Page 96 - 1961-04
P. 96
m-* drumul. sncf am sm ü lu i .»r. i
s
Vizita delegaţiei de partid xtiituruele s iir i. • ju iiu r te le ş i ir i • joiftroate ş t ir i
şi gu vern am en tale a R. P« Ran lin e
în R« P. P a la n a
In p o rtu l S z c z e c in samsBssm^sssassssEEt
(Urmare did pag. l-a) dar şi copacii de pe malurile tncă nea • Gheorghiu-Dej s-a interesat de capa
menajate au crescut după eliberare, ct citatea portului şi de perspectivele lui
!ui, lungi de 9 km., vin anual sute de şi copiii din Szczecin, care v-au sa de dezvoltare, de metodele de meca Pentru dezvoltarea relaţiilor economice T e le g r a m a adresată Sub N. S. N ruşesov
nave din 40 de ţări ale lumii şi sînt lutat astăzi — » spus membrilor dele nizare folosite. El a apreciat instala reci proce dintre state
încărcate zilnic 30.000 de tone de măr. gaţiei directorul portului Marian Lem ţiile moderne, hărnicia şl priceperea de către prî Suvanrta Furnma
furi. Ici-colo se mai văd încă urmele picki. muncitorilor şi tehnicienilor polonez:
distrugerilor provocate de fascişti, dar care îşi propun să ajungă in anii ur Şedinţa Consiliului Economic MOSCOVA 26 ( Agerpres). — sat al U.R.S.S. Laosul va dobin-
dominanta este imaginea gigantică a La un moment dat atenţia membri mători la 10-15 milioane tone de măr si Social O.N.U. TASS transmite: înainte de a di pacea mult dorită şi se va pun
instalaţiilor moderne, a macaralelor lor delegaţiei a tost atrasă spre locul ieiri tranzitate. părăsi Pekinul, prinţul Suvanna tea dezvolta rapid“.
plutitoare de mare tonaj, a maşinilor unde se va construi un chei al portu NEW YORK 26 (Agerpres). lidarea drepturilor şi interese Furnma, primul ministru al re
ue încărcare şi descărcare automate etc. lui, care în semn de prietenie fată de Răspunzînd rugăminţii echipajului, La 25 aprilie a avut loc şedinţa lor lor economice, are drept gatului Laos, a adresat şefului In telegramă prinţul Suvanna
poporul romîn va purta numele dc tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a celei de-a 31-a sesiuni a Consi scop formularea principiilor de guvernului sovietic, N. S. Hruş- Furnma işi exprimă recunoştinţa
— Nu numai instalaţiile ce Ie vedeţi. „Cheiul romin". tovarăşul Gheorghe semnat în Cartea de Aur a navei. liului Economic şi Social O.N.U. bază care ar contribui la re ciov o telegramă iri care îşi ex pentru sprijinul acordat de po
care a trecut la discutarea pro zolvarea problemelor economice primă convingerea că „cu spri porul şi guvernul sovietic năzu
C uvîntarea tovarăşului G heorghe G heorghiu-D ej inţelor poporului şi guvernului
laoţian spre pace, înflorire si
(Urmare din pag. l-a). de an, asigurind necesităţile de aprovi le iubitoare de pace, Republica Popu iectului declaraţiei cu privire şi sociale în ţările slab dezvol jinul necondiţionat şi dezintere- coexistenţă paşnică-
zionare a industriei şi ale populaţiei. lară Romînă consideră frontiera Oder-
pună şi el eforturi uriaşe în vederea Neisse ca o realitate istorică de ne la colaborarea economică inter tate.
lichidării grelei moşteniri a trecutului. Succesele obţinute în dezvoltarea eco zdruncinat. Cercurile militariste vest-
El a transformat Komînia dintr-o ţară nomiei naţionale, în creşTerea produc germane de la Bonn vor trebui în cele naţională, proiect prezentat de Delegaţia sovietică consideră
cu o economie înapoiată, aservită mo ţiei şi productivităţii muncii şi scăde din urmă să înţeleagă că orice reven
nopolurilor imperialiste din apus. în- rea preţului de cost al produselor dau dicări teritoriale revanşarde sînt clă delegaţia sovietică la cea de-a că în proiectul declaraţiei tre D e c la r a ţ ia cosaaiadantulul
!r-n ţară socialistă, cu o industrie în posibilitate partidului ,şi guvernului să dite pe nisip. Frontiera Uder-Neisse
continuă dezvoltare şi cu o agricultură înfăptuiască sistematic măsuri de creş este o frontieră inviolabilă, chezăşuită XV-a sesiune a Adunării Gene buie să fie oglindită tendinţa su p rem a l íra ip ela r r e g a le
In plină înflorire. Congresul al 111-lea tere a nivelului de trai al muncitori pe vecii vecilor de torţa uriaşă a între
al Partidului Muncitoresc Romîn, care lor, ţăranilor şi intelectualilor. Toate gului lagăr socialist. Aceasta este nu rale a O.N.U. statelor — membre ale O.N.U.
a făcut bilanţul marilor succese obţi aceste înfăptuiri însutlefesc pe oame numai cauza Poloniei Populare a Re
nute de oamenii muncii, a marcat vic nii muncii in lupta pentru realizarea publicii Democrate Germane, ci cau V. A. Zorin, reprezentantul — spre crearea unor condiţii a le L a o su iu !
toria lor istorică — construirea bazei obiectivului lor fundamenta!: desâvîr- za comună, solidară a tuturor ţărilor Uniunii Sovietice, care a luat mult mai favorabile pentru
economice a socialismului în Republica şirea construcţiei socialiste în Repubh- socialiste.
Populară Roniînă, — şi a elaborat pla ca Populară Ronună. primul cuvîntul a declarat că schimbul de mărfuri şi servicii HANOI 26 (Agerpres). — vină un stat cu adevărat paşnic
Evenimentele anilor aceştia arată că delegaţia sovietică prezenţind dintre popoare precum şi sub FASS transmite: După cum se şi neutru. In scopul îndeplini
nul de 6 ani, programul desăvîrşirii Popoarele noastre merg pe acelaşi oricît s-ar zbate cercurile imperialiste proiectul său de declaraţie a linierea avantajelor reciproce. anunţă din Laos, la 26 aprilie rii rapide a măsuriior preconi
construcţiei socialismului în ţara noas drum, strîns unite prin comunitatea agresive, ele nu mal pot dispune după pornit de la faptul că acesta nu Reprezentantul Uniunii Sovietice căpitanul Kong Le, comandantul zate în mesajele copreşedinţilor,
tră. Importante progrese au fost ob orînduirii şi a ţelurilor lor, prin fap voia lor de soarta popoarelor. Forţa va sluji numai ca principiu a propus de asemenea ca să se suprem al trupelor regale ale conferinţei de Ia Geneva, şi aî
ţinute în dezvoltarea industriei, îndeo tul că se călăuzesc după aceeaşi bu ur'aşă a lagărului socialist, a popoa conducător pentru normalizarea includă în declaraţie respinge haosului, a făcut următoarea aducerii la îndeplinire a ordinu
solă încercată — învăţătura marxist- relor iubitoare de pace poate asigura şi dezvoltarea relaţiilor econo rea de către toate ţările — declaraţie: lui guvernului legal al haosu
sebi în ramurile ei principale : siderur leninistă — prin apartenenţa lor la la preîntîmpinarea unui nou război — mice reciproce dintre state, ci membre ale O.N.U. — a orică lui condus de prinţul Suvanna
gie, eiftergie, construcţii de maşini şi gărul statelor .socialiste. şi aceasta, desigur, vă inspiră şi dv. constituie şi un aport la cauza rei forme de discriminare a In numele comandamentului Furnma, precum şi in calitate de
chimie. Pe baza planurilor elaborate de ca şi nouă, un puternic sentiment de îmbunătăţirii generale a clima unor ţări separate s au , a unui suprem al trupelor regale, sa comandant suprem al trupelor
partid şi guvern, toate ramurile eco Popoarele romîn şi polonez, alături încredere şi însufleţire în munca paş tului internaţional, întăririi pă grup de ţări şi despre înlătu lut cu căldură mesajul preşedin regale ale haosului, propun con
nomiei naţionale se dezvoltă în mod de Uniunea Sovietică şi de celelalte nică constructivă. cii între popoare, la traducerea rarea treptată a limitelor dis ţilor conferinţei de la Geneva cu ducătorilor grupului Fumi No-
armonios, echilibrat. într-un ritm ra ţâri socialiste, merg umăr la umăr în în viaţă a principiului coexis criminatorii existente. privire la încetarea focului şi savan-Roun Oum să-şi- numeas
pid. marea luptă pentru apărarea păcii în Vă dorim dragi tovarăşi, succese şi tenţei paşnice dintre state. V. Prezentînd proiectul său de
lume. mai mari în munca şi lupta dv. Prin A. Zorin a arătat că în proiect declaraţie, a subliniat V. A. Zo convocarea unei conferinţe lăr că delegaţii la conferinţa de la
Planul de stat se realizează şi se portul Szczecin sâ se intensifice eît se acordă o mare atenţie rela rin, delegaţia sovietică ar dori Xieng-Kuang de la 28 aprilie
depăşeşte an de an. In 1950 producţia Oamenii muncii din ţara noastră mai mult schimbul mărfurilor, căci co ţiilor dintre ţările mai puţin să sublinieze că această pro gite Ia Geneva menite să rezolve 1961, pentru a discuta împreună
globală industrială a crescut cu 16,9 apreciază contribuţia importantă pe merţul internaţional este un element dezvoltate şi alte state, in pri punere constituie o expresie fi cu delegaţia trupelor guverna
la sută Faţă de 1959, în loc de 13 Ia care o aduce Polonia populară la important de stabilitate şi destindere, mul rînd cele avansate în do problema haosului pe calea paş mentale alp regatului haos si
sulă cit prevedea planul şesenal ca ritm această nobilă luptă, ţara noastră a harnicii şi talentaţii dv constructori meniul industrial. Declaraţia rească a politicii Uniunii So
mediu anual. In primul trimestru al susţinut şi susţine eforturile perseve să făurească cît mai multe nave care are drept scop acordarea de vietice îndreptată spre dezvol nică, să pună capăt intervenţiei delegaţia forţelor de luptă Nco
anului în curs pianul a fost realizat rente ale Poloniei pentru crearea unei să poarte în largul mărilor mesajul ajutor tinerelor state în conso tarea colaborării economice in
in proporţie de 103,6 Ia sută. zone denuck-arizate în centrul Euro de pace al poporului polonez. armate a imperialiştilor ameri Lao Haksat problema încetării
pei, pentru normalizarea şi destinderea ternaţionale.
In prezent oamenii V:uncii din ţara situaţiei internaţionale pentru rezolva Trăiască bravii muncitori portuari cani şi a altor ţări membre ale focului şi armistiţiului in haos.
noastră desfăşoară pe un front larg în rea paşnică a problemei germane. Se
trecerea socialistă în cinstea aniversării bucură de întregul sprijin al poporului din Szczecin I S.F.A.T.O. in Laos, să creeze
a 40 de ani de al înfiinţarea partidu romîn poziţia fermă a Republicii Popu Trăiască Partidul Muncitoresc Unit
lui, avîhd în centrul atenţiei ridicarea lare Polone şi Republicii Democrate condiţii pentru ca haosul să de
calităţii produselor la nivelul celor mai Germane, care, în strînsă prietenie, au Polonez şi Comitetul său Centrat în
bune tipuri similare de pe piaţa mon transformat frontiera Oder-Neisse în frunte cu tovarăşul Wladislaw Go- Mesaje adrejaîe Puciul m ilitar fascist din A lgeria
dială. tr-un factor de pace şi securitate pen mulka.
tru întreaga Europă. de conferinţa femeilor a eşuai
Ih agricultură cooperativizarea a fost Trăiască şi înflorească Polonia popu
in linii mari înlăptuită, producţia agri Alături de toate ţările socialiste, de lară 1 din America Latină PARIS 26 (Agerpres). - Puciul straţii poporul francez a zădărnicit nilor muncii francezi în faţa primej
colă vegetală şi animată sporeşte an numeroase alte state, de toate popoare- ' Trăiască lagărul socialist şi pacea militar îascist din Algeria organizat aventura ultracolonialiştilor, diei ivite.
RIO DE JANEIRO 26 (A- la 22 aprilie de un grup de generali
între popoare 1 gerpres). — La 25 aprilie cea — Ghalle, Salan, Zeller şi .louhaut — Ca şi în ianuarie anul trecut in In cursul puciului generalilor a ie
de-a doua conferinţă a temeilor a eşuat fără glorie, in noaptea spre cursul puciului de la Alger, pus la şit deosebit de limpede la iveală le
din America Latină, întrunită la 26 aprilie, convingindti-se că aventura cale de Lagaillarde şi de complicii săi. gătura dintre războiul colonial din Al
Rio de Janeiro, a trimis Orga lor criminală nu s-a bucurat de spri în întreaga ţară a avut loc o grevă geria şi pericolul fascismului, lată -'e
nizaţiei Naţiunilor Unite un me jin, căpeteniile rebeliunii au fost si generală la care au participat 12 mi ce în aceste zile lozincile „Fascis-rnl
saj in care cheamă la dezarma lite să capituleze. In regiunile alge lioane persoane. Pe întreg cuprinsul nu va frece!", „Să fie reprimată cu
rea generală şi la alocarea in riene care au fost cuprinse de rebe Franţei au luat fiinţă comitete anti hotărîre rebeliunea din Algeria!“ s-au
scopuri educative şi pentru să fasciste de vigilenţă, in care s-au gru îmbinat strîns cu cererea stăruitoare a
nătatea publică a sumelor chel
tuite pentru scopuri militare. De
L a ş a n t ie r e le n a v a l e „ A . W a r s k i äL asemenea s-a cerut O-N.U. să liune, în special în departamentele pat oameni de diverse convingeri po maselor largi ale poporului francez
intervină in favoarea deţinuţilor Alger, Oran şi Constantine, a fost res litice. Numai la Paris au fost consti de a se pune capăt războiului din Al
Delegaţia romînă a coborît ţiei despre istoricul construc pace a poporului romîn, hotărî- politici din Spania şi Portuga tabilit controlul guvernului francez. tuite 112 comitete de acest fel. in geria prin , tratative imediate cu gu
pe cheiul din faţa şantierelor ţiei şi perspectivele de dezvol rea sa de a apăra, împreună cu lia. suburbiile muncitoreşti ale Parisului,
navale „A. Warski" unde a fost tare în viitor a şantierelor na toate ţările socialiste, frontie Clasa muncitoare, masele populare în vestita lui „centură roşie“, precum vernul provizoriu al Republicii Algeria.
irtîmpinată de directorul şan vale din Szczecin. Şantierele, rele inviolabile ale Poloniei Conferinţa a adresat un mesaj franceze au avut rolul hotărîtor în în- şi în alte centre industriale ale ţării
tierelor, I-Ienryk Jenza, care în care şi-au început activitatea populare. de felicitări preşedintelui Repu frîngerea puriştilor militari fascişti s-au constituit detaşamente de auto După părerea opiniei publice demo
numele oelor 4.500 de muncitori abia cu 10 ani în urmă, au care au încercat ca prin forţa arme apărare care erau hotărit» să apere
şi-a exprimat bucuria de a construit 59 de vase de mare Despărţirea de prieteni a pri blicii Cuba, Osvaldo Dorticos, lor să împiedice tratativele cu guver republica pînă la capăt, deşi nu au crate franceze, această nouă rebeliune
primi vizita înalţilor oaspeţi. tonaj. In prezent aici se con lejuit noi manifestări entuzias ca urmare a înfringerii forţelor nul provizoriu al Republicii Algeria primit arme din partea guvernului... a ultracolonialiştilor, oare a pus Fran
struiesc vase de 10.000 tone, de te. Mulţumind tuturor pentru intervenţioniste.
Infimninaţi cu deosebită căl 6.000 de tone şi altele mai mici. explicaţiile primite, pentru sim şi să Impună Franţei continuarea răz Partidul Comunist Francez, Confe ţa în pragul unor zguduiri serica-o.
dură de constructorii navali, Vase construite în şantierele patia caldă arătată delegaţiei, ha conferinţă delegaţia para- boiului colonial. Ridicîndu-se cu hotâ- deraţia Generată â Muncii şi alte or a constituit o urmare logică a răz
membrii delegaţiei au vizitat navale din Szczecin navighează tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- guayană a prezentat un raport ganizaţii democratice au avut un rol boiului colonia! din Algeria, ca-o a
diferite sectoare ale şantiere azi sub pavilionul Poloniei, cît Dej l-a rugat pe directorul şan in care se arată teroarea care rîre în apărarea republicii sub lozin activ îh mobilizarea şi unirea oame intrat în al şaptelea an, precum ai
lor. In fiecare hală fluturau şi sub pavilioanele U.R.S.S. şi tierelor să fie interpretul sen domneşte in Paraguay şi înapo
steagurile romîne şi poloneze, ale altor ţări socialiste, Indone timentelor de prietenie ale con ierea socială a majorităţii fe ca : „Fascismul nu va trece!“, prin un rod al îngăduinţei autorităţilor faţă
puteau fi citite lozinci în cele ziei, Braziliei, Republicii Arabe structorilor de nave romînă, ale meilor din această ţară. mitinguri de masă, greve şl demon- de ieşirile ultrareacţionarilor.
două limbi. In secţia de prelu Unite. Personalul şantierelor Întregului popor romîn şi să
crare, pe fiecare din zecile de este alcătuit în cea mai mare transmită tuturor muncitorilor Londra: Miting împotriva acordării amnezia delegatului engle:
strunguri, era înfipt cite un parte din tineri, iar toţi ingi şantierelor, un salut frăţesc, din
steguleţ cu culorile romîne. nerii şi-au terminat studiile su inimă. Ca amintire a vizitei fă de baze Bundeswehr aiul vest-german
perioare după război. De altfel cute, delegaţia romînă a oferit
După vizitarea şantierelor, in nu numai şantierele din Szcze reprezentanţilor colectivului LONDRA 26 (Agerpres). — dial şi întregul popor englez să Trei delegaţi, delegaţii ce crete de împărţire in etape
sala de festivităţi a clubului a cin, dar şi întregul oraş este şantierelor navale costume na „Să nu lăsăm trupele vest-ger- nu tolereze intrarea trupelor lor mai mari puteri ale lu a acţiunii de încetare a ex.
avut loc o Intîlmire a construc un oraş al tineretului : o trei ţionale romîneşt.i şi albume. La mane să vină în Anglia“ —¦sub vest-germane în Anglia. Parti mii — U.R.S.S., S.U.A. şi An psrienţelor. Criticind aşa-zi-
torilor navali ou membrii dele me din locuitorii lui s-au năs rîndul lor, reprezentanţii per această lozincă a avut loc marţi cipanţii la miting au adoptat o glia — discută la Geneva o sa „poziţie kovietică“, dele
gaţiei romîne. Gazdele au vor cut după război. sonalului şantierelor au oferit seară în centrul Londrei un mi rezoluţie prin care cer ca în nu problemă care stă de multă gatul englez neglijează cu to
bit oaspeţilor cu legitimă min- oaspeţilor machete ale vaselor ting de protest împotriva pune mele milioanelor de oameni care vreme în atenţia întregii tul adevărul şl vorbeşte des
drie despre industria d.e con A luat apoi cuvîntul tovară construite de ei, precum şi far rii la dispoziţia Bundeswehru- şi-au pierdut viaţa în război, v omeniri: încetarea experien. pre nişte propuneri sovietice
strucţii navale a Poloniei, care şul Jozef Cvrankiewicz, preşe lui vest-german a unor baze mi guvernul englez să nu permită ‘ ţelor cu arma nucleară, inexistente, născocite, făcin-
a fost creată de regimul de- dintele Consiliului de Miniştri furioare decorative din metal litare pe teritoriul Angliei. Mi să se înfăptuiască ceea ce Hitler i Primejdia continuării expe. du-se a uita pur şl simplu
rocerat-popular şi a devenit as al R. P. Polone, care a fost căl forjat, purtînd stema oraşului tingul a fost organizai de „Miş nu a reuşit în 1941 — apariţia f rienţelor a fost explicată şi realitatea.
tăzi cunoscută şi apreciată în duros aplaudat de asistenţă. şi stema şantierelor. carea foştilor militari în apăra unor soldaţi germani pe pămîn- dovedită de către specialişti
întreaga lume. tu! englez. \ cu renume şi autoritate in Ce contează pentru el rea
Ovaţii puternice au izbucnit La plecare. întregul personal rea păcii“. ., materie. încetarea experien- litatea cină e vorba de apă
Luînd cuvîntul secretarul Co atunci eînd la tribună a urcat al şantierelor navale „A. War Luînd cuvîntul !a miting, ve Apoi participanţii Ia miting .1 ţelor a fost şi este cerută de rat interesele imperialismu
mitetului P.M.U.P. din între şeful delegaţiei romîne, tova ski“ din Szczecin a făcut soli s-au îndreptat spre reşedinţa ţ către popoarele întregii lumi lui, cină e vorba de înşelat
prindere, Teofil Kisiel, a ex răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. lor poporului romîn c caldă teranul celui de-al doilea răz guvernului şi au remis rezolu care-şi apără viaţa, sănăta popoarele, clnd e vorba de
primat bucuria întregului co manifestaţie de simpatie. boi mondial .! Boss a chemat ţia for spre a fi transmisă pri tea. La Geneva reprezentan sporit profiturile industriei
lectiv pentru cinstea de a pri-, Cuvîntările au fost aplaudate pe veteranii englezi oarticipanti mului ministru Macmillan. ţii celor trei puteri s-au adu de război ?
mi vizita reprezentanţilor po cu multă căldură. Ropote de la cel de-al doilea război mon- nat ca să discute posibilită
porului frate romin. aplauze au subliniat cuvintele ţile concrete de a satisface Din fericire, opinia publică
conducătorului dtelegaţiei romî ^ această firească cerere a nu este de părerea reprezen
Apoi, directorul Henryk .Ten- ne care au exprimat voinţa de opiniei publice. tantului Angliei la Geneva
za a vorbit membrilor delega Ea consideră că încetarea ex
ploziilor nucleare este o pro
Prin o raşuS S z c z e c in Dar, ciu d a t! Reprezentan blemă mult prea gravă, prea
ţii S.U.A. şi Angliei fac tot ce strîns legată de cele mai le
In după-amiaza zilei de Pe strada Jacek Malczewski. le stă in putinţă ca lucrările gitime interese ale umanită
miercuri, 26 aprilie, delegaţia de delegaţia s-a oprit în faţa unui
partid şi guvernamentală a R P şantier de construcţii muncito să nu progreseze. Pentru asta ţii ca să se poată discuta
Romîne în frunte cu tovarăşul reşti unde a fost salutată de şe
Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţi ful şantierului, Tadeusz Kurkow- nu se sfiesc să recurgă şi la despre ea cu atîta uşurinţă
tă de tovarăşul Jozef Cyrankie- ski. Muncitorul Bronislaw Strzel
vviez, membru al Biroului Poli a oferit flori tovarăşului Gh Imagine din ( metode care depăşesc uneori şi lipsă de răspundere.
tic ai C.C. al P.M.U.P,. şi. pre Gheorghiu-Dej care s-a interesat cursul demon
şedinte al Consiliului de Miniş de realizările constructorilor şi straţiei împotriva limitele bunului simţ. Ziarele ultra reacţionare
tri al R. P. Polone, şi de alt? le-a urat spor la muncă. De o înarmării atomi
!iersonalităţi din conducerea de parte şi de alta a străzilor, gru ce a R. F. Ger Delegatul. Marii Britanii, din apus jubiliază de pe
partid şi de stat a R. P. Polon-', puri compacte de oameni, tine mane, care a a- de pildă, tratind problema
a făcut o plimbare de o oră nrin ret, copii intimpină delegaţia cu vut loc la Kiel. încetării experienţelor nucle. acum amintind de eşecul
oraşul Szczecin- De-a lungul în urale, aplauze, strigind : Trăias Pe pancarta din are ca pe o discuţie oarecare conferinţei de la Geneva. Ele
tregului traseu, populaţia oraşu că prietenia polono-romînă 1 Tră primul plan scrie; la o partidă, de bridge, îşi recunosc bine în amnezia de
lui aflind de trecerea delegaţiei iască Republica Populară Ro legatului englez, capsula cu
romîne s-a adunat in mare nu- mînă ! Convoiul de maşini ofi „Nu vrem să se
tg.ăr, făcind membrilor delega mai repete Hiro permite pur şi simplu să exploziv pusă la temelia dis
ţiei o nouă şi caldă manifestare ciale trece cu greu printr-o ade sima“ !
vărată ploaie de buchete de flori nesocotească adevăruri evi- cuţiilor sănătoase. Capsula e
de simpatie. şi steguleţe multicolore.
Îdente, sâ denatureze lucru încărcată de data aceasta cu
rile. amnezia delegatului britanic.
Dar oricare ar fi mijloacele
ţ Cuprins subit de o ciudată prin care partea occidentală
/ boală a memoriei delegatul vrea să submineze discutarea
j englez vorbeşte despre pro- problemei încetării experien
/ punerile Uniunii. Sovietice pe ţelor nucleare, aceasta este
) care le prezintă insă cu to- o problemă mult prea însem
; tul altfel , decit. sînt în reali- nată ca opinia publică să se
{ a tate. Uniuneh Sovietică a lase înşelată.
propus unele modalităţi con- ¦ "ăv >V/v|
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleton: loc; 169; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM. IR. rir 263.320 din b noiembrie i <j 19. — lipanii: întreprinderea Poli gralirâ „I Mai" - Deva
