Page 94 - 1961-04
P. 94
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1972
BBB8B88ggagBggggBaCT»Mgg^ţ 37PJHTcri^97jWC5KWB»n«4îrW
ConfruntareaFaza regională a celui de al Vl-leaI I m centrsfli discuţiilor
- LQNEA calitatea
concurs al artiştilor amatori In perioada care s-a scurs de ţăminte, frizerie şi coafură Com
la începutul anului şi pină in portarea unor lucrători şi modul
IDULUI, S LA V Â I“ Cuvmtul spectatorilor < * 'W a m n t & s '1 prezent, reţeaua de deservire a de deservire sînt departe de a
cooperaţiei meşteşugăreşti din satisface cerinţele. Aşa se p e
Din iureşul dansului, din verva bri Interesant în ele fiind de neînţeles !m u t a ş i Vulcan, Aninoasa şi Lupeni a trec lucrurile la unitatea de coa
găzilor artistice de agitaţie, din întregul pentru muncitori, lipsite de conţinut, fost dezvoltată prin deschiderea fură din Braia, unde tovarăşa
In vechea sală a Teatru echipa de fluieraşi a sindica clocot tineresc ce s-a degajat de pe scenă, de adevărată viaţă. */—11—'t—'n unor noi. unităţi. In aceste cen Maria Racoveanu, responsanilâ
lui de stat din Petroşani, dar tului minier din Lonea, şi-au spectatorii duc cu ei crimpeie. li auzi tre miniere au luat fiinţă două de schimb, se poartă unt cu cli
mai ales în cea nouă a clu- manifestat bucuria vieţii li exclamînd : „Minunat!" sau „Bravo Astăzi am aplaudat din inimă spec Tînărul muncitor de la mina ateliere de mecanică, o unitate entele. De multe ori tovarăşa
bulLH-einematograf din Lo- bere şi fericite, bucuria de lor !“ le citeşti satislacţia pe chipurile tacolele muncitorilor artişti amatori, Petrila, Heins Theill, este cu de reparat ceasornice, una de Maria Pungaru, cD !a frizeria
nea, mîndrie a întregii Văi a-şi putea valorifica talen tenine. Eie au prezentat pe scenă viaţa noas noscut ca un artist amator mul reparaţii radio, două unităţi fo nr. 11 din Bărbâteni. uită de
a Jiului, cântecele din reper tele, interpretând cîntece pa tră nouă şi fericită. tilateral. Este solist vocal şt tografice, o unitate de confecţii clienţi şi ii lasă să aştepte pină
toriul corurilor, orchestrelor, triotice pline de patos, ală Să le dăm cuvîntul: instrumentist, interpret în bri — comenzi categoria a II-a pen se Înapoiază din oraş cu diferite
soliştilor vocali şi instrumen turi de inspiratele creaţii ale Maturitate gada artistică de agitaţie şi di tru bărbaţi — şi altele. cumpărături.
tişti prezenţi în concurs, au folclorului local. Florile cuiturii au dai rod rijor al formaţiei de muzică u-
răsunat ca un imn colectiv Mi-â plăcut concursul pentru că a şoarâ care s-a prezentat la faza Calitatea lucrărilor şi pres Despre toat<* acestea s-a dis
de slavă adresat partidului, Prezenţa individuală a so Am privit cu mult drag programele dovedit o creştere a maturităţii formaţii regională a acestui concurs. taţiilor de servicii executate de cutat recent, in adunarea gene
făuritorul vieţii nai, înflori liştilor vocali şi instrumen prezentate de artiştii amatori — spune lor noastre artistice de amatori—declară către meşteşugarii coopera iot i a rală a membrilor cooperativei
te. pe meleagurile renăscute tali, alături de echipe omo Iov. Gheorghe Burciu, miner, şef de tov. Nicolae Burdea, miner, şef de briga fost mult îmbunătăţită. Minerii „Sprijinul minier" din Lupeni,
ale regiunii noastre. gene, e Încă o dovadă a po schimb la mina 3 Lonea. brigăzile ar dă Ia sectorul I Lonea. Conţinutul pro- din Vulcan, spre exemplu, silit care a analizat activitatea des
sibilităţilor largi deschise de tistice de agitaţie au popularizat rea gramelor de brigadă a lost mai bun ca mulţumiţi de calitatea confec făşurată in primul trimestru al
Această afirmaţie poiate fi partid afirmării talentelor lizările măreţe din anii de democraţie altădată, mai bună a tost şi alegerea ţiilor executate după comandă anului. Ţinirrd cont de succese!»*
susţinută şi de faptul că a- din rîndul poporului. populară în această parte a ţării. Dar, cîntecelor şi jocurilor. Interpretarea la unitatea condusă de candida obţinute de cooperatori, cit şi de
proape toate formaţiile mu mai mult, întregul concurs a demons programelor s-a făcut şi ea mai bine tul de partid loan Cucu. Acelaşi lipsurile ce mai dăinuie in unele
zicale au inclus în programe Oare in trecut şi-ar fi pu trat creşterea nivelului de cultură a! ca la alte concursuri de acest fel. Ia lucru se poate spune şi despre unităţi, adunarea generală a
le prezentate cîntecul patrio tut închipui muncitoarea maselor. Participarea unui mare nu rare am fost prezent. Asta înseamnă croitorii din unitatea condusă luat măsuri corespunzătoare.
tic intitulat ,,Partidului, sla Şerfszeu Maria, solistă vo măr de formaţii artistice, precum şi că pe zi ce trece munca culturală ce de comunistul Balâzs Dionisie.
vă 1“ de Marin Constantin, cală din Lupeni, că va putea faptul că sala a tost neîncăpătoare pen Aici, n-au fost înregistrate re Printre acestea se numără ex
sau altele pe aceeaşi temă să participe Ia asemenea tru ce: ce au dorit să vadă desfăşura- se desfăşoară în cluburi, case de cul clamaţii din partea clientelei, ci, tinderea reţelei de deservire cu
ca „PArinte drag, partid iu concursuri artistice ? Talen rea concursului, sînt fapte grăitoare dimpotrivă, exigenţele clientelei încă 10 unităţi noi, amenajarea
bit“ de Gh. Bazavan sau ,.Te taţi solişti, ca taragotistul In acest sens. tură şi cămine culturale, devine tot au fost satisfăcute pe deplin. A- şi reprofilarea unităţilor exis
c’nt, partid !“ ds Mircea Coţolan loan, din Haţeg, cîn- sernenea exemple pozitive pot tente, organizarea muncii pe e-
Neagu. t.ăreţul Faur Dumitru, ucenio Viaţa noastră oglindita mai legată de viaţă, de problemele ca fi date încă multe. chipe şi faze de operaţiuni etc.
la Şcoala profesională din
Bine pregătite s-au prezen Lupeni, acordeonistul Efti- pe scenă re ne preocupă pe noi, cei ce muncim. In contrast, insă, se petrec lu NICOLAE DONOVICI
tat în concurs atît corurile mie Constantin, muncitor la crurile in unele unităti de încăl
sindicale ale minerilor din mina Petrila, şi atîţia alţii, Tovarăşul Petru Potinteu, fierar Ia Vă mulţaumim s• i vă economist
Lonea. P'trila şi Vulcan, oît azi îşi dezvoltă aptitudinile Depou! C.F.R. din Petroşani, a decia- invităm Ia noi!
şi tînăra dar inimoasa for clin plin. ra t: am aplaudat din toată inima fie Calendarul ucrariior
maţie corală a colectiviştilor care echipă artistică, loate mi-au plă Artiştii amatori de la Casa raională
din Bî.ieşti, care a constituit Cîntecele tuturor acestora cut. De ce mi-au plăcut toate ? Pentru de cultură din Haţeg ne-au prezentai agricole pe luna mai
o frumoasă surpriză pentru au exprimat optimism şi voie că programele lor ne merg la inimă, jocuri, cîntece şi obiceiuri din Ţara
auditori. bună, încredere în viitorul arâtînd ce frumoasă este viaţa noas Haţegului. Atît eu, cîf şi tovarăşii mei în cîmp Pentru prevenirea atacului de
'or. pe care îl văd din ce tră, a muncitorilor de azi, fiind inspi de muncă — ne-a spus tov. Adrian rapăn şi pentru combaterea făi-
Membrii formaţiilor muzi în ce mal luminos, datorită rate din realitate. Altădată pe scenă Josan, preşedintele comitetului sindica hi prima decadă a lunii se ter nării mărului se va face o stropi
cale prezente în concurs, fie jucau numai „domnişorii şi domnişoa tului de la depoul C F.R. Petroşani, — mina semănatul fasolei, soiei,
că a fost vorba de cei din partidului pe care M prea- rele" cum le spuneam noi. Chiar dacă ani cunoscut o parte din folclorul a- porumbului furajer şi plantatul re cu zeamă bordeleză in con
apucai cumva să intri pa ascuns în cestor locuri. Jocul „Haţegana" şi cos- răsadului de tutun.
fanfara şi orchestra mineri siăvesc în clnt, datorită hăr tumeie naţionale frumoase ce se poartă centraţie de 0,5 la sută plus
lor din Petrila. din orchestra sală, sus la „Cucurigu", nu stăteai pe acest* nlaiuri, sînt vestite iu toată Se execută lucrările curente
minerilor din Lupeni sau din niciei şi vredniciei Întregului mult. „Comediile" lor nu aveau nimic ţara, Ac’ îu însă am văzut şi jocul de îngrijire a culturilor : plivit, sulf muiabil in concentraţie de
vioi „Siivăşana". dansul „Motnîrîă- rărit, prăşit. In culturile de pă- 0,4 Ia sută.
nostru popor. nesc", obiceiul de nuntă şi mti ascul ioase, puternic imburuienate, se
tat cîntecele frumoase, interpretate de continuă combaterea chimică a in grădina de 1egume
taraf şi solişti. Pentru că muncitorilor Ţăranul întovărăşii l.omniar buruienilor.
ceferişti din Petroşani le-a p'ăcut atît loan, membru al linerci brigăzi Se termină cu plantarea :'n
de mult programul lor, comitetul sin artistice de agitaţie din Ciinpa, Se [ace îrigrăşarea suplimen cimp a răsadurilor de roşii, ar
dicatului va trimite în numele munci este laureat al lestivaiiilui de tară cu azotat de amoniu, in dei, vinete etc. Pină la scoate
torilor o scrisoare de mulţumire artiş teatru „1. L. Caragiaie“ de anu! special la culturile industriale. rea în cimp, se continuă cu în
tilor amatori de la Casa răionaiâ de trecut, la care echipa căminu Se cosesc trifoiştile şi lucarnele. grijirea şi formarea răsadului
cultură din Haţeg, şi ii va :nvita să lui cultural din Cimpa a ocupai in răsadniţe.
vină la Petroşani, cu spectacole tot locul II pe ţară. Ir. cazul apariţiei in culturi a
aşa de frumoase şi cu alte prilejuri. gărgăriţei sfeclei, gindacului bă- Se fac lucrările de Îngrijire a
./vJUw los al ovăzului sau a gindacu semănăturilor timpurii, (plivit,
lui pămintiu, se fac prăfuiri cu rărit, prăşii şi aplicarea îngră
In joculuiv î r t e j u l Hexatox sau Detox (20-25 kg- la şămintelor chimice suplimenfa-
hectar). re). Dacă timpul este secetos se
t ie r n ă ... k fiq a d a Corul căminului cultural In acordurile pornesc in iureşul jocului cu face irigarea culturilor.
din comuna Băieşti a îm melodioase ale strigături: In perioada de început a înflo
„înfloreşte sa ...Şi brigada clubului din A- plinit abia 3 luni de exis unui buchet de ritului mazării, se face combate Pentru combaterea, dăunători
ninoasa este binecunoscută şt tenţă. Totuşi, în cadrul cîntece silvăşe- Sus la munte sînt oieri, rea gărgăriţei cu D.D.T. ernul- lor c a : ploşniţe, purici. omi:-i,
lul meu" — a- nu numai minerilor din Valea concursului a prezentat un ne, tinerii dan Prieteni cu fraţii mineri... sionabil in concentraţie de 0,7 se va folosi Detox 5 la sută la
ceasta este te Jiului. La cel de-al V-lea con frumos program de cln- satori ai Casei la sută sau prăfuiri cu Hexatox prăfuit. Contra manei cenH
ma programelor curs al formaţiilor artistice de tece. raionale de cul Sala întreagă este cuprinsă sau Detox. Se tace controlul vor aplica stropiri cu zeamă bor
:u care brigăzi amatori acest colectiv entuziast tură din Haţeg, de un val de voioşie şi tinere culturilor de cartofi in vederea deleză în concentraţie de 0,5 ia
' le artistice de s-a calificat pentru faza finală. se prind ăe mîi- ţe. Suita de dansuri silvăşene, depistării gindacului de Colo sută, în care se va adăuga 300
un minunat şirag de perle din rado. gr. Penetrol sau Detersi-n pen
La faza regională al concursu ni, săltind uşor tezaurul folcloric local, este in tru a mări aderenţa- Stropirea
lui al Vi.iea, brigada artistică in unduirea jocului. Pe sub m i terpretată cu măiestrie ăe ute- In livezi se repetă după 1 5 ’ zile La ro
de agitaţie a clubului din Ani- miştii Vasile Drăgoi. Petre Gu- şiile scoase în cimp se vor face
noasa a prezentat program ul: nă, flăcăii invîrtesc fetele sprin ran, Tibcriu Senk, Iconta Geor- Se face verificarea tutorilor la stropiri contra manei, cu zeamă
„Dăm viaţă Directivelor celui gevici şi alţii. Pasiunea acestora pomii tineri. Cei care pătrund bordeleză în concentraţie de P;5
de-al III-lea Congres al P.M.R.“. tene ; se inlănţuiesc apoi şi pentru jocul popular este atît in coroană sc bat, ori se retea la sută. Se recoltează în momen
de vădită. incit şi cel mai zgîr. ză la un lat de palmă sub co tul optim legumele timpurii ca :
\s i \ Răspunzină chemării mineri lai g ra fa sl clip e i® !* cit spectator ii răsplăteşte cu roană. Odată cu aceasta se re spanac, salată, ceapă, usturoi,
aplauze vii. fac şi legăturile tutorilor cu po ridichi de lună şi altele.
agitaţie ale că lor de la Vulcan. în cinstea ce mii.
minelor culturale lei de-a 40-a aniversări a parti De pe tăpşanul de lingă sat, in vie
din Răchitova, dului, minerii din Aninoasa au jocul a urcat treptele scenei, Dacă timpul este secetos se
dat pină acum mai multe tone a adus in vîrtejul Ud, sub lu tace udatul pomilor. La fiecare In viile plantate in primăvara
y ---- - raionul Haţeg, de cărbune peste angajamentul mina reflectoarelor, toată bucu- pom tinăr se vor da cite 2-3 gă acestui an se vor tace următoa
ce şi l-au luat. In acelaşi timp ria. năzuinţele celor care lu leţi de apă, iar la pomii pe rod rele lucrări: ruperea crustei ce
şi Cimpa, s-au prezentat la fa s-a îmbunătăţit calitatea căr o Faza regională a celui de-al Aninoasa 8 spectacole, în prezenţa crează pe ogoarele îmbelşugate cite 8-10 găleţi. împiedică creşterea lăstarilor,
za regională a concursului al bunelui, cenuşa a scăzut în pro Vl-lea concurs al artiştilor amatori a 3.230 oameni ai muncii. ccpcitul, praşila pentru distruge
cent de 2,5 la sută. In costume pitoreşti, şi cei 16 Se recomandă ca in apa cu rea buruienilor şi menţinerea
VI-lea. a întrunit ta Petroşani şi Lonea ® Cele mai tinere formaţii de colectivişti din satul Galaţi au care se udă pomii să se adauge apei in sol, aplicarea îngrăşă
In cuvinte înaripate, artiştii Brigada artistică de agitaţie peste 600 interpreţi, membri ai bri amatori prezente la concurs au fost pornit o ..Haţegana•• pe două must de bălegar în proporţie de mintelor chimice. In viile tinere
din Aninoasa oferă spectatori găzilor artistice de agitaţie, echi corul căminului cultural din Băieşti, şiruri. Flăcăii îşi invîrtesc cu 1/5 (o parte de must la cinci se va tace praşila şi aplicarea m-
amatori din Răchitova, un sat lor o imagine concludentă a pelor de dansuri şi formaţiilor mu echipa de fluieraşi din Dealul Babi, dibăcie fetele, pocnind din mltni părţi de apă). După udare, in grăşfămintelnr chimice, copciitil,
de munte din Ţara Haţegului, schimbărilor fundamentale care zicale ; solişti vocali, instrumen brigada artistică de agitaţie din in ritmul jocului, cu strigături special in livezile tinere, se re plivitui şi legatul lăstarilor. In
au transformat Valea Plîngerii tişti şi dansatori din Ţara Haţegu Cimpa şi echipa de dansuri cu care preamăresc grija partidu comandă ca farfuriile din jurul viile pe rod se va executa pra
vorbesc despre viaţa nouă ce-a de ieri. într-o Vale a Fericirii. lui şi Valea Jiului. temă din Baru Mare (toate înfiin lui pentru viata nonă a satu pomilor să se acopere cu ţarină, şila, plivitui, legatul lăstarilor si
înflorit şi pe aceste meleaguri lui. Datorită lui, colectiviştii pot paie, rumeguş sau bălegar pu aplicarea îngrăşămintelor chi
in anii puterii populare. Alta este şi înfăţişarea Ani- spune : tred pentru a păstra apa în pă- mice.
noasei. In anii. puterii populare Casa noastră-i casă plină, mînt
In trecut, pe aci stăplneau aici s-au construit 66 locuinţe Do belşug şi de lumină ! O deosebită atenţie se va da
individuale, 8 blocuri cu 46 de Se fac lucrările curente pen combaterii manei. Stropirile se
grofii şi moşierii. Ţăranii tru. apartamente, două cămine mo Pe buzele harnicilor colecti tru întreţinerea solului în livadă. vor executa cu zeamă bordeleză
derne pentru tineret, o şcoală vişti Isaia Drăohict, Oviăiu In cazul cind terenul este inţe- în concentraţie de 0,5 la sută pe
deau din si in noapte pentru c de calificare, casă de naştere o Gele 18 formaţii şi cei 13 so ţate în acest an). Suciu. voichita Drăghici, au în Icnit, se lucrează cercul din jurul baza avertizărilor date da către
bucăţică de pane amară. Să etc. florit zîmbete ăe mulţumire. pomului care trebuie să aibă staţiune.
răcie, boli, mizerie — acestea lişti au participat ia peste 100 spec o Formaţia cu tradiţia cea mai mărimea proiecţiei coroanei. In
Minerii ştiu. că viaţa nouă pe tacole, prezentate de la începutul veche este fanfara din Petrila (cu Creaţii ale poporului, dansu cursul acestei luni. o atenţie Staţiunea experimentală horticolă
erau atributele vieţii pe care o care o trăiesc, tot ce s-a în actualului concurs în faţa a circa peste 40 ani de activitate!). rile populare au transmis spec deosebită trebuie dată combate
duceau plugarii şi oierii din a- făptuit pentru ei în anii regi tatorilor crimpeie din freamă rii diferitelor boli şi dăunători. Ueoagiu
ceste părţi înainte de eliberare. mului democrat-popular se ăa- tul muncii creatoare de pe
toreşte partidului. De aceea Valea Jiului şi Ţara Haţegu
Dar vremurile s-au schimbat. cîntă brigada : 35.000 sjiectatori. ¦* Brigada artistică de agitaţie lui. mărturisiri ale sufletului
Pentru că azi mi-e munca bucu poporului nostru a cărui viaţă
S-a schimbat şi faţa satului o Echipa de dansuri a clubului din Aninoasa este printre primele fericită este astăzi un izvor ne
Răchitova. Alta este viaţa oa rie, muncitoresc al sindicatelor din Lu secat ăe frumos.
menilor. Feţele lor sînt astăzi peni a prezentat 20 spectacole, în înfiinţate în ţară Printre interpre
Pentru că norii fruntea nu-mi faţa a 6.300 spectatori, taraful Ca
ve'sele şi senine, deci... umbresc. sei de cultură din Haţeg. 11 spec ţii care i-au pus bazele şi activea
tacole, iar brigada artistică de a-
Cum să nu te bucuri frate, Pentru că in mina noastră-i gitaţie a sindicatului minier din ză în brigadă şi azi (fiind în ace
fericirea.
Cinci munceşti şi ai de toate, laşi timp şi textieri), se numără
Partid iubit, acum iţi mulţu
Casa ţi-e îndestulată... mesc. minerul Popa Constantin şi radista IOO:
Brigada vorbeşte cu mîndrie
-k emerită Liciu Lucia
despre înfăptuirile regimului Conţinutul programelor pre J
democrat-popular. Astfel, aflăm zentate de brigăzile artistice de
agitaţie, orientat spre cele mai
că numai in ultimii ani. în Ră actuale probleme ale oraşelor
chitova s-au clădit 235 case şi satelor noastre, legat mai
strîns de viaţa colectivelor pe
noi, s-au reparat drumurile, la care le reprezintă, dovedeşte o
îmbunătăţire simţitoare a re
dispoziţia copiilor stau săli de pertoriului formaţiilor artistice întrecerea tinerilor Gîştigâtorii vor participa ia etapa
clasă spaţioase şi luminoase. ăe amatori, creşterea m aturită şcolile profesionale regională.
ţii politice a instructorilor şi ar
In satul, unde in urmă cu 15 Pe stadionul din Petroşani au avut S. BAL OI
tiştilor amatori. loc întrecerile de atletism şi fotbal in
ani stăpinea incultura şi întu tre reprezentativele şcolilor profesio corespondent
nale din Lupeni şi Petroşani.
nericul. există astăzi cămin Tenis de masă
Mai bine pusă la punct, echipa de
cultural, bibliotecă, 27 aparate tolba] a elevilor din Lupeni a ciştigat Uniunea regională a cooperativelor
de radio, 23 patefoane... cu 5—0. meşteşugăreşti din Deva a luat iniţia
tiva de a organiza în cinstea aniver
Şi cele GS de biciclete şi 4 Iată şi rezultatele înregistrate ia sării a 40 de ani de la înfiinţare*
motociclete vorbesc grăitor atletism: 80 m. plat — loan Oiştea P.C.R., un concurs dc tenis da masă
dotat cu „Cupa 8 A\ai“.
despre creşterea nivelului de — Lupeni: 10“ 3/10; 100 m. plat —
Valeriu Balainat — Petroşani: 12' Concursul se va desfăşura în două
trai al ţărănimii muncitoare. 7/10; 200 m, plat — Valeriu Balnmat etajie: prima intre asociaţiile sportive,
— Petroşani: 21“ 5/10; -100 m. plat a doua, pe regiune.
Toate realizările obţinute,
— Petru Vasiescu — Lupeni: 56“ La concurs vor lua parte echipe com
piaţa nouă pe care o trăiesc 7/10; 800 m. plat — loan Galiţă — puse din cîte doi jucători şi o jucă
ţăranii muncitori se datorcsc Petroşani : 2’,13“ ; 1.000 m. plat - toare, etapa pe regiune iirmînd să aibă
Miliai Puia — Lupeni: 2',75“ 7/10; loc la Deva, in zilele de li şi 7 mai
partidului. 1.500 m. plat — loan Pop — Petro a. c.
Dînd glas sentimentelor de şani: 4’,38“ 2/10.
N. SBUCHEA
recunoştinţă pentru partid,
corespondent
brigada artistică de agitaţie
spune:
Viaţa nouă ce-o avem în prag Echipa de fluieraşi din Dealul Babi. numără deocamdată doar 8 componenţi. începutul
l-au făcut însă... numai doi, aşa că şi acesta e un succes, avînd în vedere că echipa amin
Partidului o datorăm. tită reprezintă pentru prima dată satul la un concurs artistic.
Iţi mulţumim, părinte drag,
Din toată inima-ţi cîntăm !
