Page 93 - 1961-04
P. 93
i Biblioteca Contraía i
Re
I Huneclcara-Deva \
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢDVAi Vizita delegaţiei de partid
ma!socialismului şi guvernamentale a R. P. Romîne
In R. P. Polonă
Anuí XIH. Nr. 1972 Joi 27 aorilie 1901 4 pagini 20 bani SZCZECIN 26 (Agerpreş)- — La coborîrea din tren, solii Din partea delegaţiei romîne a
Miercuri dimineaţa, delegaţia poporului romin au fost intim- răspuns tov. Alexandru Birlă-
In cinstea aniversării a 40 de ani de partid şi guvernamentală a pinaţi de tovarăşii Jozef Cyran- deanu vicepreşedinte al Consi
de la înfiinţarea partidului R. P. Romîne, in frunte cu to kieviez, membru al Biroului Po liului de Miniştri.
varăşul Gheorghe Gheorghiu- litic al C.C. al P.M.U.P., pre
Dej, a sosit la Szczecin. marele şedintele Consiliului de Miniş In aplauzele puternice ale
port polonez de la Marea Bal tri al R- P. Polone, Stanislaw mulţimii, membrii delegaţiei de
tică. Darski, ministrul. Navigaţiei şi partid şi guvernamentale romîne
La sosirea in gara Szczecin, Gospodăriei Apelor, de conducă şi persoanele oficiale care-i în
sărbătoresc pavoazată, membrii tori ai organelor locale de partid soţesc au părăsit apoi gara. Pe
delegaţiei de partid şi guverna şi de stat. tot parcursul străbătut de con
mentale a R. P. Romîne au foşt voiul maşinilor oficiale, locuito
salutaţi entuziast de mii şi mii A. Walaszek, prim-secretar al rii Szczecinului şi ai împreju
de locuitori-ai străvechiului oraş Comitetului Voievodal Szczecin rimilor sale au făcut oaspeţilor
polonez. al P.M.U.P., a urat oaspeţilor romini o caldă şi frăţească pr,<-
bun-venit. mire.
A
In p o rtu l S z c z e c in
SCADE PREŢUL DE COST SZCZECIN 26 De la trimişii, spe Căpitanul de vas Mieszyslaw Wier- înşirate de-a lungul cheiurilor au dat
nik, comandantul unei escadre de nave salutul de onoare delegaţiei. De pe
ciali Agerpres,. C. Kădurnnu şi Gh. militare a prezentat conducătorului de puntea lor, marinarii polonezi şi stră
Gbcorghiţâ:....... .,
AL PRODUSELOR La ora, 10 membrii delegaţiei .'romîne legaţiei romîne raportul. Echipajul ini au salutat trecerea delegaţiei. Prin
şi persoanele-care îi însoţesc s-au în pescadorului „Rosomak“ a dat onorul. tre vasele întilnite erau vasul polonez
Fessai ésa.şl Ln pţrodaaeţie Cu angajamentul depăşit dreptat de la reşedinţa delegaţiei -- Invitaţii şi oaspeţii au urcat pe bordul de pasageri „Ludwik !Solski" — do
Palatul Prezidiului Consiliului Popular navei pe care era înălţat marele pavoaz. 10.000 tone, vasele engleze „Rcdcnr" şi
Minerii din sectorul 11 al au reuşit ca de la începutul a- al Voievodatului Szczecin. VValy Chro- „Dunkyle“, vasul sovietic „Rionghes",
I.M- Teliuc s-au angajat ca in nului şi pină in prezent să re brego, un vechi monument arhitectonic De pe bordul navei, timp de o oră şi vase din R. D. Germană. Delegaţia
cinstea aniversării a 40 de ani ducă.preţul de cost planificat cu datînd de prin secolul XIII — spre jumătate, membrilor delegaţiei li se în a primit ample explicaţii privind mun
de la înfiinţarea partidului să 235.000 lei, depăşind astfel an cheiul Boleslaw Chrobry, unde în aş făţişează via activitate a portului re ca plină de abnegaţie pentru refacerea
realizeze la preţul de cost eco gajamentul. S-au evidenţiat in teptarea lor au acostat două nave a'e născut din ruine, devenit astăzi unul portului. Acum în docuriie Szczecinu-
mod deosebit brigăzile conduse marinei militare poloneze. din cele mai importante porturi euro
nomii suplimentare.de 200.000 pene de tranzit. Sirenele zecilor de vase- (Continuare in pag. 4-a)
lei. Amplasînd şi incărcînd ra de minerii Ernilian Bălan, Gheor.
ţional găurile de mină, gospo Caviritarea tovarăşului Gheorghe
dărind cu grijă materialele şi ghe Ioniţă, Alexandru Titi şi
în special lemnul, minerii de aici
loan.M. Popa
R ed u cîn d con su m u l Dragi tovarăşi, dezvoltarea ţării, in progresul ei mul vale, care au trecut la producţia în
cíe le m n cíe m in ă tilateral — rod al hotărârii cu care ei serie de vase maritime de mare to
Peritmeţi-tni ca în numele delega traduc în viaţă politica Partidului naj.
ţiei romîne de partid şi guvernamentale Muncitoresc Unit Polonez de construire
a socialismului. Relaţiile economice reciproc avanta
VICTOR AI.MAŞAN ELENA ZAHAN Reducerea consumurilor speci nerii de la Ţebea s-au străduit şi al meu personal să exprim satisfacţia joase dintre ţările noastre aduc o im
fice este una din cele mai efi să-l folosească cit mai judicios. noastră pentru faptul că in programul Noi ştim ce urme tragice a lăsat ocu portantă contribuţie la întărirea trai
electrician, şei de echipă muncitoare la secţia în ciente căi pentru realizarea de Preocuparea lor pentru buna vizitei ce o facem în Republica f-'oou paţia hilleristă pe teritoriul Poloniei, nicei prietenii roir.îno-polone. De aceea
la Atelierele centrale Gu- cheiat ciorapi a fabricii economii la preţul de cost. Unul gospodărire a materialului lem Iară Polonă figurează portul Szczecin ce răni adinei aţi avut de. vindecat după sîntern bucuroşi că aceste relaţii vor
rabarza. Reparaţiile elec ,,Sebeşul“, este fruntaşă din materialele ce intră cu pon nos n-a rămas fără rezultate. In şi Intîlnirea cu harnicii săi mun.v'.- r1 ce poporul polonez, eliberat de glo cunoaşte o nouă dezvoltare, ca urmare
trice a autovehiculelor în întrecerea pe profesii dere mare în costul tonei de căr primele trei luni ale anului ei şi constructor! navali. rioasa armată sovietică şi prin lunta a tratativelor purtate cu conducerea de
executate de echipa sa, şi da produse de calitate. bune este lemnul de mină. au realizat pe această cale o e- sa plină de jertfă şi-a luat soarta în partid şi de stat a Poloniei populare.
sint de bună calitate. I Conştienţi de acest lucru, mi conomie în valoare de 5-400 lei. Sîntern fericiţi că avem posibilitatea propriile sale inimi.
de a vă transmite dv. şl prin dv. între Pentru toate ţările socialiste o pu
gii populaţii a oraşului Szczecin un sa Se spune că in lupta cu greutăţile ternică pîrghie a dezvoltării în ritm
se cunosc oamenii. Aceasta este vala rapid este lolosirea marilor avantaje ale
m m m S m i;•iv.vit'/iC'/XvXw/-'« Gospodărind lut cordial din partea poporului romin bil şi pentru popoare. Prin rezolvarea existenţei sistemului socialist mondial,
cu grijă m a te ria le le şi cele mai sincere urări de succes iu cu succes a uriaşelor sarcini care s-au ale relaţiilor de colaborare şi întra
I. MWÍi'ÍS-'! munca însiillel tâ pe care o desfăşu ridicat după eliberare se poate aprecia jutorare. ale cooperării şi specializării
şi mai bine puterea de muncă şi ener producţiei. Tocmai aceste relaţii dau
!!fel raţi pentru înllorirea patriei dv. — Po gia uimitoare a eroicului popor polonez. ţârilor noastre posibilitatea să realize
lonia populară. ze importante economii de timp şi de
In planul de măsuri întocmii tru al apului, economia realizată Este edificatoare în această privin mijloace, să desfăşoare cu mai mari
in urma apariţiei Directivelor la Atelierele R.M-R. Simeria se Vizita pe care o facem in ţara dv. ne ţă reconstrucţia portului Szczecin — rezultate lupta pentru dezvoltarea lor
C.C. al P.M.R. cu privire la cri evaluează la 290.000 lei. dă un bun prilej de a cunoaşte îndea distrus dc hillerişti cu sălbăticia carac industrială, pentru înzestrarea econo
teriile principale ale întrecerii proape viaţa oamenilor muncii polonezi, teristică fascismului. Şi iată Szczecin- miei lor cu tehnica cea mai nouă. să
socialiste in cinstea aniversării Fruntaş in lupta pentru redu importantele lor rezultate obţinute în ul de azi — cu şantiere navale puter realizeze produse cu caracteristici teh-
partidului, la Atelierele R.M.R. cerea preţului de cost este co nice, care produc nave de mare tonaţ nico-economice cît mai ridicate — ce
lectivul secţiei f-a locomotive. cu instalaţii portuare moderne — un rinţă esenţială a progresului, a parti
port care pulsează de viaţă. cipării noastre cu succes la întrecerea
Simeria se prevede, printre al iintre céle două sisteme social-econo-
Ingăduiţi-ne, dragi tovarăşi, să vă fe mice mondiale, a ridicării nivelului de
tele. refolosîrca pieselor vechi licităm pantru aceste mari succese. Irai al poporului.
prin recondiţionare, urmărirea LA UZINA „VICTORIA" CALAN In cadrul relaţiilor economice tot Aş dori totodată să folosesc ac l't
cheltuielilor .in mod preventiv, mai strînse dintre Republica Populară prilej pentru a vă face cunoscute şi ci-
Rnmină şi Republica Populară Polonă teva aspecte ale realizărilor obţinute de
MAR IA ADORIAN 10AN BOLCU sporirea exigenţei la executarea O lo i d e fiâ fÎM de ţtia n se dezvoltă legăturile şi dintre indus poporul romîn în construirea socialis
muncitoare în secţia de tîmplar la „atelierul de constatărilor etc. triile noastre constructoare de nave, mo mului. Poporul romîn a trebuit să de-
lenjerie a fabricii „Sebe. tîmpiărie al I.I.L. „Cri- Antrenat in întrecerea socialistă pe piese sanitare, vane de băi, postamen toare şi echipament naval. Romînia
şui", dă produse de bună şana“ Brad. Sarcinile de îndeplinirea întocmai a aces cumpără din Republica Populară Polo (Continuare în pag. 4 al
calitate şi-i ajută pe ti plan şi le realizează în tor masuri şi preocuparea fie profesii, colectivul de muncă de la uzi te etc., s-au dat peste plan 87 tone de nă motoare pentru unele vase pe care
medie cu 120 la sută. cărui muncitor, inginer şi tehni na „Victoria" Călan luptă cu mult en piese turnate. le construim în şantierele noastre na-
nerii muncitori. cian pentru o cit mai bună gos
podărire a materialelor şi a e- tuziasm pentru realizarea angajamen In fruntea întrecerii socialiste se află
nergiei, au condus la o însem telor luate în cinstea aniversării parti print-furnaliştii loan Stănilă, loan
nată economie la preţul de cost. dului. In primele două decade ale lunii Blaj, Muntean Ionaşcu şi caup.eristul
Astfel, numai în primul trimes- aprilie furnaliştii şi-au realizat sarci Gheorghe Ancuţa de la secţia furnale,
nile de plan în proporţie de 107,7 la Ştempel Adolf şi Stronschi iosif de
sută. In aceeaşi perioadă sonvcocsarii la secţia turnătorie.
de la bateria nr. 2 au dat peste plan
440,3 tone de scmicocs, iar cei de la
Í oâte forţele fa sem ănaţii porumbului! bateria nr. 3, 1.742 tone de semicocs, Pe aceste locuri n-a fost nimic
peste prevederile planului.
Cm cinci zile mai devreme elnic de lucru şi avind spriji viştii de aici terminaseră din In amintirile hunedoreanu- rului de 600 mm., de dealul cioara, în lungi trenuri, vin
nul S.M.T., ei au reuşit să ter vreme pregătirea terenului des Realizări de seamă s-au obţinut şi lui, veteran al şantierelor, vagoane încărcate cu grinzi,
Corespondentul nostru tov. mine semănatul porumbului tinat. acestei culturi. la secţia turnătorie, unde la sortimen j proaspete de altfel, imaginea pe care excavatoarele îl ma cu stîlpi.: cu ferme metalice.
Iodn Ghilea, ne informează că pentru boabe pe 160 ha. Din tele radiatoare, tuburi de scurgere, j laminoarelor de pe malul cină zi de zi in fărîme gălbui Se înalţă noi laminoare ală
membrii gospodăriei agricole 24 aprilie ei seamănă de zor Dar lucrurile nu s-au petre ţ Cernei e invariabil legată de — terasamentul viitoarei căi turi de celelalte.
colective din Bîrcea Mică au porumbul pentru siloz. cut tocmai aşa. La ora actuală Pentru meri I meandrele riului amintit a- ferate montate la doi paşi de
terminat în ziua de 19 aprilie gospodăria are executat semă ( clineacri, de răchitele scor- apele negre ale Cernei. Şi pe aceste locuri n-a fost
(ou cinci zile mai devreme) în- Demn de remarcat că in sco natul pe numai 40 la sută din fin m u n c a ! burease care-i marcau dru- nimic.
sămînţatul porumbului pe în pul obţinerii unei producţii spo suprafaţa planificată. Care este t mul prin luncă, de pipirigul, Pe aceste locuri n-a fost
treaga suprafaţă destinată rite, atît la cultura porumbu cauza rămânerii în urmă ? Un număr de 83 muncitoare, colec I papura şi berzele care-şi fă- nimic. Deocamdată schiţa dă mai
acestei culturi (49 ha. cu po lui pentru boabe, cit şi la cel tiviste. intelectuale şi gospodine din I ceau vara pe aici veacul. clar imaginea noilor lami
rumb pentru boabe şi 15 ha. pentru siloz, s-a folosit in cea Colectiviştii din Stremţ au raioanele şi oraşele Alba, Deva, Hu Ca un leit-motiv, expresia noare, deşi stîlpii, grinzile şi i
cu porumb pentru siloz). in mai mare parte sămînţă din neglijat ajutorul S.M.T. consi- nedoara, Petroşani şi Haţeg, au plecat — Aici era o mlaştină — o întîlneşti in spusele oame fermele montate conturează {
prezent ei execută plivitul soiul dubli; hibrid. derînd că folosind numai ate într-o excursie de trei zile. In acest l spune constructorul Bocan. nilor. în pelinul care-şi cere in m.are aspectul noii secţii. ]
griului. lajele proprii vor putea semă timp, cele 83 de temei cărora Ii s-a printre grinzile metalice şi a Combinatului siderurgic )
Âu terminat semănatul na în epoca optimă porumbul. oferit excursia drept recompensă pen — Pe aici, chiar pe locul fierul beton dreptul la viaţă, din Hunedoara. Vor fi 3 la- )
Printre colectiviştii care au Practic s-a dovedit. însă că acest tru rezultatele bune obţinute în muncă, | ăsta, unde stăm. curgea Cer in tulpinele scurte şi groase minoare: de sirmă. de profl- ]
muncit cu însufleţire in acea Colectiviştii diin Simeria Ve lucru duce la întârzierea lucră vor vizita Muzeul Dolfana, castelul a7e răchitelor dezrădăcinate le mijlocii şi benzi şi de pro- }
stă campanie sint Alexandru che au planificat să însămân rilor. Tată de ce este necesar Peleş din Sinaia, Muzeul de Istorie nu — spune constructorul şi imnrâ.ştiate de tractoare
Chiş, Nagy Vilmoş precum şi ţeze în primăvara aceasta 55 ca pe lingă atelajele proprii să a P.M.R. şi alte obiective importante Kotty. ici-cclo din calea drumurilor file mici. Linia de semifabrt- j
tractoristul Valentin Chinto- ha. cu porumb pentru boabe şi fie folosite şi semânătorile din Bucureşti. şantierului.
veanu. 10 ha. cu porumb pentru siloz. S.M.T. cu ajutorul Cărora gos Şi tac roată cu mina vrind cate şi depozitele comnietea- ]
podăria colectivă din Stremţ ar Printre femeile eare an plecat in o- Pe aceste locuri n-a fost ză aspectul general al con- i
Folosind judicios Folosind la maximum atela putea termina însămînţatul in o.eastâ excursie se numără Ana Lazăi [ parcă să cuprindă intr-un nimic. strnetint.
jele proprii şi maşinile S.M.T., cei mult 2-3 zile. şi Sofia Uross din Deva. F.lisabeta | gest orizontul îngustat de
maşinile S. M. 7. colectiviştii din Simeria Veche Szocsko din Petroşani, Clari Drăghin j halele blumingului şl lamino- Proporţiile acestei secţii
au terminat în cursul zilei de & .lin roteşti, raionul Haţeg, Ana 7.anev sint de-a dreptul grandioase.
şi atelajele proprii ieri (26 IV.) semănatul porum din oraşul Hunedoara şi altoie Lungimea halelor laminoare
bului. Petru Boldcr. Măriţi Oco- Comunistul lor va depăşi 600 m... fără. a
O parte din terenurile pe lişan, Aurelia Popovici. Viorica Nicolae Petraş- 1 Mii de metri cubi pămint lua în considerare lungimea
care, colectiviştii din Deva vor cu este unul liniei de semifabricate, care
semăna porumb, se află în Dărămuş, împreună cu meca dintre cei mai excavat, mii de metri. cubi. se, va apropia de 300 m.. Vor
pantă. De aceea, pe aceste su nizatorii veniţi în ajutor s-au buni mecanici fi înglobare in această lucra
prafeţe ei au folosit numai ate străduit să execute lucrări de de la Atelierele apă evacuată cu ajutorul re circa 18.000 tone construc
lajele proprii. Pe restul terenu hună calitate, însămânţând in centrale de re ţii metalice şi 2.000 tone po
tercalat printre porumb, pe în paraţii din Alba pompelor, mii de metri cubi duri rulante.
lui s-au folosit, maşinile S.M.T. treaga suprafaţă, fasole şi do ralia. Lucrările
In felul acesta, pină în 24 apri vleci. executate de el beton turnat. Şi pe aceste Maistrul Emertk K otty ţine
in luna aceasta, să sublinieze faptul că abia
lie a fost însăminţat porumb in Ramaşi în urma au fost d-e cea J betoane, cu automacaralele. la U decembrie anul- trecut
mai bună cali a fost înălţat primul stîlp
tercalat cu fasole şi dovleci pe După felul cum s-au desfă tate. j cu braţele, cu pîrghiile, au ,,şi acum ia tă : pădure nu
şurat lucrările agricole din pri alta. in trei luni m.ai mult
80 ha. ma epocă a campaniei de pri In clişeu: Ni j fost ridicaţi primii stîlpi me- de 200 puşi in picioare. Dar
măvară, exista garanţia că colae Petraşcu nu în asta constă marea
Szmanwhsl se apropie membrii gospodăriei agricole la locul său de I taliei. Azi unul, mîine mai greutate. Grinzile şi fermeie
muncă. ne dau mult de lucru“. De
de sfîrşif colective din Stremţ vor ter I mulţi. Poimiine a fost mon aici a pornit iăeea inovaţiei
iui, un pod glisa/nt, care duce
Colectiviştii din satul Gîrbo- mina printre primii din raio tată macaraua turn şi s-au la creşterea productivităţii
va, raionul Sebeş, au prevăzut muncii c u .50 la sută.
ca în primăvara aceasta să se nul Alba semănatul porumbu i înălţat şi mai mulţi stîlpi.
mene porumb pe 230 ha. din De fapt. păienjenişul meta
care 70 ha. pentru siloz. Folo lui. Exista această garanţie cu ţ Apoi au venit mentorii de u- lic al fermelor şi grinzilor,
sind cu chibzuială timpul pri mai dens cu fiecare zi. ates
atât mai mult cu cit colecti ' tilaje. instalatorii, npaductie- tă pe de altă parte afirmaţia
i rit, electricienii... Şi s-a năs- A. J-URCA
| aut blnmingul. (Continuare tn pjtg 3-a)
l Şi oamenii, constructorii,
i au trecut alături, au săpat
! noi fundafii, au turnat noi
\ betoane, au montat noi. uti-
j laje. Şi s-a născut laminorul
( de 650 mm.
[ Azi blumriigul dă zilnic la.
} minorului vecin, de 650 mm.,
j sute de blumuri pe care a-
O a a,c©s*daie d c simé I cesta le transformă in ţagle.
[ în profite şi le trim ite mai
In scopul dezvoltării sectorului zoo- Din sumele acordate drept credite, llţ departe, la Roman, la Bucu
tehnic, statul a acordat anul acesta gospodăriile colective au cumpărat pînă reşti, la Satul Mare. Cugir.
gospodăriilor agricole colective din re în prezent 1.106 vaci şi junjnici, 750 vi
giunea noastră credite pentru cumpărări ţele şi 2.643 oi. *4 [ Braşov sau Sibiu, sau peste
de mnm'e in valoare de 25.Gl l.000 lei.
} hotare.
[ Pe de altă parte, la Hune-
l
