Page 98 - 1961-04
P. 98
nsg 2 DRH MU h SOC./ Ah!SMU LU ] Nr. 107 3
ir^'i^^r^~-rs^srB^yxssximuamxmjxtaes^i3Siimtu^aMiamiJi^ KCTgsssareasEmz&TOgscasorag^sssa çssasmiasii j»^taww*w*Ms«^
l taiaaaa iwBiBMaaBawbdBMgCTaaiaBCTaawpMngnwMHMBiWMMaa»«»;
R od al unei m u sici
entuziaste
Pe ori undo ai ----- v s-au plantat pomi/ M a ş ie l n o i an s e c ţie P r e g ă te sc
trece in aceste Ing. TRAIAN BLAJ arbori şi ar Echipa de sudori condusă de tru radiatoare, de frezat şi fi eorasirncţla
comunistul Danii Florea, din letat elementele radiatoarelor şi
zi,le de primăva-preşedintele comitetului executiv al buştf ornamen- secţia mecanică a uzinei „Vic maşina de confecţionat ştipere, g rajdului
toria" Călan, lucrează la noile se va uşura munca, iar produc
ră, eşti intimpi-Sfatului popular de subordonare fă li, s-au făcut maşini cu care va li dotată sec Colectiviştii din Răduieşti, ra
ţia. tivitatea şi calitatea vor creşte ionul Ilia, au hotărit să constru
nat de prospe- *' regională — Petroşani rondouri şi pelu- simţitor. iască un grajd încăpător pentru
Prin punerea în tuncţiune a vite. Pină in prezent ei au săpat
ţimea lucrurilor —•—•— ze in faţa şi in maşinilor de filetat nipluri pen ALEXANDRU TUZA
noi existente în toate localităţile curtea blocurilor etc. La Lupeni
Văii Jiului. Fie că mergi în 0- a fost amenajat un parc pa o
raşe sau sate, peste tot intîlneşti suprafaţă de 1 ha., iar în cartie
parcuri frumos amenajate, pomi rul Dimitrov din Petroşani, din
ornamentali pe străzi, zone verzi iniţiativa deputatului Marin Do- C h im ii! ş i- a a n e S ie ia é a c t i v i t a t e a fundaţia, aii confecţionat 10.000
şi flori in faţa fiecărui bloc, brică, s-a nivelat cu buldozerul buc. cărămizi şi au pregătit 35
străzi curate şi bine întreţinute. o suprafaţă de teren pe care va Unul din cele mai hune La încheierea cursului, pentru m.c. lemn pentru construcţii.
Toate acestea au fost realizate fi amenajat un solar pentru cursuri de îndrumare a iemeilor frecvenţă foarte bună şi însuşire
datorită unei munci entuziaste copii. din oraşul Sebeş, a fost acela a lecţiilor predate, au fost evi In această acţiune s-au eviden
desfăşurate de către sfaturile denţiate tovarăşele Maria V'n- ţia t colectiviştii Florea Rusa
populare orăşeneşti şi comunale Asemenea exemple se pot da condus de propagandista Mino- tilă, Silvia Ursu, Sofia Consian- lio, Aurel Fărău, Traian Simoc,
care au antrenat zeci de mii de încă multe- De la începutul a- dora Fiorian. Cursul, in care au tinescu şi Margareta Oiaru. Salomie Martinesc etc.
cetăţeni la diferite acţiuni cu nului şi pînă in prezent, la acţiu fost încadrate 28 tovarăşe, şi-a
caracter obştesc. nile gospodăreşti şi de înfrumu încheiat activitatea, parcurgînd ROLAND TABORSKY 1. GHEARA
seţare a localităţilor Văii Jiului
In scopul antrenării unei mase au participat 164.351 cetăţeni ca in întregime cele 18 lecţii plani !Se m ă r e ş t e
cit mai largi de cetăţeni la a- re au prestat 765.296 ore de ficate. p ro d u c tiv ita te a
ceste acţiuni, in cadrul oraşului muncă patriotică, realizînd eco
regional s-a organizat' o între nomii în valoare de 1.776.988 C o n fe rin ţa . r a i o n a l ă , a U.H.C.C* l i l a p ă d u r ilo r
cere. întrecerea a pornit la în lei.
ceputul acestui aii. Sfatul popu Muzeul de istorie a partidului din Capitală. In ziua de 23 aprilie a avut loc cut cu 18 şi, respectiv, 23 pro In scopul măririi productivi
lar al oraşului Lupeni a chemat Pentru rezultate deosebite ob conferinţa Uniunii raionale a cente. tăţii pădurilor, Ocolul silvic din
ţinute în cinstea zilei de 8 Mai, Bibliotecă activă cooperativelor de consum, in- Geoagiu a extins cultura pinului
Ia întrecere, în cinstea celei de-a Sfatul popular al oraşului Vul terraionala Ilia. Conferinţa a In planul de măsuri adoptat şi salcîmuluî pe terenurile de
can şi Sfatul popular al comu de conferinţă se prevede redu gradate. Ocolul silvic din Orăştie
40-a aniversări a înfiinţării nei Uricani au primit steaguri scos in evidenţă activitatea cerea cheltuielilor de circulaţie a recoltat seminţe de. pin pe care
cu 4 la sută faţă de anul trecut,
P.C.R-, toate sfaturile populare cooperativelor „Nicolae Bălces- precum si darea in folosinţă a
încă 40 de magazine noi, la Do-
din Valea Jiului. Printre obiec cu“ din Dobra şi „Muncitorul“ bra, Călan, Deva si Hunedoara.
tivele principale cuprinse în che din Călan, care şi-au depăşit IOSIF CRAŞCA
planul de desfacere pe anul tre-
mare se numără şi întrecerea de fruntaşe pe Valea Jiului. La biblioteca clubului minier ţiîor citite Ia 12.395. Aceasta  d a p o stn r l p e e tr e a n im a le ie-a semănat în pepinierele de
pentru cea mai frumoasă locali datorită faptului că în fiecare la Bourişte. Decebai şi Deluţ.
tate. Nu ne vom opri însă aici. în din Petrila se înregistrează zil joi, fa biblioteca clubului se or Ţinînd cont că la sfirşitul a- şi o magazie de cereale cu o ca Puieţii de aici vor ti plantaţi in
trecerea dintre sfaturile popu nic numeroşi cititori. Astfel, nu ganizează prezentări de cărţi, nului curent numărul animale pacitate de 35 vagoane- Majori partea de sus a făgetelor pentru
Analizînd rezultatele de pînă l.are continuă. _L_ocalităţile Văii mărul cititorilor înregistraţi la se expun recenzii, se citesc frag lor din G.A.C. Apoldul de Jos tatea materialelor de construcţie îmbunătăţirea compoziţiei aces
acum am putut constata că ele această bibliotecă de ia începu- mente din operele scriitorilor va creşte mult, colectiviştii de au fost procurate, începîndu-se tora.
sînt deosebit de îmbucurătoare. Jmlui trebuie să devină ne ZzIi tcxe 3s t1ul1 anul,ui. şi. p„ina„ -in prezent/ se clasici şi contemporani, cu un aici au hotărit să construiască şi turnarea fundaţiilor la maga
Cetăţenii din comuna Băniţa au cuvînt au loc acţiuni cu cartea încă două grajduri a 100 capete zie şi la unul din graiduri. Lucrătorii silvici din Cugir au
efectuat un mare volum de lu rece tot mai frumoase. ridică Ia peste 950, iar al căr- interesante, variate, ce dezvoltă fiecare, un saivan pentru 600 oi cultivat in pepinierele de munte
crări' la întreţinerea drumurilor gustul pentru citit şi înarmea ALBU PETRU puieţi de larice pe care i-au plan
comunale şi raionale, au desfun 7JS3S ză cititorii cu bogate cunoştinţe tat în moiidişuri pentru îmbu
dat 2.400 m.l. şanţuri şi altele. din diferite domenii de activi nătăţirea compoziţiei şi rezisten
In localităţile Uricani, Vulcan, Stafia d e radioficare tate. !Secţii f r u n ta ş e ţei acestor arboreturi. Tot aici
Lonea, Anirîoasa şi Petroşani, în sprijinul producţiei se cultivă in pepiniere duglasul
au fost amenajate zone verzi, S. R. IOSIFFSCU La sediul cooperativei meşte şi oglinzi din Alba Iulia, cit şi cerde răsinos, adaptat ia condi
Colectivul stafiei de radiofica O altă formă de popularizare şugăreşti „Mureşul“ din Alba frizeria din Zlatna, au primit ţiile climatului din ţara noastră.
-----® ----- re din Petroşani, compus din a calităţii produselor la staţia —o — drapelul de fruntaşe în lupta
32 de persoane, desfăşoară o de radioficare a fost emisiunea : Iulia, a avut loc luminarea dra pentru calitatea produselor şi a
activitate rodnică. „Cu aceleaşi maşini şi cu ace pelelor de secţii fruntaşe pe prestaţiilor de serviciu.
cooperativă. Secţiile croitorie I,
boiangerie, confecţii de mături AVARIA BOLDURA
Peniru înfrumuseţarea Colectivul acestei staţii acor iaşi oameni se pot da produse Pentru îmbunătăţirea C o s b c m p s g o i l r B i B u e f t l v e s e l i 66 Ing. TRAIAN IACOB
dă o atenţie deosebită populari de calitate“. In cadrul acestei
şiră zî i zării rezultatelor obţinute de emisiuni au vorbit tovarăşii rasei de găini Comitetul raiona^U.T.M. Ha- retuiui de planul de dezvoltare Factori poştali
muncitorii din oraş în procesul Kristaiv Ludovic, şeful unei bri ţeg în colaborare cu Consiliul a economiei naţionale în urmă fru n ta şi
Cetăţenii de pe strada Mihai de producţie, pentru buna cab găzi de la turnătorie, Kovacs Din iniţiativa comitetului exe torii 6 ani“. Concursul s-a des
Viteazu din Deva, în frunte cu late a produselor şi reducerea Alexandru, sudor la secţia de cutiv al Sfatului popular comu sindical raional şi secţia de în- făşurat tn faţa a peste 400 de In oraşul Petroşani şi cătunele
tov. Natalia Chiş, deputata lor, preţului de cost. Astfel, emisiu construcţie a U.R.U.M. Petro- nal Teiuş, zilele trecute au fost văţămînt a Sfatului popular ra spectatori. Cîştigătorul con din împrejurimi, distribuirea
au organizat zilele trecute o nile sînt bogate şi variate în şani, Lezeanu loan, şeful fabri aduşi de la incubatorul G.A.S. ional, a organizat recent în sala cursului a fost tov. Neiconi Tran scrisorilor, telegramelor, ziare:
acţiune patriotică peniru înfru conţinut. Exemplu poate fi dată cii de oîine. inginerul Ciomu Mintia, 1.000 pui de găină — festivă a oraşului Haţeg un con dafir. !or,r revistelor etc., este asigura
museţarea străzii. In cadrul a- rubrica ,.Masa rotundă“, la care Mihai. de la şantierul construc rasa Rhodigsland. Puii au fost curs (faza raională) „Drumeţii tă de către, o brigadă..,de bună
c.estei acţiuni s-au efectuat apro au vorbit şefii de sectoare frun repartizaţi gospodinelor din Te veseli“, pe tema „Perspectivele MARIN AtOLDOVAN deservire formată din factorii
ximativ 200 ore de mun,că pa taşe în producţie printre care ţii Livezeni şi alţii. iuş. în vederea îmbunătăţirii, ra luminoase deschise in faţa tîne- poştali de la oficiul P.T.T.R.
triotică curăţindu-se rigolele Simote Dumitru, de la mina Pe sei de găini.
străzii pe o lungime de 300 m. trila. Acesta a vorbit despre rea -Altă emisiune interesantă...e l a cossenps — c e l m a l jbainl
şi amenajîndu-se în vecinătatea lizările obţinute de minerii din
cea intitulată „Să gospodărim fntr-o consfătuire ce s-a ţinut re duc, taraful şi soliştii vocali din Cîm
cent la Gurasada, raionul Ilia, cu se puri de Sus, Vica şi Runcşor. brigada
cu chibzuinţă materialele“. în
trotuarelor o zonă verde cu 3 sectorul său care au dat în cins cadrul căreia au fost prezentate Âgsarfamerîf m®deS cretarii organizaţiilor de bază U.T.M. artistică de agitaţie şi fanfara din Brigada de bună deservire,
rondouri de flori. tea aniversării partidului peste interviuri şi declaraţii luate de şi directorii căminelor culturale, s-a Gurasada, precum şi trei echipe de condusă de tov. Paul Ifrim, de
7.000 tone de cărbune peste la muncitori fruntaşi de la de Constructorii şantierului nr. 6 Pe stabilit programul de desfăşurare a volei, atleţi, ciclişti etc. In cadrul con corat cu „Medalia Muncii“, pe
.. ------© - • - plan, iar Demeter Ion, respon-' poul C.F.R., O.C.L. Alimentara. troşani al T.R.C.H. vor construi şi concursului cultural-sportiv. cursului se vor organiza şi jocuri dis lingă că distribuie cu regularita
săbii de brigadă la acelaşi sec I.L.L. şi I.F. Petroşani. da în folosinţă în acest an oame;i'.lor tractive pentru tineret. te efectele poştale, îşi depăşeşte
Micii vizitatori tor, a vorbit despre viaţa nouă, muncii peste 400 apartamente în f l e La concurs vor participa echipa d'e lunar şi sarcinile de plan.
O preocupare de seamă a co curi. La aceste apartamente în mare dansuri şi fanfara din Cîmpuri Sur- AUGUSTIN ANDR1CA
tot mai înfloritoare, a minerilor lectivului de redacţie a fost în parte lucrările sînt atacate, unele din Succesele obţinute se datoresc
Zilele trecute elevii şcolii de 7 ani din Valea Jiului. El a arătat că ultimele săptămîni şi populari ele găsindn-se in faza de finisaj. Pen în mare parte faptului că briga
din salariul său şi-a cumpărat zarea programelor brigăzilor tru ca apartamentele în care se vor da se află in întrecere, fiecare
din Sălaşul Superior, raionul Haţeg, o casă cu 32.000 lei, mobilă de artistice de agitaţie ale clubu muta oamenii muncii să fie cit mai Vizitatori la m iz e i membru al brigăzii străduindu-se
7.000 lei, aragaz şi maşină de lui sindicatelor din Petroşani. frumoase, în cadrul şantierului s-a luat să-şi realizeze sarcinile ce-i re
însoţiţi de cadrele didactice, au v iz i spălat. Minerul Mihai Şteian, In felul acesta, staţia de radio iniţiativa ca în blocul K să se facă vin. In fruntea întrecerii se află
responsabil de brigadă la ace ficare vine în sprijinul oameni finisajul la un apartament după coate factorii poştali Petru Stelescu,
tat oraşele Hunedoara şi Deva. laşi sector a vorbit despre noile lor muncii din raza oraşului Pe cerinţele tehnice şi calitative actuale. Vasile Corbu şi Constantin Poc-
metode folosite pentru extrage troşani, în lupta pentru depăşi Astfel, apartamentul 8, etajul I a şan. Pentru succesele obţinute,
La Hunedoara, elevii au vizitat com rea cărbunelui. El a arătat că rea planului şi realizarea unei tost finisat î,n cele mai bune condiţii Noua secţie de „Istorie a miş care vorbesc despre perioada în acestei brigăzi i s-a inmînat dra
drept rezultat al acestor condi producţii de calitate. de calitate. Apartamentul constituie un cării muncitoreşti“, de la Mu fiinţării P-C.R., despre lupta co pelul de brigadă fruntaşă-,
binatul siderurgic şi castelul Hunia- ţii de muncă, a obţinut depăşiri etalon pentru constructori in ce pri zeul regional Deva, cunoaşte
frumoase de plan, reducînd ce R. BĂLŞAN veşte finisarea celorlalte apartamente acum, în preajma sărbătoririi muniştilor în condiţiile grele C. IOAN
zilor. nuşa şi şistul vizibil sub nor din cvartal. a 40 de ani de la înfiinţarea din timpul ilegalităţii, precum
ma admisă, realizînd în ultima corespondent P.C.R., un mare aflux de vizi şi despre minunatele realizări
Intrind în marele combinat, siderur tatori. obţinute de oamenii muncii din
regiunea Hunedoara sub condu
gic, ei au fost conduşi în principalele Numeroşi oameni ai muncii cerea P.M.R., în anii regimului
şi şcolari din Deva, Simeria şi de democraţie populară.
secţii. M aiştrii şi inginerii le-au vorbii alte localităţi, urmăresc mate
rialele expuse — documente, fo Numărul vizitatorilor în ulti
despre noile agregate moderne cons tografii. obiecte, machete etc. — mele două săptămîni se ridică
la aproape 3.000 de persoane.
truite în anii puterii populare, precum
şi despre noile condiţii de muncă şi
viaţă ale muncitorilor.
In oraşul Deva elevii au vizitat Mu
zeul regional şi noile construcţii de
locuinţe,
OCTAVIAN SOCAC1
elev lună un salariu de 4.540 lei. Zilele trecute am poposit ia M Coteetiaa din JH ikalt cu atit mai mult cu cit gospodă
gospodăria agricolă colectivă ria deţine o suprafaţă mare de
ŞTIRI DE LA L F. SEBEŞ din Mihalţ, raionul Alba. Cîm- nizatiei de partid din gospo tru folosirea raţională a fiecă curind să începem şi construcţia pămînt şi de păşune. Prin creş
pul era plin de oameni. Colec dărie. rui petec de pămînt. Cine n-a unui garaj. Ne-am cumpărat re terea unui număr cit mai mare
Material recuperai tiviştii munceau de zor la pii- fost de mult prin Mihalţ rămî- cent un autocamion „Steagul de animale (la 100 de hectare
vitul grîului de toamnă. Cu cî- In anul 1960 veniturile bă ne de-a dreptul uimit de schim roşu“. cel puţin 41 capete bovine din
Cu cdtva timp în urmă. dato S-a hotărit ca acest material teva tractoare se executa ară neşti realizate de gospodărie barea hotarului. Pe coastele de care 16 vaci de lapte, aşa cum
rită terenului degradat în par. să fie livrat drept combustibil turi pe ultimele suprafeţe. s-au ridicat la peste 440.000 lei. pe dealul „Zăpozii“ care se în Atenţie mal mare se precizează în chemarea la în
chetele I.F. Sebeş se pierdeau pentru populaţie şi pentru sec iar valoarea zilei-mtînc.ă, calcu tind pe mai bine de 70 hectare, trecere a colectiviştilor din Cis-
cantităţi însemnate de mate torul industrial, făcîndu-se ast- — Peste 800 ha. am arat. pî lată la preţurile de stat, a fost odinioară pustii, se poate vedea sectorului zootehnic ! fcei), gospodăria colectivă va pu
rial lemnos. Acum însă colec Tel importante economii de nă acum, ne spune preşedinte de 35 iei. astăzi o livadă minunată. Dînd tea realiza un venit de cel pu
tivul de aloi a început o im mangal. In planul de acţiune se le gospodăriei, tov. Gheorghe viaţă hotărîrilor celui de-ai P i Şi in sectorul zootehnic s-au ţin 100.000 lei la sut'a de ha. In
portantă acţiune de recuperare prevede ca din 100 de tone ma Bedeleanu. Merită toate laudele Fondul ’de bază ai gospodă lea Congres al partidului co obţinut unele succese. Ele sînt felul acesta creşterea animalelor
a materialului lemnos aflat in terial lemnos ce va înlocui man Nicolae Gruian şi .toţi tracto riei a crescut şi el simţitor. Tn- lectiviştii au plantat aici 7.000 însă deocamdată sub nivelul po va constitui pentru colectiviştii
părăsire pe văi şi locuri greu galul, 50 de tone să fie numai riştii din brigada pe care o con tr-un singur an de activitate, de nuci. peri, caişi şi pruni. Nu sibilităţilor- In prezent gospodă din Mihalţ nu numai un izvor
accesibile. material recuperat. duce. Ne fac numai lucrări de colectiviştii l-aii ridicat la a- vor trece decît 3 ani si tînăra ria deţine ca proprietate obşteas însemnat de venituri, ci şi' un
cea mai bună calitate. Insămîn- proape 600.000 lei. livadă, intrată pe rod, va a- că 165 capte bovine din care 41 sprijin important pentru SDOri-
La împăduriri ţatul grîului de primăvară, al duce colectiviştilor venituri în sînt vaci, 43 juninci, 31 capete rea producţiei agricole la hectar,
orzului, florii-soarelui, borcea- Tn acest an, conform preve semnate. tineret bovin şi 50 de boi pentru asigurînd cantităţi tot mai mari
In sectoarele I.F. Sebeş, a6- In această acţiune un aport gului, cînepii, ovăzului şi a bu derilor planului de producţie, muncă. AAai are apoi 169 oi, 15 de îngrăşăminte naturale.
(iubea de împădurire e în toi. preţios l-au adus cetăţenii care taşilor de sfeclă l-am terminat. veniturile băneşti vor întrece Constructorii gospodăriei scroafe şi 74 purcei.
De la începutul anului şi pînă au contribuit prin muncă pa Am însămînţat pînă acum 212 530.000 lei. Pentru producţiile Eforturile principale ale con
in prezent, s-au plantat în par triotică. Acţiunea de împădu ha. cu culturi din epoca l-a şi pe care colectiviştii le livrează In timpul care a trecut de la Un lucru bun il constituie siliului de conducere, ale organi
chetele de la Miercurea, Teiuş, rire continuă şi se prevede ca aproape 300 cu porumb. In cel anul acesta statului, vor fi ne înfiinţarea gospodăriei, colecti faptul că aproape întregul tine zaţiei de partid din gospodărie,
Alba, Bistra şi Sebeş 900 ha. mult 3—4 zile, dacă timpul se cesare zeci de vagoane. Ei au viştii din AAihalţ au obţinut suc ret provine din prăsilă proprie. ale tuturor colectiviştilor trebuie
cu molid. Majoritatea plantaţii pînă la 15 mai, suprafaţa îm menţine prielnic, terminăm cu încheiat contract pentru 50.000 cese de seamă şi' în privinţa
lor s-au făcut pe terenuri de toate lucrările din campania de kg. grîu, 60.000 kg. porumb, construcţiilor. Ei au ridicat un Conform planului de produc îndreptate tocmai în direcţia dez
gradate şi în terenuri fores- pădurită pe întreaga întreprin primăvară. 50.000 kg. cartofi,'46.000 kg. grajd pentru 100 capete vite ţie, pînă la sfirşitul anului nu voltării creşterii animalelor- Să
. fiere. floarea-soarelui etc. mari, un saivan pentru T.000 mărul vacilor de lapte va ajun
dere să ajungă la 1.700 ba. Sem ni fi ca f¦i a c î f o r v a c i f r e ge la 92 capete, al junincilor la se cumpere, din credite şi din
Sporind producţia la hectar capete oi, o remiza’ pentru ate 60, iar al oilor la 280. In plus, fondurile proprii, cit mai multe
O nouă sursa ele e c o n o m i i ...Gospodăria colectivă „Mi- şi cantităţile de produse valo laje, un şopron şi un coteţ pen va fi creată o fermă de 1.000
hălţeana“ a luat fiinţă în toam rificate, va creşte considerabil tru 1.000 de gîşte. Pentru toate gîşte. vaci şi viţele, să se reţină tot
liicE'pînd din acest an, co rificate prin depozitele de com na anului 1959. Din ea fac par şi valoarea zilei muncă. Tn baza acestea colectiviştii au cheltuit
lectivul I.F. Sebeş a găsit o bustibil. te 618 familii care lucrează în prevederilor planului, anul aces doar 95.480 lei. Socotind insă la suta de hec tineretul bun de prăsilă, să se
nouă sursă care să contribuie comun 1.350 ha. teren. In cadrul ta valoarea zilei-muncâ va în tar teren agricol se poate uşor
la rentabilizarea întreprinderii. Pe primul trimestru al anu gospodăriei munca este.organi trece 37 lei, din care 11,50 lei Acum echipa care ă ridicat constata că densitatea, mai ales construiască noi adăposturi pen
Este vorba de Valorificarea tu lui, au fost adunate în snopi şi zată în 5 brigăzi de cîmp, una în numerar. Din veniturile rea construcţiile amintite, munceşte ia vaci şi viţele, este încă nesa
valorificate prin depozitele de zootehnică şi una pomicolă. lizate, colectiviştii vor adăuga cu însufleţire la ridicarea unei tisfăcătoare. tru animale, bune şi ieftine.
turor crăcilor care provin din combustibil din Alba Iulia şi Dezvoltarea multilaterală a pro la fondul de bază circa 120.000 uscătorii de tutun cu patru în
Miercurea o cantitate de 134 Iei. căperi, care se va întinde pe a- Gospodăria agricolă colectivă Depunînd eforturi susţinute
curăţatul arborilor. înainte, a- tone crăci. Prin această acţiune ducţiei agricole, extinderea ra din Mihalţ are condiţii din cele
I.F. Sebeş a realizat în primul Pe dealul „Zapoz'i" proapc .25 de metri; ¦ pentru dezvoltarea acestui sec
ceste crăci se pierdeau fără trimestru un venit în plus de murilor de producţie aducătoa — Intenţionăm — ne spunea mai prielnice pentru a ridica
rost prin parchete. Acum ele 24.120 lei. In gospodăria colectivă exis creşterea animalelor la nivelul tor, colectiviştii din Mihalţ vor
re de mari venituri, constituie tă posibilităţi nelimitate pen inginerul gospodăriei — ca in unei principale ramuri de pro
sînt adunate în snopi şi valo o preocupare de seamă a consi ducţie. Acest lucru se impune, face din gospodăria lor o unitate
liului de conducere şi a orga-
mai puternică, o vor ridica la
nivelul gospodăriilor colective
fruntaşe din regiunea noastră.
V, PIŢAN
