Page 95 - 1961-04

N r . 1972
L O C U lN fA ESTE A TA,
ÎNGRIJEŞTE-O I
Deva, oraşul de reşedinţă al regiunii care pînă să fie localizat a deteriorat
noastre, a căpătat in ultimii ani un uşile şi pereţii. Vecinul său, locatarul
aspect tot mai trumos. Aici, pe lingă Gheorghe Stan îşi neglijează de ase­
multe alte acţiuni de înfrumuseţare, menea apartamentul dat spre folosinţă.
s-au făcut progrese simţitoare şi pe Tot aici majoritatea geamurilor de la
linia construcţiilor de locuinţe. Cine nu intrarea în blocuri sînt sparte, pereţii
a admirat de pildă blocurile moderne zgiriaţi, balcoanele sint pline cu lăzi
construite in cvartale ce acelea de pe şi tot felul de lucruri, ce nu dau decît
străzile Aurel Vlaicu, Karl Marx, Fi» un aspect urît.
linion Sîrbu, MinâstiiTi şi altele, cu
peste 51)0 de apartamente. In prezent, de ce atîfa nepăsare faţă de un bun
conform planului de sistematizare se a- care ţi s-a dat spre lolosinţă?
flâ în construcţie cvartalul 23 August
cu 400 de apartamente care va deveni dr. Petru Groza nr. 3 abia a fost zu­
şi noul centru al oraşului, iar în viitor grăvit Dar zugrăveala nu a ţinut prea
acestora Ii se vor adăuga încă o mie mult fiind distrusă de către tovarăşii
de apartamente. Sint cilre grăitoare de la magazinul Gostat care au găsit
care refle. tă g ija statului nostru pen­ in această intrare frumoasă, situată
tru a crea oame- ..............................
mior muncii condiţii
cit mai lume de lo­
O î n t r e c e r e c e r e pentru depozitarea
cuit. Cum este gos­ ..
podărit acest bogat frebuie ştim uleie
tona de locuinţe? iVrir-Vni..,- . ..
Folosind judicios fondurile destinate
lucrărilor de întreţinere a locuinţelor,
întreprinderea de gospodărie orăşeneas­
că Deva a reuşit ca pină în prezent
să înlăture multe neajunsuri ce se ma-
nitestau in acest domeniu. Astfel, în
primul trimestru al anului s-au exe­
cutat lucrări de reparaţii in valoare
de aproape 130.000 lei. t'rintre princi­
palele lucrări executate putem aminti
zugrăvirea sălilor la scările imobilelor
de pe străzile l.enin nr. fi, Petru Groza
nr. .1, Karl Marx nr. 9, Eminescu nr. 2
etc. In prezent la imobilele de pe stra­
da Bariţiu nr. 21 şi Piaţa Unirii nr.
10 se lucrează la spoirea faţadelor.
S-au mai executat de asemenea şi alte
lucrări de canalizare, repararea unor
acoperişuri, înlocuirea de burlane pen­
tru scurgerea apei de ploaie şi altele.
Principalul rol însă în îngrijirea
fondului de locuinţe îl au cetăţenii care
mobilizaţi de comitetele de blocuri şi
deputaţi, luptă pentru a face din fie­
care aparlament o adevărată carte de
vizită. In această direcţie pot fi date ce le revin şi să stimuleze întrecerea
multe exemple. La imobilul de pe stra­ pentru titlul de cel mai trumos bloc
da Leuin nr. fi de pildă, preşedinta co­ pe oraş.
mitetului de bloc. tov Lucreţla Tudor
şi deputata Ecaterina Beldean, discută
mereu cu oamenii şi împreună iau cele
mal potrivite măsuri pentru ca fiecare
apartament să fie întreţinut in cele mai
bune condiţiuni. Aşa se prezintă acum
apartamentele unde locuiesc cetăţenii
Victor Novinschi. (iheorghe Oniga,
Gheorghe Crişan şi alţii. Aceştia au
făcut din proprie iniţiativă reparaţii In
zugrăveală, la instalaţia electrică, la
parchet etc.
La imobilele unde preşedinţi ai co­
mitetelor de blocuri sînt tovarăşii Teo­
dor Bălan. Maria Berindei şi Laiber
Viliam se amenajează zone verzi, s-au
aşezat în faţa uşilor ştergători iar în
ferestre ghirlande de flori. Dar rodul
întrecerii ce se desfăşoară între comite­
tele de blocuri pentru titlul de cel mai
frumos bloc pe oraş se poate vedea
şi în alte părţi.
Iniţiativa organizării acestei întreceri
e bună şi trebuie continuată întrucît
în domeniul gospodăririi fondului de
locuinţe din oraşul Deva se mai ma­
nifestă incă neajunsuri. Iată cîteva din
acestea. Blocurile de pe strada Mînăs-
tirii s-au dat în folosinţă în toamna
anului trecut. Neglijenţa unor locatari
insă a făcut ca unele apartamente de
aici să fie de acum de nerecunoscut.
Să poposim de pildă în apartamentul
locatarului Nicolae Hâncilă. Spălînd
parchetul cu benzină, în prezenţa fo­
cului, acesta a provocat un incendiu
PE DEALUL „A40CIULU / /
in soarele îmbietor al sfir-
şitului de aprilie, pe dealul
„Modului", nu departe de se­
diul brigăzii din Ţelna, apar­
ţinătoare gospodăriei agrico­
le de stat din Alba Iulia, lu­
crează de zor aproape 400 de
bărbaţi şi femei. In gropile
simetric dimensionale, oame­
nii aşează cu grijă butaşii de
viţă altoită, iar după ce aco­
peri rădăcinile cu pămînt.
toarnă in jurul fiecăreia cîte
o căldare cu apă.
— In afară de culturi ce­
realiere, plante furajere şi le­
gume. — ne-a spus tehnicia­
nul Gheorghe Tarcea. şeful
sectorului dc construcţii de la
G.A.S. Alba iulia, gospodăria
noastră deţine 179 ha. cu viţă
de vie. Unele din vii sint insă
bâtrine şi nu mai dau pro­
ducţia pe care o scontăm noi.
De aceea, luptină pentru a da
viaţă Directivelor Congresului
partidului, care. printre alte­
le. ne-a trasat sarcina să ex­
tindem intr-o măsură cit mai
mare suprafeţele cultivate cu
viţă dc vie şi pomi fructiferi,
numai in primăvara aceasta
plantăm aici la Ţelna încă 20
Se pune deci o întrebare lirească:
Holul de ia imobilul de pe strada
( chiar în centrul ora­
şului, un loc bun
,, i i - ambalajelor. De a-
senienea şi locatarii
de pe strada Emi­
nescu nr. 2 au distrus din neglijenţă
zugrăveala de pe casa scărilor pentru
care s-au cheltuit bani. Acum, tot ei
intervin pentru a se repara pereţii $i
a se pune geamuri.
Statul a cheltuit pentru construirea
locuinţelor sume importante de bani.
Nu peste tot acestea sînt întreţinute
aşa cum trebuie. După cum reiese, ma­
joritatea lipsurilor în ceea ce priveşte
întreţinerea locuinţelor se manifestă
tocmai acolo unde statul popular oră­
şenesc şi I.G.O. nu au luat încă mă­
suri pentru formarea comitetelor de
blocuri. Prin munca lor, comitetele pot
determina pe acei locatari care nu con­
sideră încă apartamentul dat spre folo­
sinţă ca un bun comun, să se simtă
răspunzători pentru stricăciunile ce
le aduc. De aceea, sfatul popular
şi I G.O. au datoria să treacă la for­
marea de comitete de blocuri in toate
imobilele, să le instruiască cu sarcinile
f. MANEA
Vârorii din Va ţa
Nu s-a scurs nici un an de
cind pe aceste locuri era linişte
deplină. Fabrica, era considerată
ca nerentabilă-
Am trecut din nou in aceste
zile de aprilie pe la tabrica de
var din Vaţa. Ea freamătă acum
în iureşul întrecerii socialiste,
închinate glorioasei aniversări
a partidului-
Pe un panou din incinta fa­
bricii am citit următoarele an­
gajamente luate în cinstea aces­
tui măreţ eveniment: depăşirea
planului la varul gras cu 20 la
sută, antrenarea tuturor munci­
torilor in întrecerea socialistă,
lichidarea complectă a absenţe­
lor nemotivate etc.
In apropierea cuptoarelor de
var l-am intilnit pe tov. Toader
Tudoran, directorul fabricii, ca­
re mi-a servit drept călăuză în
cunoaşterea muncii oamenilor şi
a ultimelor realizări obţinute de
ei.
Tovarăşul Tudoran vorbeşte
:u mindrie despre inovaţia prin
care s-a trecut de la arderea cu
lemn a cuptoarelor la arderea
cu cărbune praf pulverizat, prin
care se obţin lunar cu 200 tone
mai mult var gras de calitate
superioară, o economie zilnică
de 5.100 lei, cit şi o reducere
de hectare cu vie. Pe această vie încă de cină eram copii,
suprafaţă s-a făcut din toam ­ iar Aurelia de ciţiva ani, ne-a
nă desfundatul la adincimea spus comunistul Florea. Şi pu­
de 60 „80 cm Acum, conti­ tem spune că plantatul nu-t
nuăm cu piantatul celor o muncă uşoară. Trebuie să
121.000 de butaşi, aduşi de la ştii bine cit de adincâ să fad
gospodăriile agricole de stat groapa. în ce fel stI aşezi ră­
din Apold, Tercmia Mare. re­ dăcina si cum s-o înveleşti.
giunea Banat şi Drăgăşani. re- Nu-i destul să zici că ai pus
glunca Oltenia
Pină aseară
au fost plan- [ ) ( n C il m e t i l i (?6 sul ca fiecare
ii«st rtale 18 hectare.
Am stat dc
vorbă cu briga­
dierul Alexandru tanct u care dea struguri, să cadă butucul,
supraveghează această lucrare. nu alta...
— Aproape că nu este umil
din cei 400 de munciteri care
să nu fie in întrecere cu ve­
cinii lui de parcelă. In frun­
tea lor sînt cei din familia co­
munistului. Gligor Florea, care sau Ana Precup. au deprins
plantează zilnic, fiecare, cite meşteşugul atit de bine, incit
290 - 280 de butaşi de viţă.
...Aşa l-am cunoscut pe Gli­ uneori. îi întrec chiar pe „în­
gor Florea şi pe ceilalţi din fa ­ văţătorii“ lor...
milia lui: Victoria, nevastă-sa, ...Am pornit apoi pe coasta
şi Aurelia, fiica lor.
— Eu şi cu Victoria ne în­ vada cu pomi fructiferi. Şi
deletnicim cu cultura viţei de aici. ca peste tot de altfel, se
Acţiuni Pe aceste locuri n-a Sosé
patriotice
Şi-au respectai
angajamentul
Colectivul de muncă al sec­
torului mişcare din cadrul
C.F.F. Orăştie, a Încărcat
voluntar 6 vagoane cu zgu­
ră din staţia Costeşti şi a
transportat-o la un zid de
sprijin din staţia Ludeşti.
S-au evidenţiat tovarăşii
Vasile Dînşoreanu, Vasile
Pantiloi, Tona Andreşoi, Va-
sile Vopit şi alţii.
VIORF.L CIOLCOI
corespondent
înfrumuseţează comuna
Salariaţii Sfatului popular
din Luncoiul de Jos, au mun­
cit în aceste zile la amena­
jarea unui parc în faţa sfa­
tului popular cit şi la
terminarea dispensarului co­
munal, la plantatul pomilor
fructiferi din curtea sfatu­
lui popular şi a şcolii ele­
mentare de 7 ani.
Printre cei care se numără
ca fruntaşi In aceste acţiuni
sînt şi tovarăşii Aurei Şer-
ban, Trofin Drăgan, Ileana
Benea, Maria Simina şi Tro­
fin Suciu.
FLORIN BF.NEA
corespondent
Au am î n v i a t un teren
de volei
Cadrele didactice şi ute-
miştii scolii de 7 ani din G-u-
rasada au amenajat ur fru­
mos teren de volei în curtea
şcolii. In acest scop, ei au
transportat şi nivelat 15 m.c.
pămînt, depumnd 150 ore de
muncă patriotică.
In fruntea acţiunii se si­
tuează tinerii N. Costea, O.
Negru, I. Iacob şi alţii.
A. ANDRICA
corespondent
de 170 lei la fiecare tonă de var.
Rezultate înseninate obţin şi
muncitorii de la cariera de pia­
tră care, prin sortarea mai a-
lentă a materiei prime, obţin
lunar cu 400 tone mai multă şi
mai bună piatră ca înainte.
Acest salt important a contri­
buit la creşterea, in medie lu­
nară, cu 150 Iei a salariului
real al muncitorilor.
Cum a fost posibilă această
realizare însemnată ?
întrebarea primeşte răspunsul
după ce urmăreşti desfăşurarea
procesului tehnologic al produc­
ţiei şi activitatea asiduă a mun­
citorilor.
In fabrică e un du-te-vino de
maşini. Unele transportă căr­
bunele de la Lunca, altele aduc
piatră de var. Materia primă este
minuţios sortată înainte de a fi
introdusă in cuptoare- Preîncăl-
zirea cuptoarelor, munca atentă
a cuptorarilor şi încărcătorilor,
constanţa temperaturii maximo
şi a ventilaţiei, dozarea unifor­
mă cu praf de cărbune, iată cî­
teva din „secretele" succesului a-
vită. Noi vrem
cu tot dinadin­
ii mise butaş sădit să
se prindă, in
peste 3 ani sil
Am aflat, cu acest prilej, că
familia Florea învaţă şi pe
alţi muncitori cum să execute
lucrări de bună calitate. Unii
dintre aceştia, ca Ştefan Kada
acum îi ajung din urmă şi.
dinspre Ighiu. unde se află li­
DRUMUL SOCIALISMULUI nap 3
iBBaw«MM»»ttaga
DIN R. P. POLONA
t/—i r-' t—>/-¦'/— SISIM iC
cC Şi dacă vrei să te convingi
l (Urrmirt din pag l-a)
t ---------------------------------- n-ai decit să mergi la ca-
t constructorilor siderurgişti patul de nord al halei liniei
L¦ cum că ,,aceasta e prima lu- de strmă să vezi platforma
crare la care s-au atins ase- de preasamblare, vagoanele
^ menea ritmuri de lucru“. Şi care transportă subansam-
ţ pe bună dreptate. Dacă la ln- blele pină la punctele de lu­
l ceputul lui februarie realiza­ cru : n-ai decît să priveşti
rea planului devenise proble­ sudorii căţăraţi sus fixind
matică, la începutul lui apri­ grindă de grindă, birourile
lie constructorii şantierului conducerii şantierului goale
[ II montaj instalaţii raportau (oamenii sint pe şantier) şi
C o depăşire de 18 !a sută a panourile şi lozincile prinse S S iiÎlL
planului trimestrial şi o spo­ aproape pe fiecare stilp. CLĂDIREA UNEI ŞCOLI, DIN CELE O MIE CLĂDITE IN R. P. PO­
LONA. ŞCOALA SE AFLA IN ORAŞUL KOLOBRZEG, DISTRUS >v r>RG
rire a productivităţii muncii PORŢIE DE 95 LA SUTA IN TIMPUL RĂZBOIULUI.
de peste 73 procente — Ce anume trebuie vă­
Explicaţia o poate da fie­ zut la Hunedoara ?
care constructor. indiferent Prin oraşul Varşo
L dacă se numeşte Nicolae Năs-
p tase. Nicolae Grtgore. Mircea Presupunlnd că această în­
trebare ar fi pusă oricărui
Romcea. Petru Mtţu. Fran- locuitor al cetăţii metalului,
ţ cisc loja sau Teodor Malan- cu o siguranţă de aproape -j
100 la sută răspunsul ar cu- ¦) s<>o o o o o o o o o ooo< oooooooooooo
cea. prinde alături de noua oţe-
o Despre întemeierea oraşu­ c
lui de pe Vistula — Varşo- impetuos apele prin şesul <
Mazowsze, la fel de repede <
o via — circulă multe legende. şi poporul, fără a-şi precu- c
Cu toţii vor aminti in mod lărie. furnalele 6—6, cocse-
^ Dar in amintirea oamenilor peţt forţele, a refăcut ora- L
sigur de iniţiativa „Să reali­ ria. şi ponte înaintea lor,
9 s-a păstrat cel mai bine o şui. De atunci au trecut 16 C
zăm planul fiecărei săptă- grupul de laminoare Peştiş.
O legendă poetică, transmisă ani şi astăzi pe Vistula s-a <
mlni ou o zi mai devreme", Şi dară vizitatorul sosit aici
S din generaţie In generaţie, ridicat din ruine şl moloz un L
de organizarea judicioasă a ar întreba pe oricare din
^ despre pescarul Vărs şi pes- mare oraş renăscut, cu fru- g
[ fluxului tehnologic, d? prea- lamfnatori sau constructori
^ căriţa Sava. moaşe monumente de arhi- O
samblarea pieselor capa­ ce anume a fost înainte pe
o ...Acestea s-au Inttmplat de tectură naţională, cu muzee <ţ
citatea de ridicare a maca­ aceste locuri, in mod cert.
o mult, foarte de mult, cu sute şi palate, cu noi cartiere de g
ralei turn. de analizele săp- răspunsul ar fi următorul :
^ şi sute de ani in urmă, cind locuit. g
tămînale a lucrărilor pe mai­ — Cindtm pe aceste locuri
so ps ţărmul Balticii trăiau flă­ Varşovia din zilele noastre g
ştri. n-a fost nimic. căul Vărs şi fetişcana Sava.
Fiecare din ei. pornea cu bar- este un mare centru indus- o
trial. Mindria capitalei polo- g
R ezultatele unor măsuri L ca sa departe în larg şt îşi neze o constituie In primul g
bine gîndite
L aruncau plasele în apele reci. rind Uzina de automobile din o
Duca la începutul anului la în­ măsuri aplicate amintim gene­ 9 Dar tinerii nu au ştiut ce-i Zeran şi noua uzină de oţe- x
treprinderea minieră Săcărimb- ralizarea puşcării selective la X dragostea pină nu le-a venit Juri. de calitate ,.Warsaawa“ $
Certej calitatea producţiei lăsa toate filoanele cu grosimi sub $ in ajutor sirena In capitală funcţionează şi g
•de dorit, prin munca depusă de 0,4 in. şi luarea sistematică de 9 Odată Vărs şi Sava au au- alte întreprinderi care pro- x
întreg colectivul, in frunte cu probe informativa din filoane, o zlt o voce frumoasă ale că- duc motociclete, excavatoare, %
'umuniştii, la sfirşitul primului utilizarea mai raţională a per­ o re! sunete fermecătoare che-
trimestru cifrele arătau că situa­ foratoarelor grele in scopul mă­ L mau la ea Pescarii, şi-au In- televizoare şi aparate de ra- g
ţia s-a schimbat. ririi vitezei de perforare. ăio. utilaj optic şi electronic g
Acest lucru a fost posibil prin Totodată, comitelui sindicatu­ 9 dreptat barca spre acea vo- şi multe altele. o
luarea unor măsuri concrete şi lui, incă din prima lună a anu­ 0 ce. s-au întiin’t. s-au indrfl-
la timp de către conducerea în­ lui, a trecut la antrenarea tutu- ^ goştit ş’ nu întemeiat orn- Varşovia renăscută nu este g
treprinderii, sub îndrumarea per­ ror echipelor direct productive ^ şui lv> Vărs şi Sava — Vnr-
manentă a comitetului d»' par­ in întrecerea socialistă. Obiecti­ g şovin Pe rmlPema noului numai, un ma.re centru poli- g
tid. Printre cele mai importante vul principal al acesteia a fost 0 oraş a apărui o sirenă —
îmbunătăţirea calităţii minereu­ 0 simbolul drag osiei eterne. tic si industrial a.1 ţării. Ea o
^ Această dragoste pentru o-
$ raş se sim*c pretutindeni în a devenit şi centrul ştiinţei -¦
S Varşovia. Şi cn s-a manifes-
1 tat deosebit de viaures mai şi culturii poloneze. Aici îşi ^
<7 ales în acele zile memora-
o bile de la începutul anului desfăşoară, activitatea Acade- g
X 1946 cină Varşovia, eliberată
x de Armata Sovietică şi de u- mia (le ştiivJe şi alte instt- o
0 nit ăfile arm aici poloneze ca.
g re luntn.u alături de ea. ză­ tute ştiinţifice. In cele 13 /-
cea In ruine. Atunci poporul instituia de invăţămlnt su- X
> a spus — ..Vom reînvia fru-
> moaşa noastră Varşovie. O perior învaţă peste 30.000 de g
> vom face şi mai frumoasă
lui. O altă măsură eficace luată ţ decit era ea înainte“. studenţi. Iv. oraş funcţtonea- g
> M.?a cum Vistula îşi poartă
dc comitetul sindicatului a cons­ să 20 de teatre. 66 cinema- o
tat in afişarea de grafice şi com-
plectarea lor zilnică cu rezulta­ tografe. 20 case de cultură. ^
tele obţinute de fiecare echipă.
Totuşi in peisajul Varşo- g
Pentru a ridica nivelul profe­
eestui harnic colectiv de munci­ sional al minerilor, în raport cu viei predomină schelele noi- g
tori. introducerea şi dezvoltarea teh­
nicii noi, conducerea întreprinde­ (or construcţii de locuinţe, in o
Privesc vagoanele pline cu rii a organizat în acest an două
bulgări albi —- lăptoşi. îmi dau cursuri frecventate de 96 ajutori 20 de raioane ale oraşului se g
seama de calitatea superioară s mineri şi 80 mineri. Printre ma­
varului ce va lua drumul miilor teriile de bază ce se predau la construiesc clădiri cu mai g
de construcţii din ţară. Fără să aceste cursuri sint : studiul ma­
vreau, mă gindesc ia comunistul terialelor. tehnologia profesiona­ multe etaje. In locul vechilor g
Ican Ciur de la cariera de pia­ lă, organizarea muncii, matema­
tră, ia alimentatorul Toc Cim- tică ş. a. case apar blocuri moderne, o
pean, cocătorul Aurel Blăgăilă,
clăditorul loan Lup şi, în gene­ Ca rezultat al măsurilor luate cvartale noi, cu mii de apar- g
ral, la toţi muncitorii fabricii ca­ calitatea minereului s-a îmbună­
re prin eforturile lor se strădu­ tăţit cu peste 2 la sută, iar ran­ tnmente. g
iesc a da patriei un produs atit damentul economic la uzina de
de important. preparare a crescut cu 3 la sută, ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
aceasta prin îmbunătăţirea flu­
Pentru asigurarea rezervelor xului de extracţie. Asemenea re­ !emnr “m mOGU&MUL DE
de materie primă, muncitorii de zultate au fost obţinute şi in pri­
aici s-au gindit să ia din vreme mele două decade din luna apri­ 28 APRILIE 1901
unele măsuri. Prin muncă pa­ lie a anului curent.
triotică (3.500 ore), ei au des­ PRjOGRAMUL 1 : 5,40 Muzică u- lei ; 22,30 Cîntecc de dragoste ; 23,00
chis drum nou la zăcămîniul de Pe baza succeselor obţinute, şoarâ ; 6,10 Jocuri populare romineşti ; Concert simlonic.
rezervă de la Prihodişte. econo­ colectivul I. M. Săcărlmb-Certej 7,15 Muzică uşoară interpretată la di­
misind astfel circa 50 000 W. In este hotărit ca in cinstea aniver­ ferite instrumente; 8,00 Din presa de PROGRAMUL II: 14,08 Muzică dis­
alte 1.000 oro (tot prin muncă sării partidului să obţină rezul­ astăzi; 11,80 Muzică populară din Mol­ tractivă Interpretată de fantară; 14,30
patriotică), ei au redai circula­ tate şi mai frumoase în lupta dova; 16,15 Vorbeşte Moscova!; Melodii populare romineşti; 15,35 Ac­
ţiei drumul ce duce la cariera pentru o calitate superioară. 17.30 Un tăciune şi-un cărbune: „Cor- tualitatea in ţările socialiste; 16,30
de bază din Vaţa de Jos. oca", baiadă populară; 19,00 Jurnalul Cîntece de I Mai; 17,50 Cronica eco­
i. O. satelor; 19,30 Aspecte de la cel deal nomică; 19,30 Teatru la microfon:
Sint mîndri văcarii din Vaţa Vl-iea concurs pc ţară al formaţiilor „Citadela slărîmată“, scenariu radio­
de succesele lor, de faptul că r n n m ecan ixsre artistice dc amatori; 21,10 Din fonic de Horia I.ovinescu; 21,45 Con­
şi ei, alături de ceilalţi oameni viaţa de concert a Capita­ cert de muzică populară oltenească ;
ai muncii din patria noastră Colectivul întreprinderii lorestiere diri 22,30 „Sub Ilamura revoluţiei" (UV)
dragă, pot iniimpina cu cinste emisiune literară; 23,15 Concert de
cea de-a 40-a aniversare a par­ estradă.
tidului.
L O Z P LIC
L ANGHEL
Lozul iu plic: eslu oci mai giu, raionul Orăştie, tov. Fla-
popul tr sisl'Mii şi este. difuzat ţegan loan din comuna Oar­
prirt toate unităţile proprii, da de Jos, raionul Alba, tov.
cooperativele de consum, gări. C.osma Petru din Lupeni, tov.
factori poşiali, oficii P.T.T.R. fJeag Maria din comuna Dos­
Sebeş, acordă o mare nienţie mecani­ şi debitele O.C.L. aducînd mii pit, raionul Sebeş.
şi zeci T' mii de cîştiguri.
zării muncit în parchete Astfel, de cu- Iată •numai cîteva exemple cu Pe lingă eiştigurile de 5.000
rind, la sectorul *)asa a fnsl instalai cişligătorii t.oz în Plic în ro- lei s-au mai ciştigat şi alte
un nou decovil care înlocuieşte irans- gititva noastră de 5.000 lei in numeroase premii de 2.000 lei,
ultimele zile: 1.000 lei, 500 lei, 100 lei. 50
portul hipo nl buştenilor. Prin punerea lei, 25 lei, 10 lei şi 6 lei. Deci
Tov. Bota toan din Deva, nu uitaţi, cu trei lei pufOi
vede mina bunului gospodar. în funcţiune a acestui decovil buştenii tov- Simion Iosif din comuna ciştlga 5.000 lei, plata cişfi-
Pomilor le-au fost făcute tăie­ pot fi aduşi cu mai multă uşurinţă şi l.ăpuşnic, raionul Ilia, tov. gurilor făciridu-se pe loc şi
rile pentru fructificare, sînt iri cantităţi mai trran la tunicutarele Iosif Anton din comuna Geoa-
săpaţi în jur. stropiţi şi vă­ „Minsciu" şi la rampele de încărcare. tară nici o retineie.
ruiţi. Acum, cit cuprinzi cu o- De la începutul anului şi pină în pre­
cliiul, vezi. numai, flori albe şi zent s-au puiuţ transporta cu ajutorul
roze în ciorchinii ce împodo­ noului decovil 7(10 m.c. buşteni de îag,
besc crăcite merilor, perilor şi iar pină la sfirşitul trimestrului doi canti­
prunilor. Un semn r'A recolta tatea de buşteni scoasă din parchetele
din acest an va fi bogată. de la Oaşa cu ajutorul decovilului va
ajunge la c rea 2.000 m.c
La înapoiere, ne-am abătui
din nou pe dealul unde se ---------o -----------
plantează butaşi de viţă. A- m mîntreprinderea -x
murgul singeriu invăpăta în­ c^-;tminaiSE3Sj3Jz.*ra
tinderile pînă departe, in vâr sasmimb
Cîntecele şi glasurile vesele 28 APRILIE 1961
ale muncitorilor se auzeau a- DEVA: Frumoasa aventură;
cum re- mai desluşit Unii se. HUNEDOARA : Hatifa ; PETRO­
îndreptau spre cantină la ma­ ŞANI : Viraj in noapte: Prichin­
sa de seară, iar alţii — lo­ delul: ALBA IULIA: Fiul meu
calnicii — spre casă. se însoară : Alerg după o stea : C u sed iu ! în c o m u n a C e r t e ju l
LONEA: Un cintec străbate lu­
Printre ultimii, i-am intil- mea. : TEIUŞ: Congo în luptă d e S u s , ra io n u l Ilia
nit şi pe cei din familia lui şi Raţiunea învinge dem en ta: ÂNGÂJEÂZA:
Florea. Nu-şi dezminţisern nici HAŢEG: Departe de patrie:
în această zi faima de frun­ BRAD: Mic’man Panin: SIME-
taşi. Numai ei singuri planta­ RIA: lize: SEBEŞ: Şapte mi­
seră din. zori pînă seara peste rese pentru şapte fr a ţi: ORĂŞ­
780 de butaşi Prin munca lor TIE : Haiducul de pe Cerrmuş :
Eugenie G ran det: ZLATNA: M&BBKeiiiwi ăielîtea»aaii c a lifi*
şi a celorlalţi muncitori, în Răzbunarea : ILIA : soldaţi fără
uniformă; APOLDUL DE SUS: c â ţi şi n e c a lific a ţi (mineri, ajuiori
cvrînd dealul „Modului“ va fi
m in e ri, vagonetari de m ină).
acoperit cu viţe altoite.
Angajările se fac numai pe bazăi
V. PÎTAN de acte care vor f i depuse odată cu
(5
V
cererea de angajare. 1
Se asig ură casare coiecîivă şî masă la cantină
cortfra cos!, sa'arîzare conform normelor de salari­
zare în vigoare.
Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi
se vor adresa serviciului cadre al I. M. Cer te i. j
JJarclde.