Consultativ, desfăşurată şi mai mult prestigiul interna în mod imperios încheierea Tra
O într-o atmosferă de deplină în ţional al ţărilor socialiste. Pro tatului de pace cu cele două
ţelegere reciprocă şi unanimitate, cesul activ de destrămare a sis state germane, normalizarea si
c In sectorul III al Intreprin- pentru a obţine rezultate cit o temului colonial, sub loviturile tuaţiei din Berlinul occidental,
a prilejuit un larg schimb de pă mişcării de eliberare naţională, orin transformarea acestuia în-
reri asupra problemelor interna se desfăşoară cu o forţă irezis tr-un oraş liber, demilitarizat
— ca o cale sigură pentru în
ţionale la ordinea zilei, şi în le
gătură cu aceasta, examinarea
% derii miniere Certej, lucrează mai bune, atît în ce priveşte § măsurilor ce se impun mai de tibilă. Cartografii nu pot ţine lăturarea rămăşiţelor celui de-al
L direct la producţie 36 echipe sporirea producţiei, cit şi mai g parte în vederea asigurării pă pasul cu modificările care au doilea război mondial şi întări
$ de mineri. Dintre acestea IO ales in ce priveşte îmbunătă- g cii. loc pe harta politică a Africii rea securităţii în Europa.
o sînt conduse de membri şi ţirea calităţii minereului¦ g După cum se arată in Comu prin apariţia noilor state care Agresiunile paterilor imperia
nicat, Comitetul Politic Consul şi-au dobîndit şi îşi dobîndesc liste împotriva popoarelor din
O candidaţi de partid. Care sînt rezultatele obţi- o
& Dezbătând directivele C.C. nule ? Dacă în luna ianuarie g tativ a luat ca bază a analizei independenţa naţională. In ţă Congo şi Algeria, uneltirile îm
al P.M.R. cu privire la crite situaţia calilăjii era nesatis- g făcute cu privire la evoluţia e- rile capitaliste se desfăşoară ac potriva Laosului, provocările
riile principale ale întrecerii făcătoare, începînd cu luna g venimentelor internaţionale din ţiuni tot mai combative ale ma contra Cubei, fărădelegile din
socialiste in cinstea aniver februarie, ea a început in mod g ultima vreme concluziile teore selor împotriva pregătirilor de Angola reprezintă nu numai în
sării. partidului, noi am pus treptat să se îmbunătăţească, o tice şi politice ale istoricei Con război. Campania anti-„Pola- cercări disperate- ale cercurilor
in faţa fiecărui membru şi iar in luna martie, am ajuns g sfătuiri din noiembrie 1960 a ris" din Anglia, „marşul păcii“ imperialiste de a stăvili prin
candidat de partid sarcina ca să obţinem indici calitativi reprezentanţilor partidelor co ce are loc în aceste zile în Sta forţa armelor mişcarea de eli
muniste şi muncitoreşti. Aşa berare naţională ; ele creează
fiecare, La locul său de mun superiori. Sectorul nostru şi-a cum au arătat documentele de tele Unite, vigurosul protest totodată focare de nelinişte, pli
uriaşă însemnătate ale acesteia, împotriva experienţelor atomice ne de riscuri pentru pacea ge
că, să devină un luptător ac îndeplinit şi depăşit planul de uriaşele forţe ale socialismului din Sahara, uriaşele demonstra nerală.
ţii împotriva „tratatului negru“
tiv pentru îm producţie iar şi păcii, în continuă creştere, japono-american, ca şi recenta Fată de aceste acţiuni cşre
sînt în stare să zădărnicească sesiune de la Delhi a Consiliu pun în primejdie nacea, ţările
bunătăţirea ca la calitate pla planurile agresive ale imperia lui Atondial al Păcii — sînt participante la Tratatul dc la
liştilor şi să instaureze o pace manifestări concludente ale în
lităţii produc Din ex p erien ţa nul de produc trainică. tăririi continue a forţelor mon .Varşovia nu pot rămîne indife
ţiei. In toate e- unei organizaţii ţie a fost reali diale ale păcii. rente. Militînd neîncetat pentru
^ chipele s-a dis- zat în perioada Participanţii la şedinţa Comi stăvilirea cursei înarmărilor şi
v cutat problema de bază 1—20 martie in tetului Politic Consultativ au In acelaşi timp, însă — aşa înfăptuirea dezarmării generale
putut să constate cu satisfacţie cum relevă Comunicatul şedin şi toţale, pentru destindere in
calităţii, a gri proporţie de 129 o că anul ce s-a scurs de la şe ţei Comitetului Politic Consul ternaţională. statele participan
dinţa precedentă a Comitetului tativ — cercurile agresive con te la Tratatul de la Varşovia,
jii pe care tre la sută. In g Politic Consultativ (februarie tinuă să ridice obstacole în ca ţin seamă cu cea mai mare vi
lea însănătoşirii climatului in gilentă de situaţia creată în le
buie s-o manifeste fiecare rni- obţinerea acestor succese şi- g ternaţional, se împotrivesc efor gătură cu noile pregătiri mili
turilor ţărilor iubitoare de pace tare aie imperialiştilor : ele au
g ner in alegerea sterilului. au adus contribuţia echipele g îndreptate spre menţinerea şi căzut de acord. în cursul ac
consolidarea păcii. In ţările tualei şedinţe a Comitetului Po
La toate locurile de mun de mineri conduse de Etnanoil o N.A.T.O. continuă cu înfrigura litic Consultativ asupra măsu-
re cursa înarm ărilor: în S.IJ.A.
că, in scopul îmbunătăţirii ca Blaj şi Nicolae Moise, s-a anunţai oficial inteniia de a (Confirmare In pag. 4-a)
lităţii, s-a trecut la puşca- membri de partid, Gheor-
rea selectivă, s-a întărit con- ghe Nelega, şi loan Nelega, ! A Brigada de mi- <
neri condusă de j
g trolul din partea maiştrilor, din activul fără de partid, şi “ fT“ comunistul Sa- ţ
o iar echipele care nu realizau altele. Membrii şi candidaţii Trenurile pleacă la timp
o indicii de calitate,' au fost de partid din sectorul nostru bin Ghioancă de. I
0 încredinţate unor maiştri, care se află în fruntea luptei pen la sectorul. IU \ Goniuriiştii şi mem erile trenurilor din
brii din activul fără cauza personalului
g să le dea îndrumările tehnice tru calitate şi exemplul lor g alminei Lupeni, a extras | de partid ai organi reviziei de vagoane de pildă, grija lăcă
zaţiei de bază de la au scăzut în anul tuşului Mihai Matei
g necesare. Aşa de pildă, mai- este urmat de toţi minerii. g In luna martie peste plan, \ revizia de vagoane 1960 cu 74 la sută in pregătirea tînăru-
C.F.R. Simeria-Triaj, faţă de anul 1959, lui loan Florea. în
o strul loan Birsăianu, mem- Biroul organizaţiei noastre g circa 400 tone de cărbune, 5 iar în primul trimes drumat tovăraşeşte,
s-au întrunit in a- tru al anului 1961,
S bru de partid, a ajutat echi- de bază, împreună cu şeful o de bună calitate. ţ ceste zile pentru a candidatul de partid
loan Florea a reuşit
g pele de mineri conduse de sectorului, tov. ing. Emanoil o IN CLIŞEU : ' Schimbul \ să depisteze citeva
y Florian Duc, loan Nelega şi Muntoiu, va lua şi pe viitor g > condus de loan Răzor, ina-
g Lazăr Costea, pentru a-şi îm- asemenea măsuri incit secto- R 7 inte de intrare in mină.
o bunătăţi munca. In urma aju- rul III să se situeze fruntaş g
S torului primit in organizarea pe întreprindere in îndeplini- g analiza calitatea lu tind să ajungă la defecte la vagoane,
g locului de muncă, aceste echi- rea şi depăşirea planului şi o crărilor executate de zero. defecte ce periclitau
g pe au ajuns să îmbunătâţeas- îmbunătăţirea calităţii mine- o La seefia !-a muncitorii reviziei De asemenea, din siguranţa circulaţiei.
g că in mod simţitor indicii de reului extras. Rezultatele ob- g
de vagoane şi, în şedinţă a rezultat Pentru munca sa
o calitate. ţinute pînă acum sînt o do- g furnale special, de turele de că in prezent există conştiincioasă, lăcă
g Munca politică desfăşurată vadă grăitoare că angajamen- g serviciu, în pregăti o preocupare mai tuşul loan Florea a
X în rîndul minerilor, exemplul tul luat in cinstea aniversării o La ambele agregate ale sec rea trenurilor ce intensă faţă de pre fost propus la pre
g înaintat al comuniştilor, cop- partidului, de a realiza planul o ţiei a Il-a furnale din Combi pleacă din staţie. gătirea tinerelor ca miere excepţională.
o trolul riguros la faţa locului, la calitate in proporţie de 113 g natul siderurgic Hunedoara, în
S analizele din şedinţele opera- la sută, va fi nu numai înde- g penultima zi a lunii trecute, Cu acest prilej, s-a dre de muncitori. A. PĂDURF.ANU
g tive de la sfirşitul schimbu- plinit ci si depăşit.. g şarjele abia au încăput în oale constatat că întîrzi- S-a scos in evidentă, corespondent
o lui, au dus la întărirea răs- DUMITRU LUCA o le de turnare. Simian Jurca, K3T
o punderii oamenilor fală de ca- secretarul organizaţiei de g prim-topitor la furnalul nr. 5,
g litatea producţiei, la desfăşu- bază P.M.R. sectorul iH, g privea cu mulţumire cum şu De la propuneri, la fapte
x rarea unei întreceri susţinute voiul de fontă curgea năvalnic
I. M. Cer'ej $ pe rine. Cu prilejul întîlnirilor ce au La aceste acţiuni au partici
avut loc între cetăţenii din pat 47 de cetăţeni, care au e-
ooooooooooooooooooooooo000000000000000000000000000 — Aşa mai zic şi eu. Fontă
nu glumă.
LA MINA VULCAN
Un nou abataj cu arm are m etalică Şi intr-adevăr, a doua zi di circumscripţia electorală orăşe tectuat peste 920 ore muncă
mineaţa, cînd s-a încheiat si nească nr. 15 Deva şi deputata patriotică. In mod deosebit s-au
La mina Vulcan s-a introdus fel de locuri de muncă, unde în tuaţia realizării planului, spu lor tov. Iuliana Irimie, s-a dis evidenţiat Avaria Tumeli, Aăaria Comunistul Petru Popa este lăcătuş la atelierul de cazan-
armarea metalică intr-un nou locul lemnului se folosesc ar sele fumalistului s-au adeverit. cutat cu multă însufleţire des Cojocarii, Iolanda Maier şi alţii. perie al fabricii chimice din Orăştie. Pe Ungă depăşirea me
abataj — al 16-lea, amenajat mături metalice. Alături de ele Peste planul zilei respective au pre înfrumuseţarea şi tot mai die a normei cu 12-15 la sută. el execută şi lucrări de bună
pînă acum în minele de căr mentele prefabricate din beton, fost produse 284 tone fontă, buna gospodărire a cartierului. P .iURCONI calitate.
bune din bazinul Valea Jiului. armăturile din fier au căpătat ceea ce reprezintă cel mai înalt Atunci, cetăţenii şi-au luat an
In prezent, în industria carbo o largă răspândire şi la susţi vîrf de producţie din acest an. gajamentul ca prin muncă pa corespondent Iatâ-l In fotografie lucrînd ia foarfecă de tăiat tablă.
niferă, sînt apţoape 90 dle ast- nerea galeriilor de mină. Şi bineînţeles, şi calitatea a fost triotică să dea viaţă acestor
bună. La furnalul nr. 5 mai a-
propuneri.
;OC; les, declasatele au fost cu Cu cîteva zile în urmă, pe
Cai î o r ( e s p o r i t e l a e x e c u t a r e a ,mult reduse sub procentul străzile Nicolae Filipescu şi Bu
admis.
covinei, te întîmpina o activi a r a tu r ilo r peutraa in s ă m m ţă ri
Şi, desigur şi ceilalţi furna- ! tate intensă. . Zeci de cetăţeni Ne aflăm în teiul lucrărilor au executat, cu tractoarele fie rămase in urmă şi însămîn-
lişti au muncit bine. Alexandru ieşiseră să-şi înfrumuseţeze agricole de primăvară. Pe o- S.M.T. şi cu atelajele proprii, ţările de primăvară din urgen
Olaru, prim-topitor, Gheorghe goarele regiunii se desfăşoară arături pe 1.841. ha. clin cele ţa I-a.
Tufiş, ajutor de topitor, Ionel strada. Cu acest prilej, s-au în aceste zile cu tot moi multă 2.198 ha. planificate a se ara
însufleţire lucrările 'pentru în în primăvară. In G.A.C. şi În Având în vedere faptul că
Lupu, mecanic la postul B, Du transportat şi împrăştiat peste să militarea culturilor din ur tovărăşirile agricole de pe raza timpul este înaintat, se impu
genţa I-a şi se execută, cu oraşului Hunedoara, şi din ra ne ea organele ds partid, c'3
mitru Bîrzuică, inginer şef de 150 m.c. pietriş. S-au făcut ast tractoarele S.M.T. şi cu atela ioanele Ilia şi Sebeş, s-au exe stat şi cele .^agricole, să ia mă
jele proprii, arături pentru în- cutat arături pentru însămin- surile cuvenite pentru urgenta
schimb, sînt doar oîţiva din fel trotuare pe marginea străzii. sămînţarea culturilor din epo rea arăturilor, mobilizînd în a-
ca a Il-a şi a IlI-a. ţări pe 68,36—64,40 şi respec cest scop toate forţele.
realizatorii recordului. Cuvinte Tot în această circumscripţie, tiv 62,17 la sută din suprafaţa
Din situaţia operativă trans planificată. Ritmul în care se SITUAŢIA ARATURILOR LA
de laudă insă, merită întreg s-au plantat circa 200 pomi or misă secţiei agricole regionale execută aici arăturile dovedeşte 30 MARTIE A.C. :
colectivul. namentali.
Pregătiri pentru sezonul balnear
Noul sezon de băi va găsi staţiu ţionat iar 60 la sută din capacitatea la 30 martie a.c., reiese că a- că această lucrare va fi reali Oraşul Deva 83,76 %
nea baineo-climatericâ Va.ţa de ,Ios ştrandului va fi asigurată cu apă ter răturile pentru însămînţări se zată in termenele stabilite.
din raionul Brad, bine pregătită şi u- mală. Cabinetul medical din staţiune desfăşoară cu rezultate bune Sînt rămase în urmă cu ară Oraşul Hunedoara 68,36 % |
tilată cu tot ceea ce este necesar. a fost şi el dotat cu un aparat Rönt mai ales în G.A.C. şi întovără turile, G.A.C. şi întovărăşirile
Astfel, aici s-a deschis de curînd un gen. Trebuie amintit că au mai fost şirile agricole de pe cuprinsul din raioanele Brad şi Haţeg. In Hia 64,40 0'
nou izvor termal care are o tempera amenajate încă 6 vile cu o capacitate oraşelor Deva şi Hunedoara, raionul Brad, de pildă, pînă la 70
tură de 39,5 grade, deci cu 3,5 grade de peste 200 de paturi. Prin aceasta, precum şi în cele din raioanele 30 martie, nu s-au executat ară Sebeş 62,17 %
mai mult decît temperatura celorlalte capacitatea staţiunii va creşte consi Ilia, Sebeş şi Orăştie. turi decit pe 1.890 ha. din 6.849 Orăştie 52,18 o1/0
izvoare. Prin aceasta, debitul de apă derabil. Aici îşi vor putea petrece con ha., adică pe numai 27,59 la
a crescut de la 0,80 litri pe secundă cediul de odihnă sau să urmeze tra Acordând o deosebită atenţie sută, iar în raionul Haţeg, pe Alba 47,28 %
Ia 6 litri pe secundă. tament un număr sporit de oameni ai pregătirii terenului pentru ln-
sămînf.ări, pînă la flata mai
Utemistul Petru StrăVăn, de la atelierul mecanic al G.S.H. îşi depă De asemenea, în sezonul care vine muncii. sus amintită, spre exemplu, 39,16 la sută din suprafaţa Haţeg 39,16 %
şeşte norma cu 5—7 la sută şi lucrează fără rebut. se vor pune în funcţiune şi bazinele HOREA POPA gospodăriile agricole colective planificată. Acest 'uicru a fă Brad 27,59 %
IN GLIŞEUî Tînărul Petru Străvan, lucrînd la maşina de găurit. interioare care anul trecut nu au lunc- de pe cuprinsul oraşului Deva, cut ca în raioanele amintite să
corespondent