Page 90 - 1961-04
P. 90
paç. 2 DRU MU h SOCI /IU S MU LUI itiama aKHKggsaggga&ja^ftiire^w&ia^^ IVr. ! ^7 I
RK" - z&er.-r"7rw w »yn
lasDBi&sxis&axssnxsam i
Ld ysarea canç|ida}îlor—preocupare Prin muncă paîrsoSică m ri m em bri de parii
Oraşele şi satele regiunii ş i Bite !rasişti
permanentă a organizafiilpr de pa Organizaţia de partid de la vechi membri de partid, au vor-
îmbunătăţind munca de edu preţului de cost, Îmbunătăţirea şi el este cu stagiul expirat. tot mai frumoase laminorul bluming al C.S.H. a oit utem-iştilor despre trecutul
organizat mai multe întilniri glorios de luptă al partidului,
care a candidaţilor, numeroase
organizaţii de partid din Va calităţii producţiei. La minele Vulcan, Uricani, OOOOOOOOOOOOC oooooooooooc^ între membri de partid şi ute- despre grija pe care partidul
lea Jiului iau măsuri pentru ca Punînd în practică indicaţia Lonea, se ţin prea puţine confe 9 mişti, Aceste întilniri au fost nostru o poartă tineretului şi
perioada stagiului de candida, rinţe pentru candidaţi, se orga înfloreşte oraşul din raionul Alba ( preşedinte g organizate in cinstea aniversă despre perspectivele luminoa
tură să constituie o înaltă şcoa dată ca membrii de partid ca nizează rar excursii la locuri sto tov. Cornel Ţălnaru), impreu¦ o rii a 40 de ani de la Înfiinţarea se deschise in faţa poporului
lă pentru viitorul membru de re au dat recomandări să se istorice, vizionări în colectiv a In i'jate cartierele oraşului nă cu ceilalţi deputaţi, a p Partidului Comunist din Rovnl- nostru de hotăririle celui de-al
ocupe în continuare de candi unor spectacole ete. Da multă transformat comuna intr-un x
daţii pe care i-au recomandat, o \uican s-au deschis adevărate
şantiere pentru înfrumuseţare.
partid. Preocuparea organiza şantier de lucru. Prin munca g
ţiilor de partid pentru educarea numeroase organizaţii de bază, vreme, organizaţiile c’e bază as o Cetăţenii, în frunte cu de- entuziastă a cetăţenilor, unele O nia. [Il-lea Congres al P.M.R.
candidaţilor e oglindită de cele între care nr. 1 A şi 3 de la la minele Aninoasa şi Lonea nu o putalii, amenajează zone clădiri vechi, neaspectuoase, $ Cu ocazia acestor întilniri, După întîlnire, utemiştii au
30 da cercuri de studiere a mina Lupeni, nr. 8 de la mina au analizat modul în care se § verzi, plantează flori, curăţă au început să dispară ; şo- g
Aninoasa, obţin rezultate bune desfăşoară munca de primire în L străzile. Iov. Octavian Palcău, secretarul vizitat expoziţia organizată la
Statutului P.M.R. care funcţio în munca de educare a candi partid. g Piuă acum s-au amenajat şeaua a căpătat o faţă nouă, g organizaţiei de partid, Ioachim clubul de la bluming, închinată
nează în. Vale-a Jiului, în care daţilor. Membrul de partid Principala cauză a lipsurilor O zone verzi pe 15000 m.p. La netedă, pe marginea ei. s-au o Alimpeseu şi Vasile Chelmezan, luptei partidului.
învaţă peste 2.000 candidaţi. Ghioancă Sabin din sectorul III oare se manifestă in munca de o această acţiune au participat amenajai şanţuri pietruite şi S
Expunerea de conferinţe despre al minei Lupeni, spre exemplu, educare a candidaţilor o con X 4.000 cetăţeni care, prin cele trotuare de la un capăt la al- g
politica partidului, despre si se ocupă de candidatul Spinu stituie faptul că unele organi 9 17.000 ore ele muncă patrio- tul al comunei.
x Pe u r m e le m a te r ia l e lo r tmtoHcufe
tuaţia internaţională şi ps alte Petru, tov. Nan Traian, se o- zaţii de partid din Valea Jiu o tică ejectuatc, au realizat o Harnicii locuitori ai Sardu- g
teme, constituie de asemenea lui nu au luni încă mâs-uri
un mijloc eficient de educare cupă de candidatul Birtalon Pe pentru aplicarea în viaţă a in o economie de 43.000 lei. lui nu s-au oprit, insă aici- p la c e ? R e c la m ă 415
a candidaţilor. Organizaţiile de tru, ajutîrdu-i ca în perioada dicaţiei dată printr-o hotărîre
stagiului de candidatură să se x Numai intr-o singură zi, la Două zone verzi, adevărate 99
9 Vulcan s-au ridicat şi trans- parcuri cu fiori şi pomi orna
partid de la mina Lupani, mina ridice Iu nivelul înaltului titlu a Comitetului regional de par o portai 60 1.ne moloz, reali- mentali, popicăria din apro In nr. I1Q95fi3ll na!l ziarului nonstît-un mult solicitlate rdlep c;\uirmnrp-'ă!r.ăîitro>rri
Petrila. Filatura Lupeni, orga de membru a' partidului. tid de a se întocmi lunar pro o zindu-se o economie de 7.500 pierea căminului cultural, vor sub acest titlu, a apărut o notă in cantităţi sporite, G fie pre
nizează periodic conferinţe pen Experienţa bună obţinută de grame în oare să se prevadă OO lJLpl%i besc despre entuziasmul cu o critică la adresa unor pinctici zentate intr-o formă cît mai a-
tru candidaţi. Printre conferin numeroase organizaţii de bază acţiunile şi măsurile ce se vor g In fruntea acţiunilor pa nejusie ale personalului cofetă trăgătoare şi servirea să se tacă
ţele ţinute se numără cele des trebuie folosită din plin pentru întreprinde pentru educarea ct frioticc se situează deputaţii care cetăţenii, contribuie la în- p riei „Carpaţi“ din Deva Intre in mod civilizat.
pre înaltul titlu de membru îmbunătăţirea muncii de edu candidaţilor de partid. Este ne o fosif Ciornei, Kelemen Fran- altele s? arăta că unele produse
al partidului, despre drep care a candidaţilor în toate or cesar ea organizaţiile de partid L risc, Traian Florian, Vasilica frumuseţarea satului !or. L de cofetărie — ca savarinele şi Gestionarul unităţii şi-a în
turile si îndatoririle mem ganizaţiile de partid, mai ales să întocmească lunar aceste g Aramă, cetăţenii Nicolae Tri- crernşniturile — mult solicitate tocmit in aşa fel programul in
brilor de partid, despre acolo unde există încă lipsuri. programe şi, pe baza lor, să in o fu, Reisz Bella, Al 7.a'mria, VALER IU PARASCmV g de consumatori, sînt prezentate cit să se afle in majoritatea tim
ştiinţă şi religie, vigilenţă etc. Sînt birouri ale organizaţiilor tensifice munca de educare a O Alexandru Floria, si a!Iii. profesor g intr-o cantitate mică, doar la a- pului in magazin, căutind să fie
Comitetul de partid al minei de bază care s-au mulţumit cu candidaţilor, fapt care va duce 7 NICOLF ROVENTA nunnte ore. De asemenea, se cit mai mult la dispoziţia cum
Petrila a indicat candidaţilor încadrarea candidaţilor în învă la îmbunătăţirea muncii de pri La plantatul pomilor $ criticau unele atitudini preferen părătorilor.' De asemenea, car
O corespondent ornamentali tea de sugestii şi reclamaţii
şi noilor membri de partid mire în partid, la întărirea Numeroase organizaţii. 0
să vizioneze anumite spectacole rîndurilor organizaţiilor de bază
cinematografice şi teatrale, în ţăm! n-tul de partid fără să-i cu luptători de frunte pentru | Comuna noastră U.T.M. din Valea Jiului au j ţiale ale vinză loarei or fată de poate fi folosită oricind, afli’. -
tre care ,,Lenin în Octombrie“, controleze îndeaproape dacă îşi înfăptuirea politicii partidului. fost mobilizate la plantarea cunoştinţe, cit şi faptul că u- du-se în peramnenjă la casierie,
„Povestiri despre Lenin“, „Se îndeplinesc sarcina de a învă o Comitetul executiv al statu- pomilor ornamentali în ora- ;< nele mărfuri din vitrină nu se fapt consemnat printr-un afiş vi
cunda 58“ etc. Aproape 200 can ţa. Astfel, unii candidaţi, între !. B.RANF.A O lui popular al comunei Şard şui Petrila. Printre acestea se găseau in cofetărie, iar dacă zibil.
didaţi şi noi membri de partid care tov. 'Benkd Alexandru, Ta- 0 'oooooooooooooooooooooov află şi organizaţia de Fază vroiai să reclami acest lucru,
de la mina Petrila au fost în m&ş ioan. de la mina Lonea, Ceea ce mai provoacă unele
drumaţi să urmeze cursurile Tăbarce-a Tlie, de la mina Ani =S38 U T AL a I.U.T. 711 Lioezeni, nu puteai să-l faci, neavind con nemulţumiri la ora actuală, este
universităţii populare. noasa. Stefănescu ioan, de la
mina Uricani. linsese de multe Colectiviştii 0 in rumurile căreia activează g dica la îndomînâ, gestionarul faptul că riu întotdeauna servesc
ori de la învăţămînt. nu stu ambele vînzătoare de serviciu,
di ufemiştii senii/, profesionale g fiind mai mult plecat. după cum este normal, produ-
n Deva, trimişi in practică p
ia Lioezeni <> In urma acestui articol con
Printre formele eficiente de diază materialul bibliografic. Conduşi de secretarul orga - p ducerea cofetăriei a luat mă cindu-se aglomerări.
dau viaţă, angajam enteloreducare a candidaţilor se nu Unii membri de partid nu se nizaţiei de bază U T. AL, g suri să se producă prăjiturile I. S.
mără şi repartizarea de sarcini preocupă de educarea celor pe Gospodăria colectivă din Ba al.uuaDt,ceiun, mdcpoăv-lreiaacttt,ăiv-iniş•tpiairnim!gd-,aieVnilae,moBluea.nnliiotem.aloliX:errpgoo laşGt,cho3ea0o,l0,arrngdheper, opVof'.emusliip.o.en,alt/Jăibneariui de ia 9 -------
concrete. Birourile organizaţii care i-au recomandat să intre lomir, raionul Orăstie, a ios1 plan Xoo
lor de bază din sectoarele II în partid. Tov. Aursulesei Du inaugurată la 12 aprilie 10.79. O J V 8 W T I1L P E P U T A Ţ I L O R
Petrila, III Lupeni, II Aninoa mitru, de la mina Vulcan, a dat Atunci, în adunarea de consti
sa şi multe altele, repartizează recomandare candidatului Pîs- tuire, mulţi colectivişti s-au an anului 1061 — 11 vaci, 6 viţeleg Cu multă însufleţire au C u sprijinul m a s e lo r
fiecărui candidat sarcini con- Iea Gheorghe. dar din cauză gajat să lucreze cu Iragere de şi 22 gîşte. urmînd ca pe mă-g muncit mai. ales [nan Lăscn-
concrete privind desfăşurarea că tov. Aursulesei nu s-a ocu sură ce găsesc animale de rasă,* ni, Nicolac Giurgiu. Ioan g
muncii politice de masă în sec pat de educarea acestui can In ultimul timp, în raza co .s-au curăţat de uscături 30 ha.
tor, studierea şi folosirea po didat, stagiul lui a expirat fără inimă, să participe zilnic la să mai cumpere încă 4 scrofiţe.p Slanciu, /!ie Pomană, Nicolae X munei Luncoiul de Jos din ra păşune şi s-au defrişat 3 ha. de
sibilităţilor de ridicare a pro să fi fost primit în partid. De ionul Brad s-au înfăptuit multe pădure, eliberîndu-se astfel te
ductivităţii muncii, reducerea asemenea, tov. Călugăru Con muncă, pentru a face din tînăra 4 vaci, 24 vilele şi mai multeg Bică şi mulţi alţii. $ acţiuni obşteşti la care sprijinul renul unde urmează a se con
stantin a neglijat sprijinirea lor gospodărie o unitate socia maselor de cetăţeni s-a făcui strui un saivan. Tot prin mun
candidatului Sîrbu Fierea, care listă puternică. mielule cu lînă semitină. Ei aug ALEX. MANO!LA g simţit din plin. Astfel, îri raza ca voluntară a cetăţenilor s-au
satului Stăjerel s-a amenajai de plantat de curînd pe străzile
Au trecut doi ani în care au selecţionat apoi aproape toatep elev 9O curînd un drum nou pe o lun principale ale comunei 200 pomi
vacile cu producţie de lapte maip.
fost înregistrate t^O OO OO OOOOO<X>OOOPOOOOOOO<9
scăzută, pe care
succese de sea- întrecerea dintre le-au vîndut sta Âifhurmi) şcoîH or
mă. Cele mai gospodăriile colective tului pe bază de p r o c e s io n a le şs te h n ic e gime de 4 km. S-au făcut să ornamentali. In aceste acţiuni
pături de pămînt şi s-a trans s-au evidenţiat în mod deose-'
wWma importante rea îs contract.
ll.'i'vXFxŞSpyî? lizări au fost obţinute în sec Pentru a putea livra statului Diri iniţiativa organizaţiei U.T.M. portat piatră. De asemenea, ce bit tovarăşii Sabin Mondula,
torul zootehnic. La sfîrşitul ami pe bază de contract cîte 3.000 de la grupul şcolar al Combinatului tăţenii din Stăjerel au trans Trofin Drăgan. Nicolae Drăgan.
nului 1060, gospodăria a ajuns kg. carne la fiecare 100 ha. te siderurgic Hunedoara şi a conducerii portat prin muncă voluntară 16 Ioan Bulea. Ileana Benea, Ioan
grupului, organizaţiile de tineret şi căruţe cu piatră pentru construc
să deţină 114 capete bovine, din ren agricol, colectiviştii au pus conducerile şcolilor profesionale şi ţia unui saivan. Ursa şi alţii.
care 73 vaci de lapte, 230 oi şi la îngrăşat 30 de porci şi 4 tău- tehnice din regiunea Hunedoara au AUREL ŞERBAN
raşi. fost chemate ca, in cinstea celei de a O acţiune importanţă a fost
21 porci. 40-a aniversări de la înfiinţarea întreprinsă si de către cetăţe preşedintele comitetului executiv
Pentru asigurarea unor pro In planul de producţie colec P.C.R., să contribuie la întocmirea u nii din salul Luncoiul de Jos. al sfatului popular comunal
tiviştii au prevăzut să măreas nui albuni.ştafetă al şcolilor profesio Din inilinliva unor denutati,
ducţii sporite de lapte, a fost că şi suprafaţa cultivată cu po nale şi tehnice din regiune. Luncoiul de ios
însilozat pe lîngă alte furaje rumb siloz de Ia 20 ha. cît au
avut anul trecut, la 30 ha. Tot n atenţie — problem ele
şi porumbul de pe 20 ha.
Pe la începutul anului acesia,
colectiviştii din Cistei, raionul pentru a asigura o furajare ra Albumul va cuprinde materiale des s a n ita re
Alba, au chemat la întrecere ţională a vacilor de lapte, ei aii pre istoricul şcolilor respective .şi va
toate gospodăriile colective din semănat 70 ha. cu trifoi, 5 ha. fi ilustrat cu totogralii ce vor reda In comuna Teinş, în atenţia deputaţii au propus într-o se
regiune. Chemarea are ca obiec aspecte din munca şi viaţa fiecărei deputaţilor sfatului popular siune a sfatului popular să se
tiv principal dezvoltarea sec cu lucerna. 5 ha. cu sparcetă şcoli.
si 16 ha. cu amestec de ierburi
torului zootehnic. Prof. GH, PĂDUREŢ comunal se află si pro înfiinţeze un laborator de ra
In această întrecere s-au an graminee. blemele sanitare. Astfel, an- dioscopie, fapt ce s-a şi realizat.
corespondent
trenînd cetăţenii la mun Un sprijin efectiv l-au acordat
trenat si colectiviştii din Balo Tinînd cont de faptul că anul
mir, Ei au răspuns celor din acesta va spori numărul anima că patriotică, s-a amenajat şi deputaţii şi în ceea ce priveşte
WmMs Cistei că vor realiza toate o- lelor. coleciivişlii din Balomir Creşte nomăroi dotat un laborator dentar, la mobilizarea cetăţenilor pentru^
biectivele cuprinse în chemare. vor mai construi o maternitate cititorilor 'rare s-an prestat 120 ore de ca aceştia să-şi facă vaccinări
In adunarea generală a colec pentru 50 scroafe, o îngrăşă- muncă patriotică, economisindu- antiooliomielitice. Toi pe aceas
tiviştilor ţinută cu ocazia for torie de porci, un grajd pentru De ia începutul anului şi piuă acum se suma dc 1.108 lei. De aseme tă linie trebuie să amintim că
mulării răspunsului, a reieşit că nea în fala staţionarului şi a dispensarul medical din locali
Colectiviştii din Balomir, raionul Orăştie, cunosc din pro pentru atingerea tuturor obiec 50 capete vite mari şi un coteţ biblioteca comunală din Teinş a fost cabinei ului dentar s-a amenajat tate a făcut 350 vaccinări T.A.B.,
prie experienţă că plivitul este o măsură agrotehnică impor tivelor, era necesar ca pe lîngă pentru 250 gîşte. O parte din frecventată dc 670 cititori, dintre care un nare. datorită muncii de lămurire des
tantă pentru obţinerea unei pro âucţii de gria. de calitate. De reţinerile de animale din prăsi materialele necesare ridicării 408 muncitori şi ţărani muncitori, 73 făşurată în rîndul cetăţenilor de
aceea, ei acordă o deosebită atenţie acestei lucrări. tă, să mai fie cumpărate vaci, construcţiilor planificate au şi intelectuali, 14 studenţi şi 170 elevi. O contribuţie deosebită au a- către deputaţi.
viţele, păsări şi oi. fost procurate. dus deputaţii şi la procurarea
In foto : Un grup de colscti viste la plivitul griului. Pentru atragerea a cit mai mulţi mobilierului .pentru bucătăria Deputaţii "din comună noastră
cititori la bibliotecă, în comuna Teinş staţionarului şi a casei de naş sînt hoiărîii ca si în viitor să
11111111111111111111111'= - :' . ------------:— au fost organizate 30 cercuri dc citit tere, precum şi la construirea acorde asistentei sanitare a
care funcţionează cu regularitate. unor sobe de teracotă la casa populaţiei, tot sprijinul.
GRĂDINA DE LÎNGĂ AMPO! de naştere.
VICTORIA CRIŞAN IOSIF OVARY
Studiind posibilităţi ie locale,
corespondentă deputat în sfatul pnpular
comunal Teiuş
Apa Ampoiului îşi face loc — Ce facem azi, baci Oar — Fii mai atentă la ames împărţit, ca avans cîte 8 lei club —tinerii merg cu plăcere
pe albia creată cu veacuri în la fiecare zi muncă.
urmă, strecurîndu-se printre ga ? tecul de pămînt al ghivece-
dealuri, printre ogoarele co Fiecare voia un sfat, fie
lectiviştilor din raionul Alba. întrebarea şefei de echipă, lor. Victorio ! Nu înseamnă care dorea şă împărtăşească
Ajungînd in dreptul Miceş- inginerei noutăţile clin ulti
tiului, şuvoiul se opreşte Elena Crişan, îl găseşte pre că dacă trebuie să faceţi mul timp. Conducerea clubului „11 Iu nei precum şi familiile munci turnătoria de lingotiere şi altele.
parcă întrebător; să-şi con gătit. 2.000 de ghivece pe zi, să ne nie" din Calau, îndrumată de torilor, au participat la un sim S-au organizat apoi seri lite
tinue drumul mai departe, glijaţi calitatea acestora 1 Lecţia agrotehnică înfiripa comik-'tul de partid al uzinei pozion intitulat „Femeia din
spre Mureş, ori să se abată — Echipa voastră merge tă pe loc a lămurit multe lu „Victoria“ acordă o importanţă R.P.R. — constructor activ al rare şi recenzii ce s-au ţinut la
pe canalul făcut de mina cruri rămase neclare. Iar deosebită muncii de educare a socialismului în patria noastră“. biblioteca clubului- Astfel, cu
omului ? In cele din urmă, la plantat gulioare şi varză Uite s-au şi sfărîmat cîteva 1 Tcdcr Oarga a ţinut să rea tineretului in spiritul patriotis După referatul prezentat de că prilejul serii literare intitulate:
se desparte totuşi. Voinţa mintească încă o dată ingine mului socialist. Multe acţiuni ale tre tov. Victoria Ţirlea, dintre „Te slăvim partid iubit“, au fost
colectiviştilor din Miceşti !-a timpurie. O parte va conti Apariţia la grădină a in rei că, membrii gospodăriei clubului sînt închinate acestui cele aproape 300 de participante prezentate tinerilor poezii de M.
învins. L-a supus, abătînd o nua să ude cele 3 ha. cu ră- ginerei Ariadna Oprea, ve lor şi-au planificat să plan scop. Printre acestea se numără nu luat cuvintul şi tînăra ingi Beniuc, N. Tăutu, C. Teodores-
parte din debitul lui pentru dăcinoase. Restul, râmine la nită de la Alba Iulia pentru teze 40 ha cu roşii, din care conferinţe, expuneri in faţa hăr neră Lucia Cabariu, frezorul cu, V. Tulbure şi alţii. Nume
a uda cele 80 ha. cu grădi repicatul roşiilor din răsad a îndruma munca, a umplut 10 ha cu roşii timpurii, 6 ha. ţii, întilniri c.u muncitori vîrst- Agneta Uţupaş, gospodina Ana roşi tineri au participat la sea
ni, proprietatea gospodăriei. niţe. de bucurie atît. pe Todor eu ardei graşi şi gogoşari, 4 nici etc. Astfel, conferinţele „Sar Cozmescu, Ana Meta, munci
Ajunse aici, şuvoaiele de apă Oarga, cit şi pe ceilalţi co ha cu vinete, 10 ha. cu cas cinile tineretului in îndeplinirea toare la secţia turnătorie şi al
înaintează încet, pe lîngă Printre răsadniţele întinse traveţi, 15 ha. cu pepeni, var si depăşirea planului pe 1961“, tele. Ele au relevat drepturile
tulpinele gingaşe de roşii, ză. rădăcinoase, cartofi tim , Mari construcţii industriale în de care se bucură femeile în ţa
ardei, gulii, vinete, cri pe 1.000 m.p., munca începe lectivişti. purii şi de toamnă. ţara noastră in anii de democra ra noastră, faptul că aceste drep ra literară închinată eroicelor
morcovi. ţie populară“, „Frumuseţile pa turi sînt garantate de stat. lupte ale ceferiştilor de la Gri-
să freamăte ca vnrmann'TsmOHm.MBBMemMam . ÎOUOhă-1’îlC S6 — Vedeţi tovarăşă ingine triei stau Ia indemina tuturor vita.
...Mijeşte de ziuă. In curtea ţin lanţ. ră, dacă. noi avem atîta gră oamenilor muncii“, expunere in Mult apreciată a fost şi con
gospodăriei agricole colecti într-un stup _ ..... dină, se cade să ne îndru faţa hărţii, şi altele, au con ferinţa: „P.M.R. — forţa condu
ve din Miceşti e forfotă ma de albine; Co Din carnetul de — Să ne spu maţi mai mult. Ne sînt. de cătoare in R.P.R.“. Această con
re. Brigadierii şi şefii de mare ajutor sfaturile pe care tribuit la întărirea sentimen ferinţă a reliefai rolul conducă Recenziile romanelor; „Aşa
echipe repartizează oamenii lectivistele Mi REPORTER neţi dacă nu-i ni le daţi. telor de dragoste ale tinerilor, tor a! Partidului Muncitoresc s-a călit oţelul“, „Mama“, ..Flu
la diferite munci. Cei mai ţa Rus ana şi E- prea devreme faţă de partid şi de patria noas Romai in construirea noii orîn- viul mohorit“, „Mitrea Cocor“
mulţi colectivişti se îndreap ' — Bine, nene Oarga. Am tră socialistă. Pentru ca tinerii rluiri socialiste, lupta comunişti etc.. s-au bucurat de o apreciere
lena Crăciun se sg, scoatem ro- să vin mai des. Nu numai muncitori să cunoască mai bine lor pentru o viaţă fericită, mă binemeritată din partea tinerilor.
tă spre grădina de legume şi odată pe săptămână, ci de condiţiile de viaţă şi de muncă reţele realizări din toate dome
apleacă cu grijă peste răsad- şiile în cîmp ? cîte ori va fi nevoie. din trecui şi cele de astăzi, să-şi niile economiei naţionale şi ale In cinstea aniversării a 40 de
zarzavaturi. Responsabil cu dea mai bine seama de măreţia culturii. ani de la înfiinţarea P.C.R., se
niţe, în care roşiile' aşteaptă — Am ascultat la radio Se aplecară asurra răsa zilelor ce !o trăim, la club s-a va prezenta piesa „Comuniştii“
lucrările din grădină este co durilor. Mina aspră a lui Realizările din Călan au fost de A. Baranga, in interpretarea
parcă transplantarea în buletinul meteorologic. S-ar organizat o înlî!nire a tinerilor oglindite şi în expoziţia de pic artiştilor amatori ai clubului,
lectivistul Todor Oarga, un baci Oarga mingile cu gin cu veterani ai uzinei ca tov. tură a artiştilor amatori din cer precum şi dramatizarea poemu
ci mp. zice că temperatura nu va găşie plantele ce-şi săltau Alexandru Criza, Adolf Stam cul de artă plastică a clubului. lui „l.azăr de la Rusca“- Cu a-
om trecut de 60 de ana. c u . semeţ Ic capul sr re soare. pei şi Francisc Deutsch, pensio Aici au fost expuse lucrări ce cest priiej, conducerea clubului
— Vezi tu Lenuţă vatra coborî noaptea mai jos de 3 nari. reprezintă construcţia nolui fur
... asta de cuscută ? Trebuie în grade. Este posibil să mai A. DAVID nal, somicocscria, oraşul nou,
lăturată pe loc. Altfel se în avem şi brumă ? Vrem să Tinerele- muncitoare ale uzi
tinde şi slăbeşte răsadul. Ob ştim acest lucru pentru că a prevăzut şi alte acţiuni me
servaţia este făcută de gră n-am mai acoperi cu geamuri
dinar, cu glas domol şi con noaptea răsadurile. nite să contribuie la educarea
vingător.
— Ştiţi că ni s-a aprobat tineretului in spirit ul dragostei
Victoria Oarga. fiica lui, construirea unei sere pentru
pregăteşte de zor imorsunâ culturile forţate ? faţă de partid, faţă de patria
cu alte colectiviste, ghivece
noastră socialistă, in continuă
pentru repicat. — Acum cîteva zile ni s-au fni'Ioi ire.
D. CRiCOVEANU
