Page 92 - 1961-04
P. 92
pap. 4 DRU MUL SOCIALISMULUI Nr. 19 71
Y iz ita d e le g a ţie i d e p a rtid ulSimsXB s i h i - xdKmeîe ştiri • xüüjrtele ştiri • jAtirruate ştiri
ş l g u v e r n a m e n t a l e a R . F® Jft©im îm e
I n R . P® P o l o n ă
Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului EVENIMENTELE DŢN ALGERIA Şl FRANŢA în d e p lin ire a p la n u lu i
,y Ofieerfjte Giieorghiy-OeJ
Wladyslaw Gomulka (Urmare din pag. l-a)
(Urmare din pag. l-a)
te, dezvăluie activizarea cercurilor războinice im- răşeşti, colaborarea şi ajutorarea reciprocă în Declaraţia guvernului provizoriu e e o ia u B iiîe i n a ţ i o n a l e a U.Il.!§.i§L
perialiste şi colonialiste. interesul comun al prosperităţii ţărilor noastre pe p rim u l trim es tru
Forţele reacţiunii imperialiste nu mai sint as- _Ştim cu toţii că unitatea familiei frăţeşti a ţă ai Republicii Algeria MOSCOVA 25 (Agerpres)- — TASS transmite :
rilor socialiste stă ca un ghimpe in ochii’duşma- In primul trimestru al a-nului 1961 planul producţiei globale
. !n s,tare să rezolve problemele politice şi
sociale după bunul lor plac şi fiecare încercare nilor socialismului. Ei încearcă pe ţoale căile
ev a întoarce roata istoriei, întreprinsă in vreun să slăbească această unitate, căci îşi dau seama PARIS 25 (Agerpres). — In- punzătoare de soarta lumii au a industriei U.R.S.S. a iost îndeplinit in proporţie de 102,5 !a
punct al globului pămintesc, trebuie să se ter ce izvor uriaş de putere reprezintă coeziunea in tr-c declaraţie dată publicităţii datoria imperioasă de a exa .sută. Producţia industrială a cr esout cu aproape 9 la sută in
mine — ca şi ruşinoasa agresiune împotriva Cu- destructibilă a lagărului socialist pentru securi în ziua de 24 aprilie de Guver mina cu atenţie problema oare comparaţie cu primul trimestru al anului 1960.
tatea şi independenţa fiecărei ţări socialiste, pen nul Provizoriu al Republicii Al se pune astăzi în Algeria.
j ~ . P ri'n^r'° tnfrîngere şi prin compromiterea tru apărarea cuceririlor revoluţionare ale popoa Productivitatea muncii în industrie a crescut cu peste 3 la
deplină a organizatorilor ei.
Agresiunea împotriva Cubei a devenit un sem relor eliberate din robia imperialismului. geria se arată: ,,Algeria este cu Instalarea la Alger a milita sută in comparaţie cu primul trimestru al anului trecut, in
nal pentru complotiştii din Algeria care, prin or Noi privim cu încredere viitorul. Creşterea for începere de la 22 aprilie sub rilor fascişti a făcut ca pro condiţiile reducerii duratei zilei de lucru a muncitorilor şi func
ganizarea puciului militar, riscă totul pentru a puterea arbitrară a cîtorva ge blema războiului din Algeria să ţionarilor.
menţine poporul algerian sub jugul colonial. ţelor socialismului este o lege a contemporanei nerali ostili oricărei reglemen intre într-o fază nouă. Insta
tăţii. In tot mai mare măsură se manifestă rolu! tări paşnice a problemei alge larea acestora la putere consti In primul trimestru s-au produs 12,3 milioane tone de
Polonia şi Romînia, ca şi toate statele socia determinant exercitat de sistemul mondial so riene. Dominaţiei franceze i tuie o ameninţare permanentă fontă, 17,3 milioane tone de oţel, 13,7 milioane tone de laminate,
liste, sint de partea celor care luptă pentru liber cialist asupra dezvoltării internaţionale. Pe toate s-au substituit printr-o rebeli nu numai pentru Africa ci şi 27,8 milioane tone de minereuri de fier, s-au extras 39,1 mi
tate, independenţă, respectarea suveranităţii na meridianele globului creşte influenţa ideilor so une, ultracolonialişti şi generali pentru lumea întreagă. lioane tone de ţiţei, 15,2 miliarde m.c. de gaze, 129 milioane
ţionale şi a dreptului internaţional. cialismului, se dezvoltă lupta popoarelor pentru fascişti. In actualele' condiţii o teme de cărbune, inclusiv 94,6 milioane tone de huilă. S-au pro
libertate, pace şi progres social. ameninţare reală planează asu Conştient de situaţia nou dus 72,4 miliarde kWH de energie electrică.
Bazele păcii sint subminate în diferite regiuni pra poporului algerian. creată Guvernul Provizoriu al
ale lumii de aventurieri războinici i m p e r i a l i ş t i In întreaga lume a provocat o adîncă indig Republicii Algeria este hotărît Producţia de ţesături de bumbac s-a ridicat la 1,2 miliarde
şi colonialişti. Militarismul şi revizionismul vest- nare aventura agresivă imperialistă îndreptată Nimeni nu mai poate ignora să se opună prin toate mijloa m-p., ţesături de lină — 114 milioane m.p., ţesături de mătase
german, revendicările lor teritoriale şi cererile împotriva Cubei, prin care pacea generală a fost gravitatea acestei situaţii, se cele, cu ajutorul tuturor popoa — 172 milioane m.p. ; s-au livrat 111 milioane perechi de încăl
lor de înarmare atomică constituie o primejdie pusă intr-o serioasă primejdie. spune in continuarea declara relor frăţeşti şi prietene, aven- ţăminte de piele.
pentru pace. Devin arzătoare problema încheie ţiei. Mai mult ca oriclnd po turii generalilor fascişti şi să
rii Tratatului de pace cu Germania, transforma Toate popoarele, oamenii «cinstiţi de pretutin porul algerian este expus la un cureţe pentru totdeauna Algeria Cercurile agresive americane pun !a cale
rea Berlinului occidental intr-un oraş liber, nor deni, însufleţiţi de fdeoa nobilă că fiecare popor genocid. Ordinul de zi publicat de orice germene al dominaţiei noi provocări împotriva Cubei
malizarea relaţiilor în această parte a Europei. are dreptul la libertate naţională, au fost şi sint de generalul Challe este conclu coloniale.
alături de Cuba, condamn ind cu severitate "pe in dent în această privinţă. Aven N&ve militar© ale $. U. A,
Lichidarea războiului rece, dezarmarea gene spiratorii şi organizatorii invaziei care s-au aco tura generalilor fascişti nu se El face apel la toţi oamenii, încalcă spele teritoriale euhane
rală şi totală sub un control internaţional eficient perit de oprobiul opiniei publice. va opri aici. Ea ameninţă deja la toate popoarele iubitoare de
este imperativul cel mai urgent a! epocii noastre. securitatea şi independenţa Ma libertate să se opună, prin mă NEW YORK 25 (Agerpres) niste făţişe trimiţînd spre m-
Un pas preliminar pe această cale este crearea Stîrnind admiraţia întregii lumi, eroicul popor rocului şi Tunisiei. Aceşti gene suri concrete, instalării fascis Ministrul Afacerilor Externe al sulă GÎteva şalupe pentru a cu-
unei zone denuclearizate in Europa, în conformi cuban, strins unit în jurul guvernului condus de rali îşi proclamă din nou do mului în Algeria. guvernului revoluţionar al Cu lege pe agresorii fugari care se
tate cu propunerea prezentată de Polonia şi a Fidel Caslro, s-a ridicat ca un singur om şi a rinţa de a cuceri ceea ce ei nu bei, dr. Râul Roa a adresat la mai află încă în această regiune
unei zone denuclearizate in Balcani, propusă de zdrobit agresiunea contrarevoluţionară. mesc „Africa de Nord france Guvernul provizoriu al Re- 24 aprilie lui F. Boland, preşe după zdrobirea completă a for
Romînia. ză“. Pacea lumii este astfel publicii Algeria face apel la dintele Adunării Generale a Or ţelor mercenare de călre mili
/Astăzi este bine cunoscut cine sint aceia care. pusă în pericol. conştiinţa universală, deoarece ganizaţiei Naţiunilor Unite un ţia populară, armata şi forţele
Unica bază posibilă pentru coexistenţa state in numele aşazisei „lupte anticomuniste“ au or de la rebeliunea din 22 aprilie mesaj în care din indicaţia pre aeriene militare ale guvernului
lor cu sisteme sociale diferite este coexistenţa ganizat şi înarmat bandele de mercenari care au Toate popoarele Africii, toate 'fiecare popor, fiecare om liber şedintelui Republicii Cuba, dr. revoluţionar.
paşnică. Alternativa este numai un război gene invadat Cuba. ţările dornice de pace şi de li a devenit mai mult ca oricînd Osvaldo Dorticos şi a primului
ral nuclear, distrugător, primejdie cu care se bertate. toate guvernele răs răspunzător de soarta şi sîngele ministru al guvernului revolu Acest nou act de piraterie in
joacă diferiţi teoreticieni ai imperialismului şi Nu putem să nu ne amintim că şi Hitler, la poporului algerian. ţionar dr. Fidel Castro, comu ternaţională arată în mod lim
adepţii a ceea ce sînt denumite mici războaie timpul său, a agitat lozinca „anticomunismului“, nică că patru nave ale flotei pede că guvernul preşedintelui
limitate. Ţările lagărului socialist vor apăra cu atunci cind pregătea cel de-al doilea război mon -N3ÎL: maritime militare a Statelor Kennedy a trecut de la agresiu
hotărîre pacea şi • ~r înfăptui politica lor de dial. Ştim cu toţii ce nenorociri şi ce dezastre in Unite ale Americii au încălcat nea militară indirectă la inter
calculabile a adus aceasta omenirii. Parisul are aspectul unişi oraş la 24 aprilie ora 14,30 (ora lo venţie directă, la încălcarea fă
coexistenţă paşnică a tuturor statelor- In acest cală), apele teritoriale ale Cu ţişă a principiilor fundamentale
Popoarele nu pot permite ca omenirea să fie stare de asediu bei şi se -află în apropiere de ale Cartei O.N.U. şi la ignora
scop noi ne unim torţele noastre, acestui scop ii tirîtă intr-un nou război, mai îngrozitor decît Playa Geron — locul de de rea totală a rezoluţiei adoptate
oricare altul de pînă acum. Dacă unor anumite PARIS 25 (Agerpres), — Guvernul tralâ. in faţa marelui palat în care se barcare al principalelor forţe ale de Adunarea Generală a Orga
este consacrata vizita delegaţiei de partid şi gu cercuri nu le este pe plac Cuba independentă, francez a continuat să ia măsuri împo organizezi diferite expoziţii se află nu nizaţiei Naţiunilor Unite în ur
acest luciu nu le dă cituşi de puţin dreptul să triva unei eventuale debarcări a rebeli meroase camioane militare înţesate de
vernamentale a R. P. Romîne in ţara noastră. se amestece in treburile ni interne, să ameninţe lor ia Paris. Dacă rebelii vor încerca jandarmi. La fiecare pas se întîlnesc
suveranitatea şi libertatea poporului cuban. să debarce un desant în Franţa, avia membri ai formaţiilor speciale de re
Dragi prieteni romîni, ţia dc vînătoare are ordinul să deschidă zervişti', cu căşti, îmbrăcaţi în echipa
In zilele noastre cind există puternicul lagăr focul împotriva avioanelor care nu i mentul abia căpătat de la depozit.
Permiteţi-mi să toastez pentru prietenia fră socialist şi cind forţele mondiale ale păcii au se vor supurte. De îndată ce se Iasă în
tunericul, pe toate aeroporturile înce Pe străzi se văd pretutindeni foarte
ţească între popoarele noastre, pentru Partidul crescut fără precedent, imperialiştii nu mai pot tează orice zbor. Spaţiul aerian este mulţi poliţişti şi jandarmi, pe multe
dispune după plac de soarta popoarelor. Cei ce din ele circulaţia a tost oprită sau este
Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central în nu vor să ţină seama de această realitate vor
suferi eşecuri după eşecuri- Coexistenţa paşnică
frunte cu 'tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, intre statele cu regim social-politic diferit, nea
mestecul în treburile interne ale altor ţări, res
pentru înflorirea Republicii Populare Romîne pectarea independenţei si suveranităţii popoare
frăţeşti, pentru preşedintele Consiliului de Mi
niştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, pentru
toii membrii delegaţiei, pentru unitatea de ne lor este singura cale pentru evitarea unui nou în permanenţă controlat de posturile de permisă numai într-un singur sens. Gu invaziei organizate, finanţate, ma plîngerii prezentate de Cuba.
zdruncinat şi dezvoltarea continuă a ţărilor socia cataclism mondial. radar. deosebită străşnicie este păzit palatul înarmate şi conduse de guver In mesaj se subliniază că
liste, pentru reprezentanţii diplomatici prezenţi Elysee, încercuit cu un cordon de au nul preşedintelui Kennedy cu
aici, pentru pace între popoare. Muncind cu perseverenţă pentru dezvoltarea In noaptea de luni spre marţi Parisul tobuze ale jandarmeriei. Un tablou si sprijinul guvernelor Guatemalei fără a renunţa dacă va fi ne
economică şi culturală a patriei lor, pentru întă a căpătat din nou aspectul unui oraş milar se poate vedea şt în faţa clă cesar la aplicarea dreptului la
rirea sistemului socialist mondial, înfăptuind o în stare de. asediu. In cartierele cen
politică externă de micşorare a încofHarii inter trale ale capitalei, în punctele de im dirii Ministerului Afacerilor Externe si şi Nicaraguei. legitimă apărare, guvernul re
La Varşovia a începui cel de-a! V-!ea naţionale si de promovare a coexistenţei paşnice, portanţă strategică se aflau concentra tuat peste drum de palatul preziden Aceste nave, se spune în me voluţionar al Cubei îşi rezervă
Congres al Uniunii ziariştilor po'onezi popoarele romîn şi polonez, alături de Uniunea te forţe masive, ale jandarmeriei şi po ţial. saj, au comis o insolentă pro dreptul ca la momentul oportun
Sovietică şi de celelalte ţări socialiste, îşi aduc liţiei, în faţa clădirii Adunării Na vocare şi acţiuni intervenţio- să se adreseze O.N.U.
VARŞOVIA 25 (A- — Raportul fostei con contribuţia la victoria măreţei cauze a păcii. ţionale şi pe cheiurile Senei ce duc Posturile de radio şi televiziune fran
duceri a uniunii, ale spre Ministerul Atacerilor Externe se ceze îşi continuă emisiunile fără între M onsti’iii m agonie
geriprest). — PAF gerea conducerii prin Vă propun să toastăm pentru prosperitatea Po aflau subunităţi de blindate. rupere pentru ca guvernul să poată în
transm ite: La 24 a- cipale, a comisiei de loniei, pentru fericirea poporului frate polonez, orice clipă să se adreseze populaţiei
pa-iillile la Varşovia a pentru noi şi mari succese în munca sa creatoare,
început cel de-al V-lea revizie şi a instanţei pentru întărirea continuă a prieteniei şi colabo Pe Champs Elysees se vede un şir cu „ştiri importante“. Numai într-o ţi 'r-*/—'/—>i—>i—>/¦
Congres al Uniunii de judeoată tovără rării între ţările noastre. lung de autobuze goale păzite de şo singură emisiune televizată a fost ară
ziariştilor polonezi. şească, precum şi mo ferii ior în eventualitatea că va fi ne tat un reportaj în care reporterul tele t
dificările care vor fi Să toastăm in sănătatea tovarăşului Wladys voie ca aceste autobuze să fie folosite viziunii intervieva pe stradă oameni ce- L Aşa dar, colosul yankeu şî-a reacţiunii contrarevoluţiona
Pe ordinea de zi a adu-se statutului Uniu law Gomulka, a tovarăşului Zawadzki. a tovară ca baraj pe această magistrală cen- rîndu-le părerea în legătură cu eveni L arătat adevărata faţă... Vă
congresului figurează nii ziariştilor polonezi. şului Cyranktewicz, a tuturor celor prezenţi aici mentele din Algeria. Deşi în faţa tele [ re, din lepădăturile mătura
spectatorilor au luat cuvîntul oameni lul minciunii, cu care avo te de pe pămîntul Cubei de
Să toastăm pentru pace cu diverse concepţii politice şi cu situa L caţii din solda dolarului s-au valurile revoluţiei.
ţii sociale diferite, ei toţi au fost una- l
nimi în a considera că guvernul trebuie l căznit să-i acopere hidoşe Se aştepta să găsească în
să combată mai hotărît pe rebeli şi că
In spatele complotiştilor de la Alger nu ar fi trebuit să îngăduie ca mulţi l nia, a fost dat la o parte. Cuba cenuşă, dar a fost în-
ultracolonialişti înverşunaţi să fugă
peste graniţă în timpul faimosului „pro (. Chipul respingător al mon ilmpinat cu fo c ! Foc ucigă
ces al baricadelor“ intentat participan L strului imperialist a ieşit
ţilor la puciul militar fascist care a avut t tor, care l-a fript pînă in
se află tru stu ri şf cartelu ri im p erialiste Ioc în Algeria la 24 ianuarie 1960. 1 încă odată la iveală în toa inimă.
f, tă urîţenia lui. Pe el sint
Un parizian a subliniat că «Iacă gu Sconta să obţină o victo-
vernul intenţionează într-adevăr să re L incrustate vizibil semnele rte rapidă, dar i s-a servit
prime rebeliunea el trebuie să se s,vi
MOSCOVA 25 (Agerpres). - TASS Dar fără mari resurse materiale nu zacţii de culise cu regii tunurilor hi- Prima reacţie a guvernului de jine pe popor, pe oamenii muncii t agoniei o infringere fulgerătoare! O
transmite: Atenţia întregii opinii pu pot conta pe succes nici măcar în Al flerişti, aceleaşi trusturi care au in Gaulle ia rebeliunea generalilor — unica forţă în stare să le vină de hac C
blice internaţionale este aţintită asu- geria. Asemenea resurse există în spirat războiul din lndochina, poartă decretarea stării excepţionale pe teri puriştilor. In turbarea sa, bolnăviţi lecţie usturătoare, care să-i
L,pra evenimentelor din Algeria, deoarece Franţa. Şi mercenarii reacţiunii şi-au astăzi răspunderea pentru vărsarea de toriul Franţei, cuvîntarea radiodifuzată t yankeu şi-a aruncat priviri fie de învăţătură.
ele au depăşit cu mult cadrul unei aţintit privirile asupra pămîntului fran sînge care continuă, pentru rebeliunea şi televizată a preşedintelui de Gaulle, Cea mas mare grevă
probleme naţionale. Lovitura de stat cez. Luînd cuvîntul la postul de radio generalilor. . în care s-a arătat că împotriva rebe d^n fiîîe a cunoscut L
de la Alger, planurile organizatorilor Alger, generalii fascişti îşi proclamă lilor vor fi folosite toate mijloacele — l le infectate în juru-i, a pin- Credea că va avea de.aface
ei în legătură cu extinderea activităţii fără pic de jenă scopul urmărit — Dar nu numai Franţa business-ului aceste fapte dau temeiuri să se pre vreodată FranţYa
lor, acţiunile reacţionarilor pe terito „un marş asupra Parisului“, lichida militar ia parte la războiul împotriva supună că în conducerea „celei de-a t dit o pradă pe care să o sfî- eu o pradă slabă, neputin
riul Franţei, toate acestea sînt eveni rea actualului sistem de administrare poporului algerian, subliniază autorul. cincea republici" există reprezentanţi, PARIS 25 (Agerpres). — In ziua C şie, asupra căreia să-şi ver cioasă. S-a. izbit însă de o
mente extrem de serioase, ale că'or a Franţei şi, prin urmare, instaurarea „Războiul din Algeria este un război există cercuri care îşi dau seama că de 24 aprilie, printr-o uriaşă grevă C
urmări pot fi cu greu prevăzute în unei dictaturi dc tip fascist în Franţa. a! N.A.T.O.“, a declarat cu sinceri asupra Franţei planează pericolul unei generală — „cea mai mare din cîtc se cumplita-i otravă. •stlncă construită din grăni-
întreaga lor amploare, scrie „Pravda" tate şi cinism generalul american Nor- catastrofe naţionale. a cunoscut vreodată Franţa“ (sublinie t ¦........... -------------------- ţ ui cei mai
într-un amplu articol apărut sub sem Generalii complotişti nici nu ar pu stad, comandantul suprem al Forţelor rea aparţine agenţiei France Presse) t De multă vre- ¦....
nătura „Observator“. tea visa la ceva asemănător dacă nu armate ale N.A.T.O. pentru Europa. Dar politica guvernului Franţei, pli — poporal francez şi-a manifestat cu
ar beneficia de sprijinul unor cercuri nă de zigzaguri şi şovăieli, nu dă te deosebită putere şi hotărîre protestul c me a clat el /C T \ //1 . dwr. o stincă
Obiectivul generalilor fascişti şi al influente din Franţa. Acţiunile aventu Colonialiştii francezi sînt sprijiniţi meiuri de liniştire. Masele largi ale său împotriva rebeliunii fasciste a mi-
cercurilor care se află în spatele lor rierilor rebeli sînt sprijinite de acţiuni de cercurile reacţionare din S.U.A. In poporului francez nu văd încă exis litariştiior din Algeria. La chemarea l tîrcoale micu ţ y G . t î /Z ,fL L.i. adine înfiptă
consta în a împiedica cucerirea inde teroriste întreprinse de lepădăturile ultimii ani, guvernul de Ia Bonn in tenţa unor garanţii depline că mijloa Partidului Comunist Francez, şi a altor
pendenţei de către poporul algerian, fasciste în oraşe şi sate din metro tervine tot mai activ în problema al cele aflate la dispoziţia organelor gu partide democratice, prin greva orga t
în a «încerca să-i răpească toate drep polă. Explodează bombe. Se sâvîrşesc geriană. Este vorba nu numai de im vernamentale vor f' utilizate pentru a-i nizată de Confederaţia Generală a ( lui popor din — ==¦.=—================ în pămînt, pu
turile, pînă şi cele mai neînsemnate, atentate la viaţa unor reprezentanţi ai portantul împrumut acordat Franţei de zdrobi pe rebelii care atentează la Muncii şi de celelalte centre sindicale,
pentru a continua să ducă sîngerosul vieţii publice şi oameni de stat. Inspi către R. F. Germană, nu numai de demnitatea şi onoarea naţională a oamenii muncii din întreaga Franţă t Cuba. Boi ani de zile, s-a ternic apărată de întreaga
război colonial, pe care să-l transforme ratorii complotului reacţionar doresc autorizaţia de a recruta în Germania Franţei, la cuceririle democratice ale au demonstrat voinţa lor fermă de a l lins pe bot, a înghiţit în sec.
într-un război de exterminare şi „să în mod vădit să intensifice la maxi occidentală mercenari pentru Legiunea maselor largi ale poporului francez — apăra ţara împotriva acţiunilor com L omenire progresistă.
rezolve“ problema algeriană prin foc mum încordarea din ţară, să creeze o străină franceză. Este vorba de în şi că vor fi utilizate exclusiv pentru plotiste ale rebelilor fascişti. Lumina noii Cube, răsărită Miza pe distanţa ce des
şi sabie, arată „Pravda“. Colonialiştii atmosferă de nervozitate, confuzie, cercările de a exercita presiuni asu &ceasta. r
ar dori să stăvilească procesul de eli nesiguranţă şi să înlesnească înfăptu pra Franţei pentru a împiedica orice t» chiar sub botul lui, îl împun parte Cuba de prietenii ei dc
berare de» sub jugul colonial, care se irea planurilor de mare anvergură ale tratative rezonabile cu guvernul pro Opinia publică internaţională nu L gea ca un ghimpe, drept în
desfăşoară în ultimii ani în Algeria, reacţiunii internaţionale, în vederea vizoriu al Republicii Algeria. poate tolera asasinarea în masă a al 1 nădejde. Bar indignarea şi
ca şi în întreaga Africă. Aşadar, re constituirii unui focar de obscurantism gerienilor de către fasciştii francezi, L ochi. Noul, care creştea ver mtnia popoarelor s-a abătut
belii de astăzi din Algeria au rolul Rebeliunea generalilor este o operă scrie „Pravda“. în încheiere. Ea nu vă ca un uragan uriaş asupra
de avangardă, de „sute negre“ ale în fascist în Franţa. a reacţiunii internaţionale. Acest lucru accepta să privească cu indiferenţă l tiginos pe minuscula insulă,
tregului colonialism internaţional. !n spatele complotiştilor se află ace este dovedit de numeroase informaţii. ivirea unui nou focar al primejdiei de L unde monstrul îşi mai frip criminalului deghizat...
Firele complotului se întind spre Ma război în Europa, in aceste zile grele
Rebelii nu pot să nu-şi dea seama leaşi trusturi şi carteluri imperialiste drid şi Lisabona, aceste pepiniere de pentru Franţa, oamenii muncii din l sese încă labele, îl scotea din Omenirea a condamnat.
că nu dispun de o bază cît de cît care au inspirat în cursul ultimilor fascism, păstrate intacte cu fondurile Uniunea Sovietică, sprijinind lupta cu
trainică pentru acţiuni de sine stătă şapte ani războiul sîngeros dus de co reacţiunii americane şi cu sprijinul di rajoasă a patrioţilor algerieni, urează l răbdări.. N-a mai fost in sta Popoarele au avertizat. Mon
toare pe o perioadă îndelungată, scrie lonialişti în Africa de nord. Aceleaşi rect al cercurilor dominante din poporului francez să zdrobească com [ re să suporte privirea ăirză
„Pravda“ în continuare. Ei au la dis monopoluri franceze care în ajunul ce- N.A.T.O. Din peninsula Iberică firele plotul fâscişt ai aventurierilor în uni L strul să ia am in te!
poziţie soldaţii mercenari şi depozitele ' ' de-al doilea război mondial, acţio- se întind dincolo de Ocean, spre Pen- forme de generali şi să obţină înce a poporului cuban. N-a mai Acum, trupul fiarei se zvîr-
de armamont de pe teritoriul Algeriei. nînd contrar Merăratelor interese na lagon, spre Agenţia centrală de in tarea războiului din Africa de nord. t
ţionale ale ţării lor, au încheiat tran vestigaţii a S.U.A. t putut să suporte contrastul coleştd' de durere, de dispe
t tot mai izbitor dintre cada rare, de turbare. Biplomaţii
t vrul său intrat în putrefac unşi cu dolari încearcă za
l ţie şi tinereţea plină de vi
L darnic să scoată basma cu
goare a Cubei. Şi colosul im rată labele însînnernte ale
C criminalului. Minciuna, insă.
( perialist a decis: trupul ti-
t năr al Cubei trebuie devorat nu mai. are trecere!
t fără întirziere...
L Zadarnice sint şi urletele
t Mîrşava crimă, monstrul înfiorătoare care a m e n in ţă
l vroia să o m ascheze; ii era cu o nouă crimă Sînt semn*
[ teamă să acţioneze pe faţă. concludente că asupra tru
l Laba criminală
trebuia să pului bolnav apasă inevitabi
[
t şi-o învelească cu ceva. Să la. sentinţă a istoriei: piei
L nu i se vadă ghearele, şi-a rea.
iL împletit mănuşă din pleava
I, LAZAR
•!/«—/ /«—Jt—f
i »— t ,___f , J u <__ 1 0 "/ J
Portar?fia ai adm inîsfrfltîa njarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 156; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.