Page 97 - 1961-04

^ S S á fe fio ie ca C o n i 'o !
malsocialismului
In înlîmpinarea aniversării a 4 0 de ani
de la înfiinjarea partidului
FRUNTAŞI DE LA L M. GHELAR
NICOLAE B1DIGA
şef de echipă. Organizîn-
du-şi bine munca, reuşeşte
să realizeze o viteză de
avans de 70 mJ. de ga­
lerie pe front şi lună.
10S1F POŞEK
miner fruntaş la cariera
Tulea. Muncind cu price­
pere îşi depăşeşte planul
cu 8-12 la sută.
@.twintuL de
Comunistul Tîrpescu Mihai de
la Oteiăria nouă a Combina­
tului siderurgie din Hunedoa­
ra, este unul dintre creatorii
oţelului. Despre Tîrpescu se mai
poate spune, de asemenea, că
este unul dintre acei oameni
care s-au botărît să-şi închine
întreaga lor viaţă producerii
oţelului, care s-au legat, de ei
pentru totdeauna, oare-şi dă­
ruiesc întreaga lor capacitate,
inteligenţă şi experienţa de ani
de zile de veghe lingă dogoarea
cuptoarelor. Tîrpescu n-are de-
cît 27 de ani, Ei are însă 9 ani
de oînd se luptă cu oţelul, de
cînd stăpâneşte cu măiestrie şi
siguranţă uriaşele temperaturi
şi incandescentele şuvoaie dte
metal auriu.
Tîrpescu este un comunist.
Pentru ei cuvîntul oţel are re­
zonanţe profunde, rosturi cu to ­
tul deosebite. El ştie ce înseam­
nă pentru patria să oţelul. Tată
de ce Tîrpescu. după ce au a-
părut Directivele C.C. al P.M.R.
cu privire ia criteriile principa­ derea procentului admis de re­
le ale Întrecerii socialiste în
cinstea, aniversării partidului.
S-a ridicat într-o şedinţă a or­
ganizaţiei de partid şi a spus
cu gravitate şi hotărîre:
_Pentru patria noastră con­
tează foarte mult cit oţel dăm.
Trebuie să dăm cît. măi mult
oţel. Dar partidul pune acum
în faţa. noastră sarcina de a dă
nu numai tot mai mult oţel, ci
oţel de calitate tot. mai înaltă.
Tîrpescu s-a destăinuit în
faţa comuniştilor din organiza­
ţia sa cu c sinceritate deplină.
Ei se simţea atunci vinovat că
nu cu mult timp înainte dăduse
o şarjă rece, din care cauză se
rebutaseră 16 tone de oţel. Nu
era numai vina lui. Dar el se
simţea totuşi vinovat. Ir. faţa
comuniştilor de la oţelărie, Tîr­
pescu s-a angajat atunci să nu
mai dea nici o şarjă rece, să
lupte din toate puterile lui pen-
R egion al
1 Hun
NICOLAE BALIGI
şei de brigadă. împreună
cu brigada pe care o
conduce îşi depăşeşte î n
fiecare lună planul de
producţie cu 1 0 -1 2 fa sută.
VIGTOR JALBA
şef de echipă la orizon­
tul ÎV. Echipa sa îşi de­
păşeşte planul în fiecare
lună cu 10-15 la sută.
tru a da ţării numai oţel de
calitate.
— Noi putem — a spus el
— să dăm un oţel de calitate
superioară, să nu avem nicio­
dată vreo şarjă rece. Vă promit,
tovarăşi, că întreaga mea echi­
pă va lupta cu toate puterile
ei să îndeplinească această che­
mare a partidului.
Cuvîntul. angajamentul unui
comunist este o lege. Tîrpescu
ştia că acum se află in joc
prestigiul întregii lui echipe, a
lui personal. El ştia că trebuie
făcut totul, că trebuie dăruită
toată capacitatea lor, întreaga
lor pricepere pentru că angaja-
Fruntaşi în lupta
pentru calitate
mentul luat să devină o faptă.
O faptă care să însemne scă­
but de la 2.55 ia sută pină în
jurul lui 1,50
O cifră — seacă şi rece —
nu spune uneori nimic. Ea ră­
mâne inexpresivă şi necomuni-
cativă, dacă nu dfeseoiperi în
spatele ei cheltuirea uriaşă de
energie şi pasiune pentru cîş-
tigarea mîimâlor de procente.
Echipa lui Tîrpescu a dat o a-
semlenea luptă aprigă pentru
câştigarea acestor miimi.
El a pornit cu începutul. Asta
însemna încredere în oameni,
mobilizarea lor activă la lupta
pentru calitate. Intr-o şedinţă
— care n-a durat mai mult de
7 minute — Tîrpescu le-a spus
tovarăşilor s ă i:
— De fiecare dintre noi de­
pinde calitatea oţelului. Fiecare
trebuie să ştie că are aceeaşi
răspundere pentru calitatea o-
ţelului la fel ca şeful echipei
sau ca maistrul...
Desigur, despre Tîrpescu se
poate spune că este un oţel ar
ou personalitate. In afară de
]
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Se înfăptuiesc angajamentele
Colectivul turnătoriei de tuburi
Colectivul de muncitori, ingi
neri şi tehnicieni de la turnăto
ria de tuburi a C. S. Hunedoara
mobilizat de comunişti, s-a an
gajat ca in cinstea aniversări
partidului să producă peste sar
cinile de plan 260 tone tuburi şi
să realizeze mai mult de 63.000
lei economii la preţul de cost la
efort propriu.
Muncind cu elan, colectivul a-
cestui atelier a reuşit să înde­
plinească şi să depăşească an­
Numai produse de calitate
In cinstea aniversării a 40 de
ani de la înfiinţarea partidului,
colectivul fabricii de ciorapi şi
tricotaje „Sebeşul“ din Sebeş s-a
angajat, printre altele, să îmbu­
nătăţească calitatea ciorapilor
din fire de relon cu 2 la sută şi
la tricotaje din bumbac cu 3 la
sută.
Datorită eforturilor depuse de
muncitorii, tehnicienii şi ingine­
rii acestei fabrici, cit şi unor mă-
Şi-au sporit angajamentele
Muncitorii de la staţia C.F.R.
Petroşani desfăşoară o însufle­
ţită întrecere socialistă pentru a
traduce. în fapte angajamentele
luate in cinstea aniversării par­
tidului. Astfel, pe primul trimes­
tru din acest an ei au sporit cu
3,5 la sută indicele de regula­
ritate' a circulaţiei, staţionarea
vagoanelor la încărcare a fost
redusă cu 4 la sută, iar sarcina
statică a fost îmbunătăţită cu 0,2
la sută.
Printre cei mai harnici în rea­
lizarea angajamentelor sînt mun-
cunoştinţele teoretice şi de o
experienţă îndelungată, el mai
are In plus — de ce n-am spu­
ne-o — un adevărat talent de
oţelar. Faţă d'e ceilalţi oţel ari
— cunoscîndu-şi precis particu­
larităţile cuptorului său —- el
foloseşte unele procedee spe­
ciale. Dar. mai presus decît toa­
te acestea, Tîrpescu are calită­
ţile unui comunist care ştie să
se apropie de oameni şi să-i în­
călzească în luptă, ale unui bun
organizator. El a pornit de la
premiza că trebuie să dea liber
iniţiativei tuturor oamenilor din
echipă, pentru ca în felul aces­
ta să le ridice răspunderea per­
sonală fată de fiecare şarjă ela­
borată. Se pot da oîteva exem-
ple concludente In această pri­
vinţă.
Tîrpescu are în echipă un
băiat de 20 de ani, unul dintre
cei mai dragi oamenii ai lui.
Gheorghe Marin a venit în oţe
lărie pe cînd era un copil firav
şi mărunţel. Tot asa măruntei
a rămas si acum. Puterile fi­
zice nu-1 prea ajută uneori: se
luptă greu să poată scoate o
probă din cuptor Dar Tîrpescu
a descoperit în tînărul acesta
o vioiciune şi o sensibilitate
rară, un simţ remarcabil al o-
ţeluiui. Tîrpescu l-a tinut ani
d'e zile lingă el. Nu i-a spus de­
cît a t it : „învaţă“. Şi el a în­
văţat. Chiar atunci cînd ştie că
anele faze ale procesului de pro­
ducţie depăşesc cunoştinţele lui,
Tîrpescu vine să-i Întrebe :
„Tu cuim al face ? Ce părere
ai ?“. Ir. felul acesta el îi face
pe oameni să gîndească, să-şi
pună probleme, să se formeze
Încet, încet ca conducători res­
ponsabili ai şarjelor de oţel. Nu
odată când, Tîrpescu este ne­
voit să alerge după materiale,
ION BAlESU
(Continuare tn pag. 3-a)
gajamentele luate cu mult îna­
inte de termen. Pină acum s-au
produs peste prevederile planu­
lui de producţie 339 tone tu­
buri şi s-au realizat 117.302 lei
economii la preţul de cost al pro­
ducţiei.
O contribuţie de seamă la ob­
ţinerea acestor realizări şi-au a-
dus-o echipele de formatori con­
duse de comuniştii loan Horop-
ciuc, Vasile Luca şi echipa de
turnători condusă de Mihai Spă-
baru.
suri tehnice şi organizatorice ce
au fost luate s-a reuşit ca in
perioada 1 martie 15 aprilie a-c.
să se ridice calitatea ciorapilor
de relon cu 3 la sută şi a trico­
tajelor din bumbac cu 21 la sută.
Printre cei mai buni muncitori
s-au dovedit a fi, Valentin Ti­
mar, Simion -Munteanu, de la
secţia colt'on şi Elena Zahan de
la secţia încheiat.
citorii ceferişti Emil Stanca, An-
droane Manta, Nicolae Drago-
mir şi alţii. Pe baza rezultate­
lor obţinute in primul trimestru
din acest an, ceferiştii de la
staţia Petroşani şi-au sporit an­
gajamentele în cinstea aniver­
sării partidului. In prezent ei
luptă pentru a realiza şi depăşi
noile angajamente.
------ —ooo—
f-runfaşi în aefiunile
obşteşii
ieri a avut loc inminarea drapele­
lor de comune şi circumscripţii frun­
taşe in acţiunile obşteşti clin raza ora­
şului Deva. Gu acest prilej s-a arătat
că de la începutul anului şi pînă în
prezent cetăţenii din raza oraşului
Deva au prestat la diferite acţiuni ob­
şteşti 334.678 ore de muncă patriotică,
economisind 1.052.697 lei. Drapelele de
fruntaşi au fost înmînate Sfatului
popular al oraşului Simeria şi circum­
scripţiilor nr. 53 şi 54 din Sîntiihalm.
—OOP—
AvJor» p e n tru p ro te c ţia
pădurilor
De ctteva zile, aeroporiul din Deva
găzduieşte un avion de turism cu două
motoare. La bordul lui, piloţii Eugen
Nich'ta şi Nicolae Mîndru, împreună
cu specialişti din silvicultură execută
zilnic zboruri pe deasupra pădurilor din
regiune, pentru depistarea eventualelor
incendii s-au a altor calamităţi.
-La însămîntatul porumbul
Frunfaşi pe com ună
ColeciivişUi şi intovărăşiţii
din satele comunei Ilia au
avut planificat să insâvunţe-
ze în primăvara aceasta 868
ha. cu porumb.
Antrenaţi în •întrecerea so­
cialistă în cinstea zilei de le colective din Şibot au pla­ însăminţat fasole şi dovleci. (
1 Mai, pentru executarea la nificat să însămînţeze cu po­
tim p şi in bune condiţii a in- rumb dublu hibrid 148 ha.
sămînţărilor de primăvară, co­ pentru boabe şi 35 ha. pentru
lectiviştii din satele aparţină­
toare comunei llia au term i­
nat semănatul porumbului în
ziua de 26 aprilie a.c., cu 4
zile. mai devreme decît pre­
vedea angajamentul. Pe 95 la
sută din suprafaţa însămin-
ţată cu porumb pentru boabe,
ei au semănat intercalat fa­
sole şi dovleci.
Cu două zile în urmă, comi­
tetul executiv al sfatului popu­
lar comunal a făcut o clasi­
ficare a gospodăriilor colective
care au obţinut cele mai bune
rezultate, atit în campania a-
gricolă de primăvară, cît şi in Din Apolăul de Jos, tovară- treaga suprafaţă dovleci şi fa-
alte acţiuni de interes obştesc. şul Nicolae Băcilă ne infor- sole.
Vizita delegafiei de partid
şi guvernamentale a R. P. Romîne
în R. P„ Polonă
KATOVIQE 27. - TrimîşH speciali dintele Consiliului de Stat al R. P. în aplauzele îndelungate ale m ulţi­
Agerpres, 6. Răducanu şi Gh. Gheor- Polone, de Edward Gierek, membru a! mii, membrii delegaţiei romîne şi per­
ghiţă, transm it: Biroului Politic al G.C. al P.M.U.P., soanele oficiale care îi însoţesc stră­
secretar al Comitetului voievodal Ka­ bat pe jos piaţa gării şi străzile în­
Delegaţia de partid şi guvernamen­ towice al P.M.U.P., de reprezentanţi zeci nafe.
tală a R. P. Romîne condusă de tova­ ai organelor locale de partid şi de
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a so­ stat, de delegaţi ai minerilor şi si- Alaşinile pornesc într-o călătorie de
sit joi dimineaţa la Katoivice, centrul derurgiştilor din împrejurimi, de de­ cîteva ore prin bazinul carbonifer a'
celui mai mare bazin carbonifer al Sileziel.
Poloniei. legaţi ai tineretului din regiune, îm­
brăcaţi în pitoreşti costume naţionale. In fiecare localitate delegaţia este
La sosirea tn gara Katoivice, îm­ salutată de conducătorii organelor lo­
podobită festiv cu drapelele naţionale Tovarăşul Edward Gierek, a adre­ cale de partid şi de stat. Membrii de­
ale celor două ţâri, delegaţia romînâ sat oaspeţilor romîni un călduros cu- legaţiei primesc daruri, siihbolizînd
a fost întîmpinată de tovarăşul Alek- vînt de bun venit pe pâmîntul sile­
sander Zawadzki, membru al Birou­ zian. Din partea delegaţiei romîne a munca şi obiceiurile regiunii. Din loc
lui Politic al C.G. ai P.M.U.P., preşe- răspuns tovarăşul Gh. Gaston Marin.
(Continuare în pag. 4-a
La B y to m
Cyvînfares tovarăşului Ion G heorghe Maurer
Dragi tovarăşi, ţiile revoluţionare glorioase ale ea se află in primele rinduri ah:
luptei pentru construirea socia
Timpul desigur scurt, dar atit proletariatului silezian, lupta ne­ lismului, pentru înflorirea si mă­
reţia Poloniei.
de plăcut petrecut in mijlocul înfricată pe care au dus-o în
Voievodatul Katowice, cu pu
eroicei muncitorimi din între­ trecut minerii şi metalurgiştil ternicele sale uzine siderurgice
metalurgice şi chimice, cu mine
prinderile marelui centru indus­ din Bylom, Gliwice, Katowice, le şi centralele sale electrice
care dau trei sferturi din mine­
trial al voievodatului Katowice Zabrze şi din alte centre indus­ reul de fier, o treime din produc­
ţia de oţel, 90 1: sută din cea de
— muncitorime care ne-a primit triale ale acestei regiuni împo­ huilă, 95 la sulă din producţia
de zinc şi aproape 40 la sută din
şi ne-a înconjurat, cu atita dra­ triva exploatării şi asupririi. Pu­ producţia de energie electrică a
goste şi căldură — este şi va ternicele mişcări revoluţionare ţării — oferă o imagine impre­
sionantă a forţei economiei so­
rămîne adine întipărit în min­ din 1895. marea grevă din 192d. cialiste poloneze.
tea şi inimile noastre. Sîntem condusă de „Comitetul celor 2!“ Dezvoltarea economică înre-
fericiţi că avem prilejul să vă şi alte bătălii de clasă ale mun­ (Continuare In pag. 4-a)
transmitem salutul frăţesc şi do citorilor din Silezia, au în-scrf«
luptă al muncitorilor, ţăraniloi pagini nepieritoare in istoria
şi intelectualilor din R. P- Ro- proletariatului polonez.
mină şi să vă asigurăm de sen Cunoaştem de asemenea. înal­
timentele de prietenie şi dragos­ tul spirit patriotic, eroismul şl
te tovărăşească pe care vi Io hărnicia ce caracterizează astăzi
purtăm. .muncitorimea din întreprinderi­
Ne sint bine cunoscute tracii le regiunii Katowice. Ştim că
Expuneri închinate aniversării partidului
H U N E D O A RA secretar al Comitetului orăşenesc PRAŞTIE
IJ.T.M. Hunedoara.
La Hunedoara a avut loc o adunare In oraşul Orăştle a avut loc o adu­
a tineretului închinată celei de-a 49-a Cu prilejul acestei adunări a luat nare a tinerilor din întreprinderi şi
aniversări a partidului. Au participat cuvîntul tov. Petru Furdui, prim-secre- instituţii. La această adunare au par­
peste 1.500 de tineri şi tinere din în­ lar al Comitetului regional P.M.R. Hu­ ticipat peste 500 de tineri.
treprinderile şi instituţiile oraşului, ac­ nedoara, care a vorbit tinerilor despre
tivişti de partid, activişti ai U.T.M., lupta şi activitatea partidului în cei C.u prilejul acestei adunări a luai
cadre de conducere din aparatul de 40 de ani de existenţă. Expunerea a cuvîntul tov. Aurel Bulgărea, secretar
stat şi economic. fost îndelung aplaudată. S-au strigat al Comitetului regional P./Vl.R. Hune­
lozinci în cinstea partidului şi a Co­ doara, care a făcut o expunere cu te­
Au fost de faţă tov. fe tru Furduî, mitetului său Central. ma : „40 de ani de luptă « partidului
prim-secretar al Comitetului regional pentru bunăstarea şi fericirea pop-oru
P.M.R. Hunedoara, Tiberlu Franklurt, După expunere, formaţiile de artişti lui".
secretar al Comitetului orăşenesc amatori ale C.S.H. au prezentat în faţa
Hunedoara, Nicolae Catană, director După expunere i» rulat film ul „S r
generat al (3.S.H., Sergiu Ivanov, prim- celor prezenţi un frumos şi bogat pro­ creiul cifrului“ .
gram artistic.
( Combinatul siderurgic Hunedoa-
ra. Vedere spre oţelăria Siemens (
> Aîartin nr. II. ‘
Fruntaşă pe comună a fost mează că ieri au terminat se- Miri perrtru
declarată gospodăria agricolă mănatul porumbului (160 ha.) Laza r e g io n a lă
colectivă din Cuieş, care a pri­ şi colectiviştii de aici. Pe în­
mit şi drapelul UUrecerii. treaga suprafaţă, ei au folosit In aceste zile premergătoare
lazei regionale al celui de-al VI-
Cu m aşin ile S.M .T. numai sămînţă dublu hibridă. lea concurs al formaţiilor artis­
tice de amatori, echipele frunta­
Membru gospodăriei agrico­ Itercalat, printre porumb s-au t şe din raionul Brad fac intense
pregătiri- Corul din Baia dc
Criş pregăteşte cîntece închinate
partidului, tulnicarelc din Bel­
Succesul colecîsvişîilor ' e ş t i un program monografic,
iar fiLiieraşii din Rîşculiţa o
din B eriu j suită de cîntece populare locale.
Taraful „Doina Crişului“ din
siloz. Folosind maşinile S.M.T. Sprijiniţi îndeaproape de ţ Vaţa, com pus din 20 de persoa­
pe circa 95 la sută din supra­ brigada a V-a de tractorişti ( ne, are în repertoriu frumoase
faţa planificată, ei au term i­ de la S.M.T. Orăştie, şi colec- ^ cîntece populare ca „Trandafir
nat în cursul zilei de ieri in- tiviştit din Beriu au terminat cu trei crenguţe“, „Urzicuţa“,
sămînţările. în ziua de 27 aprilie insămin-
ţatul porumbului. Folosind sâ- ..Vine Streiul“, „Invîrtita din
Mecanizatorii Cornel Ştef şi
loan Nistor au fost ajutaţi tot mintă dublu hibridă şi din so­ Banat“ şi altele. In activitatea
timpul de colectiviştii loan
Goranea, loan Vlaicu, Con­ iul „Lăpuşneac", ei au semă­ acestui taraf, condus de Coif
Aurel, se remarcă soliştii vocali
stantin Miclâuş şi loan Ian- nat porumb pentru boabe pe
Macs Aurel şi Buzdugan Ancuţa
cu, pentru a termina la timp 120 ha.t iar pentru siloz pe
insămînţatul porumbului. 10 ha. Vrmînd sfaturile ingi­ şi soliştii instrumentişti Henri rea
nerilor şi tehnicienilor agro­
Pe foafă supraiafa, nomi, colectiviştii din Beriu Aurel, Drăgan Aurel şi Băcilă
porumb dublu hibrid au însăminţat intercalat pe în- Traian.
i. ANGHF.L
corespondent
v—vCw wtfWv.-