Page 92 - 1961-04
P. 92

pap. 4                                                                                                                             DRU MUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                          Nr. 19 71

       Y iz ita d e le g a ţie i d e p a rtid                                                                                      ulSimsXB s i h i - xdKmeîe ştiri • xüüjrtele ştiri • jAtirruate ştiri
ş l g u v e r n a m e n t a l e a R . F® Jft©im îm e

                 I n R . P® P o l o n ă

Toastul tovarăşului                                             Toastul tovarăşului                                                EVENIMENTELE DŢN ALGERIA Şl FRANŢA                                                                   în d e p lin ire a p la n u lu i
        ,y                                                    Ofieerfjte Giieorghiy-OeJ

Wladyslaw Gomulka                                                           (Urmare din pag. l-a)

          (Urmare din pag. l-a)

te, dezvăluie  activizarea cercurilor       războinice  im-   răşeşti, colaborarea şi ajutorarea reciprocă în                      Declaraţia guvernului provizoriu                                                           e e o ia u B iiîe i n a ţ i o n a l e a U.Il.!§.i§L
perialiste şi  colonialiste.                                  interesul comun al prosperităţii ţărilor noastre                                                                                                                           pe p rim u l trim es tru

   Forţele reacţiunii imperialiste nu mai sint as-             _Ştim cu toţii că unitatea familiei frăţeşti a ţă­                  ai Republicii Algeria                                                                            MOSCOVA 25 (Agerpres)- — TASS transmite :
                                                              rilor socialiste stă ca un ghimpe in ochii’duşma-                                                                                                                  In primul trimestru al a-nului 1961 planul producţiei globale
    . !n s,tare să rezolve problemele politice şi
sociale după bunul lor plac şi fiecare încercare              nilor socialismului. Ei încearcă pe ţoale căile

ev a întoarce roata istoriei, întreprinsă in vreun            să slăbească această unitate, căci îşi dau seama                       PARIS 25 (Agerpres). — In-              punzătoare de soarta lumii au                    a industriei U.R.S.S. a iost îndeplinit in proporţie de 102,5 !a
punct al globului pămintesc, trebuie să se ter­               ce izvor uriaş de putere reprezintă coeziunea in­                    tr-c declaraţie dată publicităţii         datoria imperioasă de a exa­                     .sută. Producţia industrială a cr esout cu aproape 9 la sută in
mine — ca şi ruşinoasa agresiune împotriva Cu-                destructibilă a lagărului socialist pentru securi­                   în ziua de 24 aprilie de Guver­           mina cu atenţie problema oare                    comparaţie cu primul trimestru al anului 1960.
                                                              tatea şi independenţa fiecărei ţări socialiste, pen­                 nul Provizoriu al Republicii Al­          se pune astăzi în Algeria.
j ~ . P ri'n^r'° tnfrîngere şi prin compromiterea             tru apărarea cuceririlor revoluţionare ale popoa­                                                                                                                     Productivitatea muncii în industrie a crescut cu peste 3 la
deplină a organizatorilor ei.

    Agresiunea împotriva Cubei a devenit un sem­               relor eliberate din robia imperialismului.                          geria se arată: ,,Algeria este cu             Instalarea la Alger a milita­                sută in comparaţie cu primul trimestru al anului trecut, in
 nal pentru complotiştii din Algeria care, prin or­               Noi privim cu încredere viitorul. Creşterea for­                 începere de la 22 aprilie sub              rilor fascişti a făcut ca pro­                  condiţiile reducerii duratei zilei de lucru a muncitorilor şi func­
 ganizarea puciului militar, riscă totul pentru a                                                                                  puterea arbitrară a cîtorva ge­            blema războiului din Algeria să                 ţionarilor.
 menţine poporul algerian sub jugul colonial.                  ţelor socialismului este o lege a contemporanei­                    nerali ostili oricărei reglemen­           intre într-o fază nouă. Insta­
                                                               tăţii. In tot mai mare măsură se manifestă rolu!                    tări paşnice a problemei alge­             larea acestora la putere consti­                      In primul trimestru s-au produs 12,3 milioane tone de
    Polonia şi Romînia, ca şi toate statele socia­             determinant exercitat de sistemul mondial so­                       riene. Dominaţiei franceze i               tuie o ameninţare permanentă                    fontă, 17,3 milioane tone de oţel, 13,7 milioane tone de laminate,
 liste, sint de partea celor care luptă pentru liber­          cialist asupra dezvoltării internaţionale. Pe toate                 s-au substituit printr-o rebeli­           nu numai pentru Africa ci şi                    27,8 milioane tone de minereuri de fier, s-au extras 39,1 mi­
 tate, independenţă, respectarea suveranităţii na­             meridianele globului creşte influenţa ideilor so­                   une, ultracolonialişti şi generali         pentru lumea întreagă.                          lioane tone de ţiţei, 15,2 miliarde m.c. de gaze, 129 milioane
 ţionale şi a dreptului internaţional.                         cialismului, se dezvoltă lupta popoarelor pentru                    fascişti. In actualele' condiţii o                                                         teme de cărbune, inclusiv 94,6 milioane tone de huilă. S-au pro­
                                                              libertate, pace şi progres social.                                   ameninţare reală planează asu­                Conştient de situaţia nou                    dus 72,4 miliarde kWH de energie electrică.
    Bazele păcii sint subminate în diferite regiuni                                                                                pra poporului algerian.                    creată Guvernul Provizoriu al
 ale lumii de aventurieri războinici i m p e r i a l i ş t i      In întreaga lume a provocat o adîncă indig­                                                                 Republicii Algeria este hotărît                       Producţia de ţesături de bumbac s-a ridicat la 1,2 miliarde
 şi colonialişti. Militarismul şi revizionismul vest-          nare aventura agresivă imperialistă îndreptată                         Nimeni nu mai poate ignora              să se opună prin toate mijloa­                  m-p., ţesături de lină — 114 milioane m.p., ţesături de mătase
 german, revendicările lor teritoriale şi cererile             împotriva Cubei, prin care pacea generală a fost                    gravitatea acestei situaţii, se            cele, cu ajutorul tuturor popoa­                — 172 milioane m.p. ; s-au livrat 111 milioane perechi de încăl­
 lor de înarmare atomică constituie o primejdie               pusă intr-o serioasă primejdie.                                      spune in continuarea declara­              relor frăţeşti şi prietene, aven-               ţăminte de piele.
 pentru pace. Devin arzătoare problema încheie­                                                                                    ţiei. Mai mult ca oriclnd po­             turii generalilor fascişti şi să
rii Tratatului de pace cu Germania, transforma­                  Toate popoarele, oamenii «cinstiţi de pretutin­                   porul algerian este expus la un            cureţe pentru totdeauna Algeria                     Cercurile agresive americane pun !a cale
rea Berlinului occidental intr-un oraş liber, nor­            deni, însufleţiţi de fdeoa nobilă că fiecare popor                   genocid. Ordinul de zi publicat            de orice germene al dominaţiei                                noi provocări împotriva Cubei
malizarea relaţiilor în această parte a Europei.              are dreptul la libertate naţională, au fost şi sint                  de generalul Challe este conclu­          coloniale.
                                                              alături de Cuba, condamn ind cu severitate "pe in­                   dent în această privinţă. Aven­                                                                     N&ve militar© ale $. U. A,
   Lichidarea războiului rece, dezarmarea gene­               spiratorii şi organizatorii invaziei care s-au aco­                  tura generalilor fascişti nu se              El face apel la toţi oamenii,                     încalcă spele teritoriale euhane
rală şi totală sub un control internaţional eficient          perit de oprobiul opiniei publice.                                   va opri aici. Ea ameninţă deja            la toate popoarele iubitoare de
este imperativul cel mai urgent a! epocii noastre.                                                                                 securitatea şi independenţa Ma­           libertate să se opună, prin mă­                 NEW YORK 25 (Agerpres)                   niste făţişe trimiţînd spre m-
Un pas preliminar pe această cale este crearea                   Stîrnind admiraţia întregii lumi, eroicul popor                   rocului şi Tunisiei. Aceşti gene­         suri concrete, instalării fascis­            Ministrul Afacerilor Externe al             sulă GÎteva şalupe pentru a cu-
unei zone denuclearizate in Europa, în conformi­              cuban, strins unit în jurul guvernului condus de                     rali îşi proclamă din nou do­             mului în Algeria.                            guvernului revoluţionar al Cu­              lege pe agresorii fugari care se
tate cu propunerea prezentată de Polonia şi a                 Fidel Caslro, s-a ridicat ca un singur om şi a                       rinţa de a cuceri ceea ce ei nu­                                                       bei, dr. Râul Roa a adresat la              mai află încă în această regiune
unei zone denuclearizate in Balcani, propusă de               zdrobit agresiunea contrarevoluţionară.                              mesc „Africa de Nord france­                 Guvernul provizoriu al Re-                24 aprilie lui F. Boland, preşe­            după zdrobirea completă a for­
Romînia.                                                                                                                           ză“. Pacea lumii este astfel              publicii Algeria face apel la                dintele Adunării Generale a Or­             ţelor mercenare de călre mili­
                                                                 /Astăzi este bine cunoscut cine sint aceia care.                  pusă în pericol.                          conştiinţa universală, deoarece              ganizaţiei Naţiunilor Unite un              ţia populară, armata şi forţele
   Unica bază posibilă pentru coexistenţa state­              in numele aşazisei „lupte anticomuniste“ au or­                                                                de la rebeliunea din 22 aprilie              mesaj în care din indicaţia pre­            aeriene militare ale guvernului
lor cu sisteme sociale diferite este coexistenţa              ganizat şi înarmat bandele de mercenari care au                        Toate popoarele Africii, toate          'fiecare popor, fiecare om liber             şedintelui Republicii Cuba, dr.             revoluţionar.
paşnică. Alternativa este numai un război gene­               invadat Cuba.                                                        ţările dornice de pace şi de li­          a devenit mai mult ca oricînd                Osvaldo Dorticos şi a primului
ral nuclear, distrugător, primejdie cu care se                                                                                     bertate. toate guvernele răs­             răspunzător de soarta şi sîngele             ministru al guvernului revolu­                 Acest nou act de piraterie in­
joacă diferiţi teoreticieni ai imperialismului şi                Nu putem să nu ne amintim că şi Hitler, la                                                                  poporului algerian.                          ţionar dr. Fidel Castro, comu­              ternaţională arată în mod lim­
adepţii a ceea ce sînt denumite mici războaie                 timpul său, a agitat lozinca „anticomunismului“,                                                                                                            nică că patru nave ale flotei               pede că guvernul preşedintelui
limitate. Ţările lagărului socialist vor apăra cu             atunci cind pregătea cel de-al doilea război mon­                                           -N3ÎL:                                                          maritime militare a Statelor                Kennedy a trecut de la agresiu­
hotărîre pacea şi • ~r înfăptui politica lor de               dial. Ştim cu toţii ce nenorociri şi ce dezastre in­                                                                                                        Unite ale Americii au încălcat              nea militară indirectă la inter­
                                                              calculabile a adus aceasta omenirii.                                 Parisul are aspectul unişi oraş                                                        la 24 aprilie ora 14,30 (ora lo­            venţie directă, la încălcarea fă­
coexistenţă paşnică a tuturor statelor- In acest                                                                                                                                                                          cală), apele teritoriale ale Cu­            ţişă a principiilor fundamentale
                                                                 Popoarele nu pot permite ca omenirea să fie                       stare de asediu                                                                        bei şi se -află în apropiere de             ale Cartei O.N.U. şi la ignora­
scop noi ne unim torţele noastre, acestui scop ii             tirîtă intr-un nou război, mai îngrozitor decît                                                                                                             Playa Geron — locul de de­                  rea totală a rezoluţiei adoptate
                                                              oricare altul de pînă acum. Dacă unor anumite                           PARIS 25 (Agerpres), — Guvernul        tralâ. in faţa marelui palat în care se      barcare al principalelor forţe ale          de Adunarea Generală a Orga­
este consacrata vizita delegaţiei de partid şi gu­            cercuri nu le este pe plac Cuba independentă,                        francez a continuat să ia măsuri împo­    organizezi diferite expoziţii se află nu­                                                nizaţiei Naţiunilor Unite în ur­
                                                              acest luciu nu le dă cituşi de puţin dreptul să                      triva unei eventuale debarcări a rebeli­  meroase camioane militare înţesate de
vernamentale a R. P. Romîne in ţara noastră.                  se amestece in treburile ni interne, să ameninţe                     lor ia Paris. Dacă rebelii vor încerca    jandarmi. La fiecare pas se întîlnesc
                                                              suveranitatea şi libertatea poporului cuban.                         să debarce un desant în Franţa, avia­     membri ai formaţiilor speciale de re­
   Dragi prieteni romîni,                                                                                                          ţia dc vînătoare are ordinul să deschidă  zervişti', cu căşti, îmbrăcaţi în echipa­
                                                                 In zilele noastre cind există puternicul lagăr                    focul împotriva avioanelor care nu i      mentul abia căpătat de la depozit.
   Permiteţi-mi să toastez pentru prietenia fră­              socialist şi cind forţele mondiale ale păcii au                      se vor supurte. De îndată ce se Iasă în­
                                                                                                                                   tunericul, pe toate aeroporturile înce­      Pe străzi se văd pretutindeni foarte
ţească între popoarele noastre, pentru Partidul               crescut fără precedent, imperialiştii nu mai pot                     tează orice zbor. Spaţiul aerian este     mulţi poliţişti şi jandarmi, pe multe
                                                              dispune după plac de soarta popoarelor. Cei ce                                                                 din ele circulaţia a tost oprită sau este
Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central în                 nu vor să ţină seama de această realitate vor
                                                              suferi eşecuri după eşecuri- Coexistenţa paşnică
frunte cu 'tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,                  intre statele cu regim social-politic diferit, nea­
                                                              mestecul în treburile interne ale altor ţări, res­
pentru înflorirea Republicii Populare Romîne                  pectarea independenţei si suveranităţii popoare­

frăţeşti, pentru preşedintele Consiliului de Mi­

niştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru

toii membrii delegaţiei, pentru unitatea de ne­               lor este singura cale pentru evitarea unui nou                       în permanenţă controlat de posturile de   permisă numai într-un singur sens. Gu        invaziei organizate, finanţate,             ma plîngerii prezentate de Cuba.
zdruncinat şi dezvoltarea continuă a ţărilor socia­           cataclism mondial.                                                   radar.                                    deosebită străşnicie este păzit palatul      înarmate şi conduse de guver­                  In mesaj se subliniază că
liste, pentru reprezentanţii diplomatici prezenţi                                                                                                                            Elysee, încercuit cu un cordon de au­        nul preşedintelui Kennedy cu
aici, pentru pace între popoare.                                 Muncind cu perseverenţă pentru dezvoltarea                           In noaptea de luni spre marţi Parisul  tobuze ale jandarmeriei. Un tablou si­       sprijinul guvernelor Guatemalei             fără a renunţa dacă va fi ne­
                                                              economică şi culturală a patriei lor, pentru întă­                   a căpătat din nou aspectul unui oraş      milar se poate vedea şt în faţa clă­                                                     cesar la aplicarea dreptului la
                                                              rirea sistemului socialist mondial, înfăptuind o                     în stare de. asediu. In cartierele cen­

                                                              politică externă de micşorare a încofHarii inter­ trale ale capitalei, în punctele de im­ dirii Ministerului Afacerilor Externe si­ şi Nicaraguei.                                                      legitimă apărare, guvernul re­

La Varşovia a începui cel de-a! V-!ea                         naţionale si de promovare a coexistenţei paşnice, portanţă strategică se aflau concentra­ tuat peste drum de palatul preziden­                                  Aceste nave, se spune în me­ voluţionar al Cubei îşi rezervă

Congres al Uniunii ziariştilor po'onezi                       popoarele romîn şi polonez, alături de Uniunea                       te forţe masive, ale jandarmeriei şi po­  ţial.                                        saj, au comis o insolentă pro­ dreptul ca la momentul oportun
                                                              Sovietică şi de celelalte ţări socialiste, îşi aduc                  liţiei, în faţa clădirii Adunării Na­                                                  vocare şi acţiuni intervenţio- să se adreseze O.N.U.
   VARŞOVIA 25 (A-        — Raportul fostei con­              contribuţia la victoria măreţei cauze a păcii.                       ţionale şi pe cheiurile Senei ce duc         Posturile de radio şi televiziune fran­
                          duceri a uniunii, ale­                                                                                   spre Ministerul Atacerilor Externe se     ceze îşi continuă emisiunile fără între­       M onsti’iii m agonie
geriprest). — PAF         gerea conducerii prin­                Vă propun să toastăm pentru prosperitatea Po­                      aflau subunităţi de blindate.             rupere pentru ca guvernul să poată în
transm ite: La 24 a-      cipale, a comisiei de               loniei, pentru fericirea poporului frate polonez,                                                              orice clipă să se adreseze populaţiei
pa-iillile la Varşovia a                                      pentru noi şi mari succese în munca sa creatoare,

început cel de-al V-lea   revizie şi a instanţei              pentru întărirea continuă a prieteniei şi colabo­                       Pe Champs Elysees se vede un şir       cu „ştiri importante“. Numai într-o          ţi 'r-*/—'/—>i—>i—>/¦
Congres al Uniunii        de judeoată tovără­                 rării între ţările noastre.                                          lung de autobuze goale păzite de şo­      singură emisiune televizată a fost ară­
ziariştilor polonezi.     şească, precum şi mo­                                                                                    ferii ior în eventualitatea că va fi ne­  tat un reportaj în care reporterul tele­     t
                          dificările care vor fi                 Să toastăm in sănătatea tovarăşului Wladys­                       voie ca aceste autobuze să fie folosite   viziunii intervieva pe stradă oameni ce-     L Aşa dar, colosul yankeu şî-a reacţiunii contrarevoluţiona­
  Pe ordinea de zi a      adu-se statutului Uniu­             law Gomulka, a tovarăşului Zawadzki. a tovară­                       ca baraj pe această magistrală cen-       rîndu-le părerea în legătură cu eveni­       L arătat adevărata faţă... Vă­
congresului figurează     nii ziariştilor polonezi.           şului Cyranktewicz, a tuturor celor prezenţi aici                                                              mentele din Algeria. Deşi în faţa tele­      [                                           re, din lepădăturile mătura­
                                                                                                                                                                             spectatorilor au luat cuvîntul oameni            lul minciunii,     cu care        avo­  te de pe pămîntul Cubei de
                                                                 Să toastăm pentru pace                                                                                      cu diverse concepţii politice şi cu situa­   L   caţii din solda    dolarului      s-au  valurile revoluţiei.
                                                                                                                                                                             ţii sociale diferite, ei toţi au fost una-   l
                                                                                                                                                                             nimi în a considera că guvernul trebuie      l căznit să-i acopere hidoşe­                 Se aştepta să găsească în
                                                                                                                                                                             să combată mai hotărît pe rebeli şi că
        In spatele complotiştilor de la Alger                                                                                                                                nu ar fi trebuit să îngăduie ca mulţi        l nia, a fost dat la o parte. Cuba cenuşă, dar a fost în-
                                                                                                                                                                             ultracolonialişti înverşunaţi să fugă
                                                                                                                                                                             peste graniţă în timpul faimosului „pro­     (. Chipul respingător al mon­ ilmpinat cu fo c ! Foc ucigă­
                                                                                                                                                                             ces al baricadelor“ intentat participan­     L strului imperialist a ieşit
                                                                                                                                                                             ţilor la puciul militar fascist care a avut  t                                           tor, care l-a fript pînă in
se află tru stu ri şf cartelu ri im p erialiste                                                                                                                              Ioc în Algeria la 24 ianuarie 1960.          1   încă odată la iveală        în    toa­  inimă.
                                                                                                                                                                                                                          f,  tă urîţenia lui. Pe         el    sint
                                                                                                                                                                                Un parizian a subliniat că «Iacă gu­                                                     Sconta să obţină o victo-
                                                                                                                                                                             vernul intenţionează într-adevăr să re­      L incrustate vizibil semnele                rte rapidă, dar i s-a servit
                                                                                                                                                                             prime rebeliunea el trebuie să se s,vi
    MOSCOVA 25 (Agerpres). - TASS           Dar fără mari resurse materiale nu          zacţii de culise cu regii tunurilor hi-       Prima reacţie a guvernului de          jine pe popor, pe oamenii muncii             t agoniei                                   o infringere fulgerătoare! O
 transmite: Atenţia întregii opinii pu­     pot conta pe succes nici măcar în Al­       flerişti, aceleaşi trusturi care au in­    Gaulle ia rebeliunea generalilor —        unica forţă în stare să le vină de hac       C
 blice internaţionale este aţintită asu-    geria. Asemenea resurse există în           spirat războiul din lndochina, poartă      decretarea stării excepţionale pe teri­   puriştilor.                                        In turbarea sa, bolnăviţi             lecţie usturătoare, care să-i
L,pra evenimentelor din Algeria, deoarece   Franţa. Şi mercenarii reacţiunii şi-au      astăzi răspunderea pentru vărsarea de      toriul Franţei, cuvîntarea radiodifuzată                                               t   yankeu şi-a aruncat priviri­            fie de învăţătură.
 ele au depăşit cu mult cadrul unei         aţintit privirile asupra pămîntului fran­   sînge care continuă, pentru rebeliunea     şi televizată a preşedintelui de Gaulle,   Cea mas mare grevă
 probleme naţionale. Lovitura de stat       cez. Luînd cuvîntul la postul de radio      generalilor. .                             în care s-a arătat că împotriva rebe­       d^n fiîîe a cunoscut                       L
 de la Alger, planurile organizatorilor     Alger, generalii fascişti îşi proclamă                                                 lilor vor fi folosite toate mijloacele —                                               l le infectate în juru-i, a pin- Credea că va avea de.aface
 ei în legătură cu extinderea activităţii   fără pic de jenă scopul urmărit —             Dar nu numai Franţa business-ului        aceste fapte dau temeiuri să se pre­           vreodată FranţYa
 lor, acţiunile reacţionarilor pe terito­   „un marş asupra Parisului“, lichida­        militar ia parte la războiul împotriva     supună că în conducerea „celei de-a                                                    t dit o pradă pe care să o sfî- eu o pradă slabă, neputin­
 riul Franţei, toate acestea sînt eveni­    rea actualului sistem de administrare       poporului algerian, subliniază autorul.    cincea republici" există reprezentanţi,      PARIS 25 (Agerpres). — In ziua            C şie, asupra căreia să-şi ver­ cioasă. S-a. izbit însă de o
 mente extrem de serioase, ale că'or        a Franţei şi, prin urmare, instaurarea      „Războiul din Algeria este un război       există cercuri care îşi dau seama că      de 24 aprilie, printr-o uriaşă grevă         C
 urmări pot fi cu greu prevăzute în         unei dictaturi dc tip fascist în Franţa.    a! N.A.T.O.“, a declarat cu sinceri­       asupra Franţei planează pericolul unei    generală — „cea mai mare din cîtc                se  cumplita-i     otravă.                •stlncă construită        din grăni-
 întreaga lor amploare, scrie „Pravda"                                                  tate şi cinism generalul american Nor-     catastrofe naţionale.                     a cunoscut vreodată Franţa“ (sublinie­       t                               ¦........... -------------------- ţ ui   cei mai
 într-un amplu articol apărut sub sem­         Generalii complotişti nici nu ar pu­     stad, comandantul suprem al Forţelor                                                 rea aparţine agenţiei France Presse)         t De multă vre- ¦....
 nătura „Observator“.                       tea visa la ceva asemănător dacă nu         armate ale N.A.T.O. pentru Europa.            Dar politica guvernului Franţei, pli­  — poporal francez şi-a manifestat cu
                                            ar beneficia de sprijinul unor cercuri                                                 nă de zigzaguri şi şovăieli, nu dă te­    deosebită putere şi hotărîre protestul       c me a clat el                  /C T \      //1 .        dwr. o stincă
    Obiectivul generalilor fascişti şi al   influente din Franţa. Acţiunile aventu­        Colonialiştii francezi sînt sprijiniţi  meiuri de liniştire. Masele largi ale     său împotriva rebeliunii fasciste a mi-
 cercurilor care se află în spatele lor     rierilor rebeli sînt sprijinite de acţiuni  de cercurile reacţionare din S.U.A. In     poporului francez nu văd încă exis­       litariştiior din Algeria. La chemarea        l   tîrcoale  micu­             ţ y G . t î /Z ,fL L.i.  adine înfiptă
 consta în a împiedica cucerirea inde­      teroriste întreprinse de lepădăturile       ultimii ani, guvernul de Ia Bonn in­       tenţa unor garanţii depline că mijloa­    Partidului Comunist Francez, şi a altor
  pendenţei de către poporul algerian,      fasciste în oraşe şi sate din metro­        tervine tot mai activ în problema al­      cele aflate la dispoziţia organelor gu­   partide democratice, prin greva orga­        t
 în a «încerca să-i răpească toate drep­    polă. Explodează bombe. Se sâvîrşesc        geriană. Este vorba nu numai de im­        vernamentale vor f' utilizate pentru a-i  nizată de Confederaţia Generală a            ( lui popor din — ==¦.=—================ în pămînt, pu­
 turile, pînă şi cele mai neînsemnate,      atentate la viaţa unor reprezentanţi ai     portantul împrumut acordat Franţei de      zdrobi pe rebelii care atentează la       Muncii şi de celelalte centre sindicale,
  pentru a continua să ducă sîngerosul      vieţii publice şi oameni de stat. Inspi­    către R. F. Germană, nu numai de           demnitatea şi onoarea naţională a         oamenii muncii din întreaga Franţă           t Cuba. Boi ani de zile, s-a ternic apărată de întreaga
 război colonial, pe care să-l transforme   ratorii complotului reacţionar doresc       autorizaţia de a recruta în Germania       Franţei, la cuceririle democratice ale    au demonstrat voinţa lor fermă de a          l lins pe bot, a înghiţit în sec.
 într-un război de exterminare şi „să       în mod vădit să intensifice la maxi­        occidentală mercenari pentru Legiunea      maselor largi ale poporului francez —     apăra ţara împotriva acţiunilor com­         L                                           omenire progresistă.
 rezolve“ problema algeriană prin foc       mum încordarea din ţară, să creeze o        străină franceză. Este vorba de în­        şi că vor fi utilizate exclusiv pentru    plotiste ale rebelilor fascişti.                 Lumina    noii     Cube,    răsărită      Miza pe distanţa ce des­
  şi sabie, arată „Pravda“. Colonialiştii   atmosferă de nervozitate, confuzie,         cercările de a exercita presiuni asu­      &ceasta.                                                                               r
  ar dori să stăvilească procesul de eli­   nesiguranţă şi să înlesnească înfăptu­      pra Franţei pentru a împiedica orice                                                                                              t» chiar sub botul lui, îl împun­           parte Cuba de prietenii ei dc
  berare de» sub jugul colonial, care se    irea planurilor de mare anvergură ale       tratative rezonabile cu guvernul pro­         Opinia publică internaţională nu                                                    L gea ca un ghimpe, drept în
  desfăşoară în ultimii ani în Algeria,     reacţiunii internaţionale, în vederea       vizoriu al Republicii Algeria.             poate tolera asasinarea în masă a al­                                                  1                                           nădejde. Bar indignarea şi
  ca şi în întreaga Africă. Aşadar, re­     constituirii unui focar de obscurantism                                                gerienilor de către fasciştii francezi,                                                L   ochi.  Noul,       care  creştea  ver­  mtnia popoarelor s-a abătut
  belii de astăzi din Algeria au rolul                                                     Rebeliunea generalilor este o operă     scrie „Pravda“. în încheiere. Ea nu vă                                                                                             ca un uragan uriaş asupra
  de avangardă, de „sute negre“ ale în­     fascist în Franţa.                          a reacţiunii internaţionale. Acest lucru   accepta să privească cu indiferenţă                                                    l tiginos pe minuscula insulă,
  tregului colonialism internaţional.          !n spatele complotiştilor se află ace­   este dovedit de numeroase informaţii.      ivirea unui nou focar al primejdiei de                                                 L unde monstrul îşi mai frip­ criminalului deghizat...
                                                                                        Firele complotului se întind spre Ma­      război în Europa, in aceste zile grele
     Rebelii nu pot să nu-şi dea seama      leaşi trusturi şi carteluri imperialiste    drid şi Lisabona, aceste pepiniere de      pentru Franţa, oamenii muncii din                                                      l sese încă labele, îl scotea din Omenirea a condamnat.
  că nu dispun de o bază cît de cît         care au inspirat în cursul ultimilor        fascism, păstrate intacte cu fondurile     Uniunea Sovietică, sprijinind lupta cu­
  trainică pentru acţiuni de sine stătă­    şapte ani războiul sîngeros dus de co­      reacţiunii americane şi cu sprijinul di­   rajoasă a patrioţilor algerieni, urează                                                l răbdări.. N-a mai fost in sta ­ Popoarele au avertizat. Mon­
  toare pe o perioadă îndelungată, scrie    lonialişti în Africa de nord. Aceleaşi      rect al cercurilor dominante din           poporului francez să zdrobească com­                                                   [ re să suporte privirea ăirză
  „Pravda“ în continuare. Ei au la dis­     monopoluri franceze care în ajunul ce-      N.A.T.O. Din peninsula Iberică firele      plotul fâscişt ai aventurierilor în uni­                                               L                                           strul să ia am in te!
  poziţie soldaţii mercenari şi depozitele  ' ' de-al doilea război mondial, acţio-     se întind dincolo de Ocean, spre Pen-      forme de generali şi să obţină înce­                                                       a   poporului      cuban.  N-a    mai      Acum, trupul fiarei se zvîr-
  de armamont de pe teritoriul Algeriei.    nînd contrar Merăratelor interese na­       lagon, spre Agenţia centrală de in­        tarea războiului din Africa de nord.                                                   t
                                            ţionale ale ţării lor, au încheiat tran­    vestigaţii a S.U.A.                                                                                                               t putut să suporte contrastul               coleştd' de durere, de dispe­

                                                                                                                                                                                                                          t tot mai izbitor dintre cada­ rare, de turbare. Biplomaţii
                                                                                                                                                                                                                          t vrul său intrat în putrefac­ unşi cu dolari încearcă za­
                                                                                                                                                                                                                          l ţie şi tinereţea plină de vi­
                                                                                                                                                                                                                          L                                           darnic să scoată basma cu­
                                                                                                                                                                                                                              goare  a  Cubei.   Şi    colosul  im ­  rată labele însînnernte ale
                                                                                                                                                                                                                          C                                           criminalului. Minciuna, insă.
                                                                                                                                                                                                                          ( perialist a decis: trupul ti-

                                                                                                                                                                                                                          t năr al Cubei trebuie devorat nu mai. are trecere!
                                                                                                                                                                                                                          t fără întirziere...
                                                                                                                                                                                                                          L                                             Zadarnice sint şi urletele
                                                                                                                                                                                                                          t      Mîrşava crimă, monstrul              înfiorătoare care a m e n in ţă

                                                                                                                                                                                                                          l vroia să o m ascheze; ii era cu o nouă crimă Sînt semn*

                                                                                                                                                                                                                          [ teamă să acţioneze pe faţă. concludente că asupra tru ­
                                                                                                                                                                                                                          l Laba criminală
                                                                                                                                                                                                                                                       trebuia să     pului bolnav apasă inevitabi
                                                                                                                                                                                                                          [
                                                                                                                                                                                                                          t şi-o învelească cu ceva. Să la. sentinţă a istoriei: piei

                                                                                                                                                                                                                          L nu i se vadă ghearele, şi-a rea.
                                                                                                                                                                                                                          iL împletit mănuşă din pleava
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    I, LAZAR
                                                                                                                                                                                                                          •!/«—/ /«—Jt—f
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  i »— t ,___f , J u <__ 1 0 "/ J

Portar?fia ai adm inîsfrfltîa njarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 156; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97