Page 91 - 1961-04

Nr. 1971 DRUMUb SOCIALISMULUI nap 3

*masamsaaaaasamaM t tgrr-rr»j-.,T»CTttM W .gqr

Calitatea — ohteetiv principal Frlss R . P® Polona.
al întrecerii socialiste

Prinde viaţa planaşi Lucrări pe gustul

de măsairl cetăţenilor

^OOOOOOOOOO' oooooooooc^

Ş CiAectiuul secţiei de extrac­ De asemenea, conţinutul de g In ultimii ani, cooperativa şi cu ocazia intilnirilor pe care
meşteşugărească „Drum nou“ le-am organizat cu cetăţenii ca
te tanante a fabricii chimice tanin pur a crescut in aceeaşi o din Hunedoara a ounoscut o re­ şi cu ocazia organizării paradei
marcabilă dezvoltare. Avind in modei. De o bună apreciere din
din Orâştie depune eforturi perioadă de la 52—53 la sută, g vedere cerinţele mereu crescînde partea cetăţenilor se bucură croi­
ale populaţiei, au tost deschise toria pentru bărbaţi din O.A4.
susţinute pentru a da numai la 56—58 la sută. noi unităţi de deservire. Numai (maistru Augustin Crişan), croi­
in anul acesta, în urma cerinţe­ toria pentru bărbaţi din centru
produse de calitate. Pentru a Un alt produs, piroluzitâ, lor cetăţenilor, au fost deschise (maistru Petre Tenea), croitoria
două secţii (o croitorie pentru pentru femei din centru (res­
afla in ce măsură au fost res­ care pină in 1959 era impor­ bărbaţi şi o frizerie) la Teliuc, ponsabilă Elena Papoi), secţia
o secţie de remaiat ciorapi şi de reparaţii încălţăminte, (res­
pectate angajamentele, am tat, a fost mult Îmbunătăţit- una de tricotat la Hunedoara, ponsabil Parnfil Spătaru) şi al­
o secţie de cismărie la Călan tele, care dau .lucrări de bună
e> stat de oqrbă cu tovarăşul in- Intrucit calitatea minereului şi altele. In prezent, cooperativa calitate şi în termenul stabilit.
are 63 unităţi cu diferite activi­
% giner Vasile Chişcan, şeful din care este realizat acest tăţi in centrele Hunedoara, Că­ Există insă din păcate şi unele
lan, Teliuc şi Ghelar- unităţi care nu au ajuns să mul­
^ secţiei extracte tanante, care produs este inferioară, am a- ţumească cetăţenii, dînd lucrări
Cerinţele populaţiei sînt insă slabe şi amînînd clienţii de pe
g ne-a declarat: vut mult de lucru. Totuşi, da­ pe zi ce trece tot mai mari. Pen­ o zi pe alta- De exemplu, la sec­
tru a le satisface, conducerea ţia de croitorie de pe strada Mo-
% — In secţia noastră se fa- torită aplicării unor metode cooperativei a hotărit ca pină la totov (responsabil Sabin Cărbu­
sfîrşitul acestui an să mai des­ narul, se lucrează destul de rău
S brică tanini vegetali, piroluzi- chimice s-a ajuns ca să fie ri­ chidă o croitorie pentru femei şi şi cu mari întirzieri. Lucrări de
o coafură la Teliuc, o secţie de slabă calitate dă în special lu­
x tă activată şi oxizi de fier gal- dicată calitatea. Astfel a fost reparai şi întreţinut motociclete crătorul Gheorghe Vija, care pe
Ia Hunedoara şi o frizerie :n bngă toate acestea se poartă şi
g beni şi roşii, necesari indus- inţocmit un plan de măsuri cartierul Stufit. In anul 1961 necuviincios cu clienţii. Cam a-
vom deschide la Ghelar un com­ celaşi aspect îl intîlnim şi la fri­
o triei pielăriei, industriei pile- în care s-a prevăzut elabora­ plex pentru deservirea populaţiei zeria din Ghelar, unde lasă de
cu 5 unităţi. dorit şi curăţenia. Răul porneşte
5 lor uscate şi. pentru industria rea a 27 probe chimice dife­ chiar de Ia responsabilul frize­
Una din sarcinile cele mai im­ riei, Evald Got,solii, care nu ia
^ de lacuri şi vopsele. După a- rite. Pină in prezent s-au exe­ portante care stau în faţa coo­ măsurile necesare. Tot aici ar^
peratorilor este buna deservire 0 comportare reprobabilă iată de
g pariţia Directivelor partidului cutat 10 din ele, rezultatele a populaţiei, darea unor lucrări clienţi lucrat.orii! Ştefan Pielea.
de cea mai bună calitate. La a-
o cu privire la criteriile prihci- fiind mulţumitoare. Indicele cest capitol putem spune că am Pentru a Înlătura aceste de­
înregistrat unele succese. Coo­ ficienţe conducerea cooperativei,
6 pale ale întrecerii socialiste in care se urmăreşte la acest pro- g peratorii s-au străduit să execu­
te lucrări de calitate, in terme­ sub îndrumarea organizaţiei de
x cinstea aniversării partidului, dus este activitatea şi conţi- * nul stabilit şi să deservească în partid, duce o permanentă mun­ ÎN ULTIMA VREME, IN CADRUL UZINELOR CHIMICE DE -A TOR,UN S-A CONSTRUIT O MO-
mod civilizat consumatorii. Lu­ că de educare în rinduJ oame­ DERNA FABRICA DE ACID SULFURIC.
g colectivul secţiei a luat o serie nulul in bioxid de mangan. crările noastre sînt fot mai mult nilor. Totodată ne ocupăm de
apreciate. Aceasta am dedus-o creşterea de noi cadre capabile IN FOTO: ASPECT AL NOII ÎNTREPRINDERI.
o de măsuri pentru îmbunătăţi- La oxizii. de fier se întînr- să dea numai lucrări de bună
calitate.
$ rea calităţii produselor. pitiă unele greutăţi in obţine­

o Astfel, la tanin s-a preconi- rea unor nuanţe omogene. Ele

g zat instalarea unui decantor diferă de la o şarjă la alta. c  m iilU p ô lô M L Z

g pentru limpezirea temurilor, In prezent s-a proiectat un o- 99

o (care deja a intrat in juneJ mogenizator, care în scurtă

o ţiune), au fost găsite soluţiile vreme va fi pus în funcţiune, g De pe acoperişul plat al clă­ cluzia că zăcămintul polonez siv morile cu bile, autoclave-

g pentru ridicarea temperaturii lucru ce va asigura omogeni- o dirii cu multe etaje a fabricii de sulf (cu rezerve evaluate le şi puternicele pompe.

g la difuzie şi pentru desprăfui- zarea nuanţelor. g de flotalie, de un de se aude Ig. 110 milioane toiie), face Producţia primelor tone de

g rea cojii măcinate. In prezent Entuziasmul in muncă al g bine vuietul surei al. morilor parte dintre cele mai mari din sulf rafinat nu înseamnă nici­

g se află in lucru un mecanism. oamenilor, dorinţa fiecăruia g cu bile se pot sări în stingă lume. decum că construirea combi­

x de descărcare mecanică a difu- de a da. produse de cea m.ai g uzina de rafinare şi elţctro- Economia naţională a Polo­ natului s-a terminat. Cloco­

g zoarelor. Toate acestea au bună calitate, este principala centrala. Chiar in faţă aproa- niei nu a cunoscut înainte un teşte munca pe şantierul de

pe direct sub cerul, liber, se ritm n.t.ît. de înalt de construc­ construcţie a primei părţi a

g contribuit Ia ridicarea calită- garanţie că harnicul nostru zăresc conductele de apă şi ţie. a unor importante între­ uzinei de acid sulfuric, care

g (ii acestui produs, cifra de ra- colectiv va întîmpina ziua de depozitele primei părţi a uzi­ prinderi industriale. Intr-o pe­ a intrat ln funcţiune in mar­

g port crescind de la 53—54 cit 8 Mai. cu succese deosebite in nei. de acid .sulfuric. In rioadă scurtă — de numai doi tie a.c. Alături se construieşte

g era in anul 1960, la 58—60 muncă. o spaţele acestora se con­ ani (1950 —1900) — pe şan­ o mare uzină de superfosfaţi,

g in primul trimestru al anului. V. ALBI! $ turează silueta uzinei. de tierul de construcţie a carie- care va da primele produse

TUOCOOOOOOOOOOOOOOOCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO&b superfosfaţi. La dreapta se rei. de sulf de la Piaseczno la sfîrşitul anului curent. P.ri-

înalţă clădirea magaziilor şi au. fost executate aproximativ ma parte a combinatului va

a atelierelor, iar ceva mai de­ 1,5 milioane m.c. de lucrări de avea o capacitate anuală de

In afară de tinerii care urmea­ parte se conturează zidurile dezvelire, au fost . pompate 100.000 tone de acid sulfuric,

Rezultatele n-au fost cele a ză şcoala profesională, unde se staţiei de ca.le.-1erată. In par. circa 4 000.000 m...c. de apă. 100.000 tone de sulf şi 2(10.099
specializează in diverse meserii,
am repartizat tineri la diferite tea opusă, la cifiva kilometri O importantă realizare a tone de superfosfaţi. In 1905

după. Vistula, se află cariera tehnici.i polonez este noua ss va termina a doua parte a

Cu ocazia dezbaterii Directi­ a căror îndrumare răspund mai­ secţii nu a repartizat sarcini unităţi pentru a se califica la deasupra căreia se înalţă tur­ metodă de extragere a sul­ lucrărilor de construcţie. A-
velor C.C al P.M.R. cu privire la ştrii Ilarie Mirescu şi losif Fa- concrete fiecărui maistru şi in­ locul de. muncă.
criteriile principale ale întrecerii brater, au rebutat în luna mar­ giner în ce priveşte controlul şi nul excavatorului. Pe benzile fului. elaborată de prof. Sta- tunci. combignţul din Machow
socialiste în cinstea aniversării tie o pîlnie pentru furnale şi îndrumarea procesului de tur­ După cum se ştie. cooperativa
partidului, colectivul secţiei tur­ alte piese de mare tonaj, din nare, cit şi altor deficienţe, ca­ meşteşugărească „Drum noii“ kilometrice ale transportoare­ nislaw Bretschneider. Potrivit va prcduce 400.000 tone de
nătoria de tontă a G..S. Hune­ cauza nerespectării procesului litatea pieselor turnate în pri­ din Hunedoara, este fruntaşă ne
doara s-a angajat, printre altele, tehnologic de turnare (turnîn- mul trimestru nu a fost la inăb regiune. Cooperatorii sînt hntă- lor curge minereul de culoa­ metodei actv.ale de înnobilare sulf, 400.000 tone de acid sul­
să rgducă rebutul la piesele tur­ du-se cu fontă rece). De aseme­ ţimea sarcinilor. Cifrele de 0,04 riţi să muncească şi mai bine
nate sub' cifra admisă. Pentru a nea, nici echipa de curăţitori (a sută cu care s-a depăşit pro­ pentru a justifica acest loc pe re gălbuie. a minerului, prin flotaţie. pro­ furic, 600.000 tone de super-
realiza angajamentul luat, con­ condusă de Aron Rădoane n-a centul de rebut admis la tubu­ care-i ocupă în întrecerea cu ce­
ducerea acestei secţii a întocmit dat atenţia cuvenită pieselor e- rile cu diametrul pină la 200 lelalte cooperative. Catn aşa arată péisajul nou­ ducţia de sulf se ridică la 72 fosfaţi şi. alte multe produse.
un plan de măsuri in care s-au xecutate„ expediindu-le cu multe mm. şi cu 0,62 la sută la tuburi
prevăzut reorganizarea locurilor defecte care puteau fi înlăturate. turnate cu diametrul de peste ŞTF.FAN LAZAR lui mgrp centru industrial al la sută. Noua metodă poloneză Sulful: are o mare insemnă-
de muncă, aprovizionarea ritmi­ Acest fapt a făcut ca controlul 200 mm-, oglindesc slaba preo­
că cu materii şi materiale a e- tehnic de calitate să le returneze cupare ppntru îmbunătăţirea ca­ preşedinte Poloniei — combinatul de suit permite insă sfi. se ridice pro-... to te pentru economia naţiona-
chipelor de turnare şi formare curăţitorilor spre refacere. lităţii pieselor turnate.
ele. GHEORGHE GHIJULESCU de la Machów. din apropiere dncţţa.' de evlf In 9S la sulă. lă a R.P. Polone. Dat fţfnd că
Rezultate asemănătoare s-au Avînd in faţă oglinda primu­
Cifra de 1,04 la sută cu care înregistrat şi la turnătoriile de lui trimestru, conducerea sec­ vicepreşedinte de Tarnobreeg. voevodatul Specialiştii polonezi au pri­ Polcnia este relativ săracă în
a fost insă depăşit procentul de oţel şi tuburi. La turnătoria de torului turnătorii va trebui să cooperativa meşteşugăreasca
rebut admis la turnătoria de fon­ oţel, cifra de rebut admisă la treacă imediat la luarea unor „Drum nou" din Hunedoara Rzeszow. Ln 4 decembrie 1950 mit un preţios ajutor din par­ minereuri, utile, datorită boga­
tă în primul trimestru din acest turnare a fost depăşită cu 1,01 măsuri concrete, trasînd sarcini
an, dovedeşte că aceste măsuri la sută şi cu 0,41 la sută la me­ fiecărui maistru, tehnician şi in­ -------------W ----------- combinatul a expediat primele tea Uniunii Sovietice. Geolo­ telor rezerve, de sulf se va pu­
nu au fost traduse fn viaţă. canică. Acest lucru se datoreşte giner de a controla îndeaproape
procentului foarte mare de inclu­ NOTA tone de sulf rafinat. Aceasta gii sovietici au ajutat pe co­ tea dezvolta aici o nouă ra­
Conducerea secţiei, pe lîngă ziuni de nisip în piesele turna­ felul cum se execută fiecare for­
faptul că nu s-a străduit în su­ te, nerespectării întocmai a pro­ Halal gestionar s-a intîmplat la. doi ani după legii. lor polonezi să stabileas­ mură a producţiei. Mftţ alcs
ficientă măsură să creeze posi- cesului de turnare a pieselor de mă de turnare, felul cum se toar­
bi.'mţi m uicii,orilor pentru a-şi tonaj mare, cit şi a unor cauze „Ne-ar trebui un magazin alimentar începerea lucrărilor ele con­ că rezervele zăcămîntului de industria chimică va cunoaşte
putea realiza angajamentul, riu nă şi cum se îndeplinesc dispo­ aici în cartierul nostru — propuneau
a tras la răspundere pe maiştrii obiective. De pildă, secţia mo- in adunări populare cetăţenii de pe strucţie şi- la şapte ani. după sulf. specialiştii, sovietici, au in anii viitori un ritm înalt
ziţiile date de către ei. străzile Minerului, Vulcan, Crişan şi ce inginerii au extras primele pregătit proiectul- preliminar de dezvoltare. Iar dinamica şi
şi şefii de echipe care s-au făcut delărie a combinatului a execu­ 1 Mai din oraşul Deva. Propunerea fiind mostre de minereu de sulf cu al combinatului, au dat dife­ nivelul de dezvoltare a aces­
In acelaşi timp, biroul orga­ întemeiată, s-a trecut de îndală la pu­ tei ramuri, vor fi determina­
vinovaţi de slaba calitate a pie­ tat un model greşit, din care nerea ei în aplicare. Astfel s-a deschis prilejul unor forări de explo­ rite consultata tehnice. Uniu­
nizaţiei de partid va trebui să îiifr.unul din blocurile muncitoreşti de rare. După un studiu, minu­ nea Sovietică a livrat de ase­ te in mare măsură de sulf —
selor turnate. cauză s-a rebutat un colţar pen­ pe strada Minerului un magazin ali­ ţios. geologii, au ajuns la con-87* menea utilajul necesar, inclu- „aurul" poloniei.
repartizeze sarcini concrete fie­ mentar. Ca gestionar al nquluj maga­
Spre exemplu, echipele de tur­ tru O.S.M. nr. 2 de 1-540 kg. zin a fost numit Magyari Ştefan . a f f l K a ţ i îi sui BW PBU8MMUL BE
cărui comunist şi să controleze
nare cu oala conduse de Gheor- La turnătoria de tuburi datori­ La început (prin luna martie a. c., 87 APRILIE 1961 27 APRILIE 1961
îndeaproape felul cum sînt duse cînd s-a deschis magazinul), locuitorii
ghe Dumbravă şi Ioan Krek, de tă faptului că conducerea acestei cartierului s-au bucurat de magazinul DEVA : Frumoasa, aventură ; Programul ! : 5,10 Melodii populare muzică uşoară din R.S. Cehoslovacă;
ele la îndeplinire. HUNEDOARA : Hatifa: PETRO­ romîneşti, 6,IC „Viaţa nouă a satu­ 16,15 „înainte, schimb de mîine“, emi­
ŞANI : Viraj in noapte : Prichin­ lui“. program de cîntece şi jocuri; siune de cîntece; 17,00 Noi înregis­
1. DUMITRU delul: ALBA IULIA : Fiul meu 7,15 Muzică uşoară ; 8,00 Din presa trări primite din partea Radiodifuziu­
se însoară: Alerg după o sten ; de astăzi; 9,30 Vreau să ştiu; 10,40 nii ucrainene: 17,20 Veşti despre cei
LONEA : Un ctntec străbate lu­ Cîntă Ansamblul de. Stat de cîntece şi
mea : TEIUŞ: Congo in luptă dansuri clin R.P. Bulgaria; 11,30 Mu­ de-al Vl lca concurs al formaţiilor ar­
şi Raţiunea învinge dem enţa: zică uşoară ; 12,00 Colocviu deşpre
lor. Dar această bucurie este umbrită HAŢEG: Departe de patrie: calitate; 15,10 Concert de muzică u- tistice de amator'. 18,35 Muzică uşoa­
BRAD.- Miciman Panin: SIME- şoară ; 15,45 Selceţiuni din opera „Tos- ră ; 19,30 Din activitatea sfaturilor
de comportarea necorespunzătoare a R.IA: lize: SEBEŞ: Şapte mi­ :a" de Puccini; 16,15 Vorbeşte Mos­
rese pentru şapte fr a ţi: ORĂŞ­
ME SCRIU CORESPONDENŢII gestionarului. TIE : Haiducul de pe Csremuş : cova I ; 17,15 Cîntece din Indonezia; populare; 20,20 Noapte bună, copii:
Zi de zi acesla işi face de cap. Ser­ Eugenie G ran ăet: ZLATNA: „Opaiţul lui Ibrahim“ de Corneliu
Răzbunarea : ILIA : Soldaţi fără 19,05 Tribuna Radio: Experienţa
veşte cu preferinţe, adeseori este în uniformă ; APOLDUL DE SUS : Leu ; 20,30 Scriitori străini despre rea­
Darclec. P.C.U.S., izvor de învăţăminte pentru
DIM ~ÎNTREPRINDERI stare de ebrietate, nu păstrează cură. lizările din patria noastră: 20,45 Mu­
lenia, nu dă rest. nu respectă progra­ PENTRU 24 ORE mişcarea comunistă internaţională ; zică uşoară din Cuba; 21,45 Părinţi
mul, vorbeşte urii cu cumpărătorii, ad­ Vremea schimbătoare cu cerul tempo­ şi copii : 22,00 Melodii, melodii, me-
rar acoperit. Vor cădea ploi slabe lo­ 19,45 Transmisie din Studioul de Con­ Iodii, mnziun uşoară ; 23,15 Copceri
Pentru mărirea zut cu 2,5 la sută. forestiere din Grădişte şi Orăş­ mite să se consume băuturi în incinta cale Temperatura staţionară va fi cu­ de noapte.
O contribuţie de seamă la ob­ tie, s-au înfiinţat cursuri de magazinului. Admite, e puţin spus. de­ prinsă ziua între Hi şi 20 grade, iar certe, a concertului orchestrei simfo­
capacităţii de alimentare mecanizare. oarece gestionarul bea cot la cot cu noaptea între i şi 0 grade Vînt po­ Bu eline de ştiri : 5,00; 6,0C ; 7,00;
ţinerea acestor rezultate au a- prietenii. Bea pînă-şi pierde controlul. trivit cu intensificări !ocale din sud-vest nice a Radioteleviziunii; 22,45 Muzică li,00 : 13,00; 15,00; 17.00; 19,00 ;
cu energie electrică dus-c echipele de la întreţine­ Cunoştinţele asimilate până Si-atunci, să te iii. Vai de capul oa. şi cu rotaţii spre vest.
rea liniei, precum şi atelierul acum de către muncitorii fores­ me'iilor ce îndrăznesc sâ treacă pragul de dans. 22,30 : 23,52 (programul I) ; !4,00 :
Echipa de electricieni din sec­ de întreţinere. tieri duc la realizarea şi de­ magazinului.
torul staţiei electrice a uzinei păşirea sarcinilor de plan şi a Programul I I : 14,08 Interpreţi de 16,00 : 18,00; 21,00; 23,00 ' ípregra-
„Victoria“ Călan, lucrează în Printre cei care s-au eviden­ indicilor de utilizare a masei De uncie a găsit O.C.L. Alimentara
prezent la instalarea unui ca­ ţiat în muncă se numără me­ lemnoase. Deva un asemenea gestionar, nu ştim. mui 11). '••• y .*5
blu de înaltă tensiune. seriaşul de cale Teodor Cornea, Ce măsuri ar trebui să ia fală de
revizorul de ace Tlie Dragomir. TRA5AN iACOB năravurile învechite aic gestionarului, 0 .0 1 . ALIMENTARA HUNEDOARA
Prin punerea sub tensiune a bănuiţi insă... V iN D E
cablului se va mări cu mult fierarul Mihai Pop, tâmplarul inginer
capacitatea de alimentare cu e- GH U.
nergie electrică a principalilor Andrei Barabaş, tinichigiul Tu­ „Cel mar bun inginer
p r i n ? © a te u n i t ă ţ i l e s a l e dfsa
consumatori din uzină. liu Tamer şi alţii. şi maistru" ilM s ie d o a r a ş <Jfoeias% T e l i u c ş i
A. TUZA
f. CRIŞAN Inginerii, tehnicienii şi mai­ C ă lă ii
electrician ştrii secţiei de maşini unelte a sortimente bogate de'-
impiegat de mişcare U.M. Cugir se află In întrecere
Angajament îndeplinit pentru obţinerea titlului de cel © produse zaharoase;
Cursuri de minim tehnic mai bun. © paste făinoase;
Colectivul de muncitori de la
secţia L 5 Petroşani s-a anga­ In scopul ridicării nivelului La baza acestei întreceri stau ® conserve de carne, legume şi peşte;
jat în cinstea aniversării par­ de cunoştinţe profesionale, în ­ criterii c a : valoarea economii­ © diferite produse lactate;
tidului să depăşească planul de treprinderea forestieră Orăştie lor aduse, reducerea rebuturilor
producţie cu 2,5 la sută, să re- a iniţiat clteva cursuri de mi­ sub procentul admis, ridicarea © ape mîiieraie, vinuri de masă şi
ducă preţul de cost cu 2 la sută nim tehnic. Muncitorii din sec­ calificării muncitorilor prin lec­
şi să economisească 40.000 iei. torul de industrializare a lem­ ţiile predate, îngrijirea utilaju­ băuturi spirtoase
nului sin); instruiţi in proble­ lui etc.
Muncind cu elan la traduce­ me de sortarea şi debitarea
rea în viaţă a angajamentelor, Cele mai bune rezultate ob­
buştenilor, sortarea, manipu­
harnicul colectiv de aici a de­ larea şi stivuirea cherestelei ţinute pină acum în întrecere

păşit pină acum cu 4,2 la sută etc. Lucrătorii din depozitul fi­ le deţin inginerul Mircea O-
planul de producţie, productivi­ na! Orăştie au acumulat cunoş­
tatea muncii a crescut cu 1 la tinţe privind aplicarea regula­ prea şi maistrul Ioan Gros.
sută, iar preţul de cost a scă­ mentului de exploatare. Pentru
muncitorii de la exploatările T. JOSAN

inginer