Page 99 - 1961-04

Nr. 1Ô73
Cum am reuşit să reducem
cheltuielile de circulaţie
Pe lingă Importanta sarcină
de aprovizionare şi deservire ce
ne revine nouă lucrătorilor din
comerţ, un obiectiv principal şi
de mare însemnătate este şi re­
ducerea cheltuielilor de circula­
ţie.
Conducerea O.C.L. Alimenta­
ra Interraionala Deva, a luat o
serie de măsuri menite să asi­
gure o reducere simţitoare a
cheltuielilor de circulaţie pe a-
nul 1961. Astfel, încă din toam­
na anului trecut, planul cheltu­
ielilor de circulaţie pe 196! a
fost defalcat pe fiecare unitate
în parte, avind la bază studiul
ralizărilor obţinute in anii pre­
cedenţi, precum şi amenajările
şi condiţiile nou create unităţilor
de desfacere din reţeaua noastră
de activitate.
Defalcama cheltuielilor s-a fă­
cut pe capitole şi subcapitole în
indici corespunzători unităţilor
în raport cu spaţiul de deservire
şi volumul de desfacere. Odată
cu lansarea planurilor de desfa­
cere, au fost predam unităţilor
si planurile cheltuielilor de cir­
culaţie ce au fost dezbătute cu
mult interes de către toţi lucră­
torii dp la OC.L. Alimentara In-
terraionala Deva. In urma pre­
lucrării indicilor de plan a re­
ieşit că cheltuielile de circulaţie
corespund bunei desfăşurări a
aprovizionării şi deservirii şi
printr-o bună gospodărire se
pot realiza beneficii peste plan.
Bazaţi pe angajamentele luate
de gestionari şi colective iniţial,
ne-am angajat să realizăm la
cheltuieli o economie de 29.000
lei ne anul 1961.
O nouă metodă aplicată este
irmărirea realizării cheltuielilor
de circulaţie pe fiecare unitate
şi analizarea lor lunar odată cu
încheierea bilanţului contabil. A-
ceastă metodă ne dă posibilita­
tea să observăm din timp cum
evoluiază cheltuielile pe unităţi
şi pe total întreprindere, luind
totodată şi măsurile necesare
pentru realizarea de economii
conform prevederilor.
Măsura luată de a se dota u-
nităţile cu case de marcat în­
locuind vechiul sistem cu bonuri
întocmite de vî.nzători, contribuie
în mod simţitor la realizarea de
economii. Desfiinţarea unor pos­
turi de casieri din magazinele
mici cu 2 si 3 vînzători şi apli- ceste realizări a adus colectivul x este turnător. Cind sirena su- mentelor de băi. Bogatele sale
cind sistemul cu plata direct la de lucrători de la magazinul nr. nă începerea lucrului, îl gă- cunoştinţe nu le ţine doar
vânzător, atrage după sine eco­ 27 din Cugir care şi-a depăşit o sesti gata să înceapă forma- peniru el. Turnători ca Anton
nomii la fondul de salarii.
Tn reţeaua noastră avem 22 realizat o productivitate a mun­ g ‘or de băi la
de unităţi fără caserie. Realizăm cii de 43 000 lei pe cap de sala­ o sortimentul ar-
astfel o economie de 40.000 lei riat şi o economie la cheltuieli o ticole sanitare.
la fondul de salarii.
O sursă sigură şi importantă a doua oară declarat unitate 5 La — întreabă el pe ortacul producţie. Tov. Ludovic Kojan
de reducere a cheltuielilor de fruntaşă pe O.C.L. şi i-a fost a- g său de muncă intr-una din zi- se ocupă îndeaproape şi de
circulaţie o constituie diminua­ tribuit steagul de fruntaş. Re­ o lele trecute — ciştigăm in a- sarcinile obşteşti, ajută la bu­
rea continuă a pierderilor nor­ zultate bune a obţinut şi maga­ a ceastă lună întrecerea pe oro- na organizare a consfătuirilor
male de mărfuri- La acest capi­ zinul nr. 8 din Deva care şi-a x fesii.?
;vîr
Consfătuirea regională
a arbitrajului de stat
Acum cîteva zile a avut loc
la Deva, consfătuirea regională
a arbitrajului de stat.
La consfătuire au luat parte
reprezentanţi ai întreprinderilor
din regiunea Hunedoara, direc­
tori, şefi contabili, jurist-consulţi
stc.
In cadrul consfătuirii s-a scos
in evidenţă faptul că an de an
s-a îmbunătăţit situaţia cu pri­
vire la respectarea obligaţiunii
de încheiere a contractelor eco­
nomice şi că în prezent sînt
foarte rare cazurile în care se
fac livrări, prestări de servicii
sau executări c!e lucrări, fără a a activităţii întreprinderilor şi lă ţii ei. Acest lucru se explică S
se încheia contractele corespun­
Cuvîntulzătoare. In general, organizaţiile
socialiste luptă pentru executa­ bitrai.
PV- a »
Noi locuinţe muncitoreşti «g°ntru minerii din Lonea.
tol am reuşit să realizăm o eco­
nomie de 20 la sută faţă de pla­
nificat. In rîndul lucrătorilor din a realizat o economie la chel­ ra“ din Simeria
magazine a fost imprimat un
înalt simţ de răspundere faţă de
conservarea şi păstrarea măr­
furilor. Ca urmare a acestui fapt
s-au realizat economii însemnate
şi la acest capitol.
Pierderile peste norme au fost
reduse în totalitate. La aceasta
a contribuit grija faţă de avutul
obştesc, păstrarea şi manipu­
larea mărfurilor, dotarea maga­
zinelor cu aparate frigidere şi
punerea lor în funcţiune etc.
Numai în anul 1960 am pri­
mit 29 agregate frigorifice de
diferite tipuri, ce asigură păstra­ de la întreprindere care a execu­
rea mărfurilor uşor alt'erabile
într-un mod corespunzător şi
igienic. Unităţile cu două schim­
buri asigură o deservire sporită.
Pe lingă faptul c.ă cumpărătorii
pot să-şi procure mărfurile nece­
sare la orice oră din zi, volu­
mul cheltuielilor atinge un nivel
scăzut. Am înfiinţat pină în pre­
zent, două unităţi de acest fel în
oraşul Deva şi una în oraşul Cu-
gîr.
Realizarea planului de desfa­
cere a mărfurilor influenţează
în mod direct asupra reducerii
nivelului planificat la cheltuieli. în sortimente cit mai bogate şi
De aceea o preocupare de seamă
am avut-o şi în această direcţie
prin organizarea de expoziţii cu
vînzare la magazinele cu aflu­
enţă de cumpărători, introduce­
rea de raioane cu plata direct la
vînzător în toate unităţile, pre-
ambalarea unor mărfuri cu des­
facere rapidă şi altele, reuşind
astfel ca pe trimestrul I a. c. să
depăşim planul cu 12,88 la sută-
Ca urmare a Directivelor C.C.
al P.M.R. cu privire la principa­
lele criterii ale întrecerii socia­ Printre utilajele primite amintim 10
liste în cinstea aniversării a 40
de ani de la înfiinţarea Partidu­
lui Comunist din Romînia, am
analizat posibilităţile de reali­
zare a cheltuielilor şi angaja­
mentul de economii a fost ma-
!orat la suma de 39.000 lei.
Colectivul de lucrători, luînd
cunoştinţă de noile sarcini ce le
au in faţă, a pornit cu mult
elan la muncă, reuşind ca pe tri­
mestrul I a. c. să obţină o eco­ L OOOOOOOOOOO'
nomie de peste 80.000 lei Ta chel­ § Cine. nu cunoaşte' Ia ' uzina
tuielile de circulaţie.
O contribuţie însemnată Ia a- $ munistul Ludovic Kojan ? El specializat la formarea posta­
planul cu 57 la sută şi care a ş> rea postamente-
de 9.000 lei. Acest colectiv a fost o — Ce zici tovarăşe Platin- azi pentru că sînt fruntaşi în
rea contractelor potrivit clauze­
lor stabilite în cuprinsul acesto­
ra, atît în ceea ce priveşte res­
pectarea termenelor de livrare
cît şi referitor la calitatea şi
cantitatea produselor.
Discuţiile purtate de către
conducătorii şi reprezentanţii
întreprinderilor cît şi interven­
ţia prezentată de colectivul de
consultanţi al arbitrajului, refe­
ritoare la importanţa contractu­
lui economic privind îmbunătă­
ţirea calităţii produselor, au fost
de un real folos atît în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea pe viitor
organizaţiilor economice din re­ O şi prin faptul că nu e zi fără. g
giunea Hunedoara, cît şi în ceea g S ă treacă pe la secţia curăţă- g
ce priveşte munca organului ar­ g torie. fără să verifice piesele g
DRUMUL SOCIALISMULUI
depăşit planul cu 45 la sută şi derea „Marmu­
tuieli de 11.000 lei.
Realizări frumoase au obţinut
şi magazinele nr. 1 — Deva şi
nr. 30 din Cugir care şi-au depă­
şit planul cu peste 30 la sută,
şi au realizat economii la chel­
tuieli in sumă de 6-000 lei. Ase­
menea realizări au mai fost ob­
ţinute de multe colective de la
O. C.L. Alimentara Interraionala
Deva.
La obţinerea economiilor de
ifisi sus au contribuit in mare
măsură şi echipa de meseriaşi
tat o serie de reparaţii de între­
ţinere şi chiar lucrări noi în u-
nităţile de desfacere.
In cinstea marelui eveniment
— 40 de ani de la înfiinţarea
P. C.R. — sintem hotărîţi să ob­
ţinem rezultate cît mai mari.
să introducem în toate unităţile
un comerţ civilizat cu produse
cu minimum de cheltuieli.
SĂRAU LAI'RF.NTIU
directorul O.C.L. Alimentara
Interraionala Deva
U tila je noi
Recent la tabrica „Ardeleana" din
Alba lu lia a sosit un nou tot de ma­
şini. Acestea, puse în tuncţiune, vor
da posibilitatea m uncitorilor să îmbu­
nătăţească calitatea încălţămintei.
maşini de cusut teţe, una de ciocănit,
una de perforat piele şi una de tras
vîrf.
La odihnă şi tratament
Tot mai m ulţi lucrători din cadrul
staţiei C.F.R. Simeria primesc prin
C.C.S. bilete de odihnă şi tratament
la staţiunile balneo-climaterice din ţa ­
ră. Numai în primul trimestru al aces­
tui an au fost repartizate un număr
de 122 bilete de odihnă şi tratament.
EMIL CREŢU
impiegat de mişcare
Comunistul Ko
o „Victoria“ din Călan pe co-
W M S P O m N W L U t Barbu şi. alţii,
x — De ce nu — răspunse diferite acţiuni, şi munci na-
o tov. Platinka — doar n-o să triotice muncitorii din cadrul
g lăsăm să ciştige tot echipa
o lui Iulian Sirbu¦
— Ai dreptate — răspunse
Kojan — şi răsfoind cîteva
file din carneţelul de buzunar,
zise:
— In fiecare zi am dat pes­ s
te plan două postamente pen- g
tru b ă i; pină ta 8 Mai in mod O
sigur ne vom depăşi angaja- o De curînd. pe şantierul de Montajul noilor utilaje a fost
meniul. Dar să ne ţiirem. să a modernizare a morii „Nieolae realizat de un colectiv de mun­
nu ne-o ia a lţii înainte.
Cit despre calitate, ce să ^
mai vorbim. In acest an, co­
munistul Kojan cu echipa sa funcţiune. In urma lucrărilor de
nu a dat nici o piesă rebut. modernizare, moara a fost do­
Aceste realizări dovedesc că X tată cu utilaj nou de mare ca­
tov. Ludovic Kojan este preo. y pacitate realizat de întreprin­
cupat mereu de sporirea pro- g derea metalurgică de morărit,
ducţiei. şi îmbunătăţirea caii- O Bucureşti şi Topliţa.
AOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
La întreprin­
se pregătesc
blocuri ăe m ar­
mură in vederea
restaurării unor
monumente is­
torice.
IN CLIŞEU .
inginerul Petre
Pobrejină îm­
preună cu cio­
plitorul Florea
Vlad disaitind
despre forma
unui bloc ăe
marmură.
Cărţi apărute
V. !. Lenin : Despre stat. Pre­ (Sub redacţia O. Costăchel şi deri de roci sterile în cărbune,
legere ţinută la Universitatea U. Bunescu).
,,Sverdlov“ la 11 iulie 1919, e-
diţia a Il-a. Traducere din lim­
ba rusă.
32 pag. — 0,40 lei.
* * * Congresul al III dea al
Uniunii Tineretului Muncitor nat).
(18—20 august 1960).
292 pag. — 4,10 lei ; 5,80 lei
Se zlaia s c h im b u lu i(perg.).
G. N. Berman : Despre nu­
mere şi studiul numerelor. Tra­
ducere din limba rusă după e-
diţia a doua revăzută. („Biblio­
teca Societăţii de Ştiinţe mate­
matice şi fizice din R.P.R.“ ).
144 pag. — 3,90 lei.
M. N. Dorobanţii şi alţii : Ra­
cheta — vehiculul viitorului.
452 pag. — 13,70 lei.
Z. Zagorski : Automatizarea
în chimia analitică. Traducere
din limba polonă.
156 pag. + 1 tabel în afara
textului — 6,95 lei (cart.).
* * * Oncologie generală
lAOOOoooooocr.,
fi
turnate. Preocupat' mereu de
ridicarea calificării sale, s-a
Bogos Kiotsch
}////% Matei, Aurică g
îi mulţumesc
de producţie, mobilizează la
secţiei• Oameni, de nădelde ca o rele. Horvath V iln n . Margareta Fini®
Ludovic Koinn avem mulţi în ţ şi Maria Toma au realizări dc 130—
cadrul secţiei noastre. X J 150 la sută. In frunte cu Constantin
GHEORGHE SPERIOS <$ ţ Roncea, Paiko Ana şi Florica Mure-
o BULETIN E DE Ş T IR I: 5,00, 6,00,
I şan, atelierul de
jOAOOOOOOOOOO > 0 0 0 0 0 X A<w \rt<"
!2$--------------
In funcţiune
g Bălceseu“ din Aibă lulia, con­ citori a întreprinderii metalur­
structorii au trăit un eveniment,
deosebit: moara a intrat în
de eomunis
(Urmare din pag l-a).
tea ei. Iţi dai seama ce înseam­
in locul lui, Ia panoul de co­ nă asta ! Lucrează cu grijă. îmi
mandă, rămîne Marin. A.re in el
acum încredere oa într-un om
de nădejde.
Tot la fel a procedat Tîr-
pesicu şi cu Vasile Viaicu. Va-
sile este din tată în fiu oţelar,
Tatăl lui este oţelar la cuptorul
2, fratele lui lucrează alături
cu el în echipă. Familia lor a
venit aici din Reşiţa, atunci
cind oţelăria nouă a început să
producă. Vasile este ştioar, la
fel ca şi tatăl lui. Altădată, a-
tunei cind se turna şarja, Tîr-
pescu trebuia să stea la ştie
pentru oa să supravegheze scur­
gerea. Asta însemna că el nu
măi putea să se ocupe de pre­
gătirea şarjei viitoare. De astă
dată ei a hotărîţ să încredin­
ţeze întreaga răspundere a a-
cestei operaţiuni şticarului, lui
Viaicu Vasile.
— Şarja trebuie să se scurgă
repede. Dacă întîrziem, înseam­ rea euvîntului partidului.
596 pag. — 48 lei (perg.).
G. Potra : Documente privi­
toare la istoria oraşului Bucu-
reşli (1594—1821).
820 pag. — 34,60 lei (carto­
-BEBE
de onoare
25 apriiie — z i aleasă de muncitorii păşit planul cu 80 la sută. Spre seară
tipografi din Deva ca schimb de o- se cunosc şi rezultatele linotiplştllor,
noare în cinstea sărbătorii internaţio­ paginatorilor şi zincografilor. Brigada
nale a oamenilor muncii de pretutin­ de linotipişti are o depăşire de 25 la
deni şi în cinstea celei de-a 40-a ani. sută, iar muncitorii de Ia paginaţie ?’¦
versări a partidului.
încă din primele ore ale dimineţii,
in secţia poligrafică a întreprinderii
„1 M ai", domneşte insutleţirea gene­
rală. tn sala maşinilor plane, teancu­
rile de imprimate şi broşuri cresc mai
repede ca altădată. Alături, la zeţărie,
linişte deplină. Aplecaţi peste cutiile cu o calitate aleasă şi un preţ de cost tot
litere, muncitorii lucrează cu febrilitate. mai scăzut.
La linotîpe, maşinile ţăcănesc mai cu
spor, pregătind m aterialul pentru zia­
rul din ziua următoare. Cei de la pa­
ginaţie nu vor să rămină în urmă.
împreună cu linotipîştii sînt hotărîţi să
scoată un ziar frumos, cu un aspect
grafic cît mai plăcut. Intr-unui din a-
teliere se montează o maşină primită
fie curînd. Aici lucrează cu dibăcie me­
canicii de întreţinere (oan trinca şi
Rozembauin Emeric.
Spre orele 14, lucrul în majoritatea
atelierelor ia sfîrşit. Rămîn la posturi
numai linotipîştii şi paginatorii. Pe pa­
noul schimbului de onoare apar rezul-
latele: zeţarii Csâszâr (irigore şi
Gheorghe Ţăranu au produs cu 125 ta
sută peste plan . maşinistul Koszta
Arcadie de la plane a realizat un re­
cord : 10.000 exemplare imprimate în­
tr-un schimb. Alături de el, M i hai Şiko
are o depăşire de 40 la sută. Puitoa­
legătorie şi-a de-
gice de morărit. Bucureşti. Lu­
crările de construcţii au fost
executate de constructorii
T.R.C.H.
Moara are o capacitate de
măcinat zilnică de eca. 20 va­
goane.
nă că va scădea serios calita­
pun toată încrederea în tine.
Pentru prima oară Viaicu a
simţit pe umerii lui întreaga
răspundere a unei şarje. Şi da­
că la început a avut emoţii, a-
cum el lucrează la postul lui
la fel ca şeful de echipă.
Ridicarea răspunderii oame­
nilor a însemnat mult. Asta a
dus la folosirea deplină a ca­
pacităţii, inteligenţei si spiri­
tului de iniţiativă al fiecăruia,
a creat în echipă un spirit nou
şi avîntat de muncă.
...Oţelul este desigur o creaţie
una dintre marile creaţii ale
zilelor noastre. Comunistul Tîr-
pescu Mihai a înţeles asta —
şi întreaga lui fiinţă se dăruie
eu pasiune oţelului. Este o dă­
ruire înaltă, nobilă, este dărui­
rea comunistului care nu pre­
cupeţeşte nimic pentru înfăptui­
Eficacitatea măsurilor luate:
C A L IT A T E A SUPERIOARĂ A
CĂRBUNELUI
Aşa după cum prevăd Direc­
tivele C.C. al P.M.R., principa­
lul criteriu al întrecerii socialis­
te in cinstea aniversării a 40 de
ani de la înfiinţarea partidului
trebuie să fie îmbunătăţirea ca­
lităţii producţiei. Ţinînd cont de
această preţioasă îndrumare, cu
prilejul dezbaterii Directivelor,
colectivul minei Ţebea s-a an­
gajat, printre altele, să îmbu­
nătăţească calitatea cărbunelui
prin reducerea procentului de
cenuşă cu 1,2 la sută, să recu­
pereze 30 tone cărbune prin re­
ducerea procentului de pierdere
de !a brut la net
In scopul traducerii în viaţă a
acestor angajamente am stabilit
un plan de acţiune, cu măsuri
concrete, din care o bună parte
au şi fost traduse în fapt. Prin­
tre cele mai imoortante măsuri
amintesc controlarea îndeaproa­
pe de către maiştri şi şefii de
raion a felului în care se face
armarea pereţilor şl tavanului
pentru a evita eventualele că­
iluminarea tuturor abatajelor ca
meră cu lămpi efectro-pneuma
tice, analizarea decadală a si
tuatiei calităţii şi încunoştin
tarea grupelor de mineri de îe
Iul cum îşi îndeplinesc angaja
zincografie au scos un ziar în condi­
ţii grafice corespunzătoare.
M uncitorii şi tehnicienii tipografiei din
Deva sînt hotărîţi să obţină şi in viitor
rezultate frumoase, să se menţină în
primele rinduri ale luptătorilor pentru
T. CONSTANTIN
linotipist
BTnEHUBIBm PBOSBAMULDE
29 AR R ILIE 1961
PROGRAMUL 1: 5,10 Cîntece şi
marşuri patriotice; 7,15 Jocuri popu­
lare rcimîneşti din diferite regiuni ale
!arii ; 7,30 Statul medicului : Igiena
alimentaţiei în firnpul primăverii ; 8,0C
Din presa de astăzi ; 9,30 Melodii
populare bănăţene; 11,45 Din folclorul
popoarelor; 13,05 Estrada m elodiilor;
15,10 Suită pentru orchestră „M itrea
Cocor" de Sabin • Drăgoi ; 15,15 Vor­
beşte Moscova 1 17,15 Tangouri ; 17,35
Cîntecul săptămînii : „Cîntec pentru
!ntîiul cosmonaut“ de Alfred Mendel­
sohn, versuri de Viaicu Bîrna ; 17,45
Ştiinţa, in slujba păcii ; 19,05 Trans-
8 22.00, 23,52 (programul I) ; 14,00,
29 APRILIE 1961
DEVA: Frumoasa aventură:
HUNEDOARA : Hatifa : PETRO­
ŞANI: Viraj în noapte : Prichin­
delul; ALBA IULIA : Fiul meu
se în soară; Alerg după o s te a ;
LONEA : Un cintec străbate lu­
mea : TEIUŞ: Congo în luptă
şi Raţiunea învinge dem en ţa:
HAŢEG : Departe de patrie :
BRAD: MiUman Panin; SIME­
RIA : lize : SEBEŞ: Şapte mi-
rese pentru şapte fr a ţi: ORAŞ-
TIE: Haiducul de pe Ceremuş :
Eugenie G ran det: ZLATNA:
Răzbunarea: IH A : Soldaţi fără
uniformă ; APOLDUL DE SUS :
Darclăe.
CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII DE CONSTRUC.ŢII-MON-
TA! CLUJ. ORGANIZAŢIA DE BAZĂ SI COMITETUL SIN-
DICAL, DIN CADRUL MINISTERULUI INDUSTRIE! PE-
TROLULUI Şl CHIAMEI.
cu ocazia zilelor de 1 Mai — ziua solidarităţii internaţio
'nale a celor ce muncesc — şi 8 ATai — cea de-a 40-a aniver­
sa re a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia,
felicită colectivul său de muncitori, tehnicieni, ingineri si'
[funcţionari, precum $î beneficiarii de lucrări şi furnizorii dei
jmateriale care contribuie la realizarea sarcinilor de plan,
ttrtndu-le noi şi importante succese în fupta pentru desă-|
vîrşirea construirii socialismului în scumpa noastră patrie Re-1
publica Populară Romînă.
oae 3
meritele. Tot în scopul îmbună­
tăţirii calităţii s-au iluminat
punctele de încărcare de pc
căile de transport. Acest lucru a
dat posibilitatea să se aleagă
sterilul rămas în cărbune.
Comitetul sindicatului a tre­
cut încă de la începutul anului
!a organizarea întrecerii socia­
liste pe profesii. Odată cu a-
ceasta s-a stabilit un regula­
ment care a fost prelucrat pe
schimburi cu toti minerii, mai­
ştrii şi inginerii. In acest sens s-a
trasat maiştrilor mineri sarcina
de a ţine evidenţa rezultatelor
şi de a completa zilnic grafice’0
ce se află la locurile de muncă
ale grupelor. Prin aceasta, mun­
citorii au posibilitatea de a cu­
noaşte roadele muncii lor din
ziua anterioară înainte de în­
ceperea lucrului.
Cu prilejul analizei efectuate
la stîrşitul trimestrului s-a con­
statat că grupa condusă de mi­
nerul Căsălean Roman lui Urs
a obţinut cele mai bune rezul­
tate. cîstigînd drapelul de »rupă
fruntaşă pe întreprindere. Locul
al doilea în întrecere l-a cîştigat
grupa condusă de minerul loan
Ana. de la pregătiri, iar locul a!
treilea de grupa condusă de
minunii Victor Prundenu. Ţoa­
le 3 grupele au fost stimulate
cu premii în bani.
Eficacitatea măsurilor luate
se concretizează în îmbunătăţi­
rea calităţii cărbunelui cu 2.5
la sută. în recuperarea a 30 de
tone cărbune si economisirea a
4? m.c. lemn de mină.
In cinstea zilei de 1 Mai si a
aniversării partidului, conduce­
rea întreprinderii, cu sprijinul
com’tetuhii sindicatului si sub
conducerea organizaţiei de par­
tid. a trecut la antrenarea m
întrecerea socialistă oe profesii
si a maiştrilor şi inginerilor.
Ci< într°arul '-olectiv al
I.M. Te.ben şe află într-o între­
cere însufleţită pentru o calita­
te mai bună a cărbunelui, sar­
cină trasată de partid si guvern
tuturor muncitorilor, inginerilor
si tebniciejiilor din tara noastră.
LAZĂR POP
directorul I M. Ţebea
misie din Studioul de concerte, a con­
certului vocal-simtonic al orchestrei
de studio a R adiotelevtziunii; 21,15
Album a rtis tic ; 22,30 Muzică de dans.
PROGRAMUL II : „înfloreşte patria
mea“ , program de cîntece şi jocuri ;
15.30 Selecţiuni din operete; 16,30
Muzică populară din R.D. Germ ană;
17.30 Ce e nou în lib r ă r ii; 18,25 Cîn­
tece sovietice; 19,30 Pe teme interna­
ţionale; 20,20 Noapte bună, copii:
„Poveste de 1 M ai“ de Octav Pancu-
la ş i; 20,30 Muzică de dans; 21,30
Moment poetic: M iron Radu Paras*
Chivescu; 22,25 Concert sim fo n ic;
23,15 Muzică de dans.
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
16.00, 18,00, 20,00, 23,00 (programul
U).
m L r m m tr L m o L (m iQ
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul varia-
bil, mai mult noros în cursul zilei.
Vor cădea ploi locale sub tormă de a-
verse. Temperatura staţionară; ziua
intre 16 şi 21 grade iar noaptea între
5 şi (0 grade. V înt potrivit cu inten­
sificări din sectorul vest şi nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme, în general, nestabilă — fa­
vorabilă ploilor locale.