Page 10 - 1961-05
P. 10
) l Dag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 197g
Cuvântul corespondenţilor voluntari
Corespondenţi Angajamente!© devin fapte 0 nouă staţie a intrat Prin muncă patriotică Corespondenţi
fruntaşi
Alături de toţi oamenii mun jamentul pe întregul an, în a- în funcţiune >> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 xOOOOOOOOOOOO
GHEORGHE SPERIOS cii din patria noastră, munci ceastă perioadă au fost realiza
maistru turnător la mina torii, tehnicienii şi inginerii te 450.000 lei. La uzina „Victoria“ Călan a intrat > ® In luna aprilie, cetăţe. 0 In apropierea bazei spor- |
in funcţiune o nouă staţie electrică de > nii comunei Dineu Mare, raş tive a grupului şcolar minier 9
„Victoria“ Călan. Trustului minier Deva s-au an Insuşindu-şi Directivele C.C. 6 Kv/0,4 Kv. Staţia a tost construită > ionul Orăştie, au desfundat
gajat să întîmpine cea de a al P.M.R. cu privire la îmbună de muncitorii de la I.C.S.H. şi a fost > şanţurile pe o porţiune de din Brad, s-a amenajat un O
ADRIAN OŢOIU 40-a aniversare a partidului cu tăţirea calităţii produselor, co dotată cu aparataj şi echipament mo > 6.500 rri., au săpat un şanţ
redactor la staţia de ra noi succese în muncă. Astfel, lectivele noastre de muncă au dern. > nou de 1.500 m., au construit teren de volei. La lucrările g
minerii de la exploatările trus reuşit să ridice calitatea pro > 4 podeţe şi au transportat şi
dioficare din Teiuş. tului au realizat planul de stat duselor faţă de perioada ante Cu intrarea în funcţiune a staţiei, > împrăştiat 200 m.c. pietriş. de amenajare au participat g
pe trimestrul i şi luna aprilie rioară cu fi,5—15 la sută. turnătoria de lingotiere şi turnătoria L La aceste lucrări s-au pres
'ANA GLIGOR a.c. Ia producţia globaiă mult veche a uzinei sînt mai bine aprovizio mai mulţi tineri şi tinere x
tehnician agronom la Sfa peste sarcinile de plan. Fa Ing. NICOLAE HAIDA nate cu energie electrică. tat peste 4.000 ore de muncă
tul popular al raionului ţă de 520.000 lei economii la patriotică, economisindu-se care au depus peste 200 ore g
preţul de cost, cît a fost anga şeful serviciului producţie, Trustul A. TUZA
Haţeg. de muncă patriotică. p
minier Deva electrician
RUSALIN BĂLŞAN Printre tinerii care se evi- 8
bibliotecar şef la biblio
teca orăşenească Petro- d’enţiază în muncă, sint Ga- S
vriiă Tlca, Teodor Dumitraş, S
şani.
Pentru creşterea 12.000 lei. (VIOREL POPA, Mihai Boz. Cornelia Macra ^
STAICU BÄLOIU directorul căminului cultural şi Doina Ţeeule&cu (GHEOR- o
activist al U.C.F.S. Pe Succese importante la „Vidra“ productiviiăfii muncii Dineu Mare). GHE BORŞ — elev la Şeoa- g
la tehnică de maiştri Brad), g
troşani. In secţia turnătorie a uzinei „Vic ® Colectivul Teatrului de
Orăşîie toria“ din Călan se montează noi ma Stat din Petroşani a efectuat ® Cetăţenii din strada 23 8 EMIL CREŢE
<?P& - %H mai multe lucrări de amena- impiegat de mişcare in
# | # p : , ::É | ii p ; Antrenaţi in întrecerea socia la producţia globală s-a realizat şini în vederea creşterii productivităţii 9 jare a parcului din faţa tea- August a oraşului Călan, au X
listă, muncitorii, inginerii şi teh o depăşire de 42.000 lei, la bene muncii şi reducerii efortului fizic depus v trului. La această acţiune au staţia C.F.R. Simeria.
~'W /' ' ' - nicienii fabricii de blănuri „Vi ficii peste plan — 113.000 lei, de muncitori. Astfel, pînă acum au fost x participat 69 de tovarăşi care 8hotărît să-şi asfalteze stra-
dra“ Orăştie, obţin succese tot iar la economiile peste pian — puse în funcţiune o maşină de ş'tiperit ^ au depus 276 ore de muncă. CORNEL DOBREI
NICU SBUCHEA mai însemnate in procesul de 118.000 lei. şi o maşină de frezat elepiente de ra $ Printre tovarăşii oare şi-au da. La lucrările mceoute de o maistru cocsar la C. S.
planificator la cooperati producţie. Pină la 26 aprilie a.c., X adus un aport deosebit, se
va meşteşugărească ,.Re valoarea producţiei globale a Şi in ceea ce priveşte îmbună diatoare. Cea de-a doua maşină con 8 numără Gheorghe Doroftei. cîteva zile, s-au efectuat deja g Hunedoara.
fost realizată în proporţie de tăţirea calităţii produselor s-au $ Ana Coida, Traían Eurdui,
tezatul“ Haţeg. obţinut rezultate de seamă. La tribuie la sporirea productivităţii mun 9 Vasile Puşca şi Vaier Donca. 650 ore muncă patriotică. g SIDONIA BARBU
(MARTA TOEDACHE DUMT- redactor al staţiei de ra-
^vT*'V'~N/v'V cii la operaţiunea de trezare a elemen TRESCÜ _ actriţă) Tn fruntea acţiunii sa si- L
ăioficare din Haţeg.
tuează tovarăşii Mihath E- g
101,34 la sută. a producţiei mar- pieile înnobilate pedermă, calita telor de radiatoare 218/9, cu 100 la meric, Gheorghe Livădaru, ţ
tă — 102,12 la sută, productivi tea I-a, ţaţă de angajament s-a sută.
Nicolae Munteanu, Adam X
tatea muncii a crescut cu 9,8 la obţinut o îmbunătăţire de 10 la In cinstea zilei de 8 Mai va mai fi Stoica, Diorisie Bila, Ghec-r- X
sută faţă de anul de bază, iar sută, la piei înnobilate pe blană,
preţul de cost s-a redus cu 7,05 5 20 la sută. pusă în funcţiune o maşină de filetat ghe Timişan şi alţii. (GH. X
la sută. m'pluri.
Au fost date peste plan 115 SPERIOS). 8
Colectivul fabricii „Vidra“ s-a' m.p. piei velur, 377 m.p. piei I. CRASCA
angajat ca pînă la 1 Mai a. c. impermiabile, 50 m.p. piei nu- ^Ô O O O O O O O O O Ô O O O O O O O> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O
să depăşească producţia globală tria, 120 m.p. piei semiînnobi- Fruntaşii
cu 31.000 iei, să obţină beneficii late vopsite şi- 167 m.p. piei co întrecerii Cresc rînduri le
peste plan în valoare de 32.000 jocarie. Intimpinind cea de-a 40-a a-
lei şi economii peste plan, de niversare a partidului, colectivul de lăcătuşi condusă d? maistru] cititorilor •
55.000 lei- La obţinerea acestor rezultate de muncă de la I.U.T. 711 Live-
şi-au adus aportul mai ales bri zeni a T.R.C.H., munceşte cu Alexandru Gheorghe care şi-a Cooperativa meşteşugărească
Faţă de angajamentele luate, găzile conduse de tovarăşii Au mult entuziasm pentru realiza depăşit angajamentul luat cu 14 „Retezatul” din Haţeg dispune
gustul Micu, Aurelia Pascu, Eli- rea şi depăşirea angajamentelor la sută. Faţă de sarcinile de plan,
Caravană stomatologică sabeta Popa, precum şi brigăzile luate. Brigada de zidari condu a înregistrat o depăşire de 26 la de o bogată bibliotecă. Faţă de
la Ghe'ar de tineret in frunte cu tovarăşii să de Ilarie Cristea, care lucrea sută. anul trecut, numărul cititorilor
ză la prefabricate din beton, şi-a
De cîteva zile, prin grija Mi Petru Bodnar, Dorina Şugar, depăşit sarcinile de plan in iuna La obţinerea acestui succes au bibliotecii a crescut aproape de
nisterului sănătăţii şi preve aprilie, cu 10 la sută. In fruntea contribuit prin munca lor entu- trei ori. Meritul creşterii numă
derilor sociale, a fost trimisă Florica Munteanu şi Paraschiva întrecerii, insă, se află brigada ziastă Augustin Ghiurcuţă, Va-
la Ghelar o caravană stomato sile Nemeş, Ioan Anişoiu, loari rului de cititori îi revine în
logică. Dotată cu aparate din Miclea. Olaru şi Tuliu Ceţihghin- primul rină bibliotecarei volun
cele mai moderne şi deservită tare Lu-creţia Ştefani, care a
PETRU ARGINT Alături de muncitorii de pe ştiut să popularizeze noutăţile
şantier muncesc cu multă abne literare şi să trezească gustul
secretarul organizaţiei de gaţie şi elevii practicanţi, veniţi pentru citit a majorităţii coo
peratorilor.
partid fabrica „Vidra"
: >cî
de medici şi surori do specia aici de la şcoala profesională de Printre cooperatorii care au
construcţii din Deva. Printre a- citit cel mai mare număr de
litate. caravana este pusă timp ceştia se numără Ion Muntea cărţi se află tovarăşii Ncsia Al-
bsseu. Nicolae Sintămăreanu,
Ş t i r i din satele regiuniide o lună în slujba minerilor nu, Ştefan Daniel, Nieplap,7,ape-,-;, Anglieluţă Honăru şi alţii.
ghelăreni. ni, V....a..s:il:.et Co'-.c.1ea.F?ş7iitta\Jlţ’ii.n<•< vrr*-?1 o
NICU SBUCHEA
Muncitorii mineri şi ceilalţi In- sprijin u l G.A.C. atunci prevedea qa această .construcţie ALEXANDRU MANOILA
oameni ai muncii din Ghelar, s“ fie' terminaţâ pînă la 8 ma-i..
nu mai sint nevoiţi să lipseas t'rmînd calea arătată de partid, în elev
că din producţie, bătînd , dru anul 1950 şi în primele luni din anul Muncind cu entuziasm la tăiatul lem
mul Hunedoarei pentru consul acesta sute de ţărani muncitori din sa nului, la transportul acestuia, şi a al D e vo rb ă cu minerul
taţii si tratament. tele raionului Uia şi-au unit pămîntu- tor materiale de construcţie, la lucră Son D e m e te r
rile constituind în satele lor gospodării rile de dulgherie etc., harnicii colecti
PAVEL BLAGA agricole colective. vişti au reuşit să-şi realizeze angaja
mentul înainte de termen. Pînă la 25
diriginte!« oficiului P.T.T.R. In scopul de a-i sprijini pe noii co aprilie, construcţia remizei a fost ter
lectivişti să-şi construiască adăposturi minată.
Ghelar
— OOO—
Preocupări pentru animalele proprietate obştească, La realizarea ei, o contribuţie însem Pe tovarăşul Ion Dsmetex, na Petri!?., In viaţa mea au in
personalul silvic care aparţine I. F. nata au adus-o colectiviştii lanaş Stăn- şeful unei brigăzi ds mineri la tervenit multe lucruri noi, îm
sectorul I al minei Petri!a, îl bucurătoare. Anul trecut, de
La recenta consfătuire ce a Dobra a fost îndrumat să a jute în mod culescu, Ilie Stăncioj, Aiion Drăghici, cunoşteam mai demult. Totuşi, pildă. mi-am cumpărat cu
avut loc cu cadrele didactice concret gospodăriile agricole colective llie Nistor şi brigadierul Mir'cea Făr- abia într-una din zilele trecu 32.009 leu o casă în centrul
de la Şcoala medie O.M. Hu la identificarea materialului lemnos bun r.aş. te am stat mai pe înde!ele de oraşului Petroşani. Am mobilă
nedoara a fost analizată acti pentru construcţie, care se află pe pe vorbă cu ei. De loc e din co d? 7.000 lei. aparat c'e radio- de
vitatea acestora pe ultima pe rimetrele acestora şi pe parchetele co M1RCEA DAJIJ muna Vărgata, regiunso Mu 1.500 lei şi cîte alte lucruri de
rioadă. Din referatul prezentat munale. reş — Autonomă Maghiară, In valoare. Despre salariu, ce să
şi discuţiile purtate a reieşit învăţător Valea Jiului a venit in anul spun : în fiecare lunăp realizez
că lecţiile, în majoritate, au Drept rezultat. în trimestrul IV al 1946. Pînă atunci muncise pe un C'Ştig m ei in ele 3.500 lei.
fost predate cu mai mult simţ anului 1950 şi în primul trimestru din Cină există preocupare la chiaburii satului şi nu c'ş- M* bucur mai mult şi ţin să
de răspundere, pe înţelesul ele acest an gospodăriilor colective le-au tiga decît atît. cit să trăiască mulţumesc partidului că celor
vilor, fapt ce a făcut ca situa fost puse la dispoziţie 1.530 m.c. de In satul Şoimii? există un magazin de pe o zi pe alta. 3 por-ii, pe oare-i am, le sint
ţia şcolară, să se îmbunătă material lemnos de pe terenurile G.A.C., bine aprovizionat cu mărluri şi articole astăzi larg deschise porţile spre
1.740 m.c. din parchetele comunale şi de sezon. —Cînd m-am căsătorit cu învăţătură. Toţi trei sînt elevi.
Savet a, n-aveam nimic ; eu e- Eugen e în clasa iV-a, Tosif în
Magazinul, al cărui gestionar este ram slugă, iar ea servitoare — ?. V-a, iar Ion în clasa VlI-a.
tovarăşul Ioan Păcuraru, este atrăgă a început Demeter să-mi po lor vrea să s>e facă inginer, iar
vestească cu durere în glas. ceilalţi doi meseriaşi. Mă bucur
ţească simţitor La începutul tri 1.000 m.c. din pădurile de stat. tor şi pentru telul cum sînt aranjate Atunci am hotărît să vin în că ei pot să-şi realizeze astăzi
Valea Jiului, să mă fac miner. visurile...
mestrul III. PETRU ILINCARU mărfîiriie şi atenţia ce se acordă cu Şi m-am făcut. SILVIU CERCEA
Paralel c.u munca ins-truetiv- răţeniei. Lucruri frumoase şi intere director al căminului cu
directorul t.F. Dobra Meseria de minor am învă
educativă, la şcoala noastră s-a Datorită Dunei deserviri a cumpără ţat-o de la Kiss Carol, în gru sante mi-a povestit tovarăşul tural din llia.
pa căruia am lucrat mai mulţi
deschis un mic muzeu în care Remiză pentru atelajele torilor cît şi aprovizionării cu măr ani. In roi 15 ani care s-au Ion Demeter şi despre osi 28
se găsesc exponate legate de gospodăriei furile mult solicitate, planul de desface scurs de cînd muncesc la mi- mineri din brigada sa, care mun
lupta partidului: fotografii, do re al. magazinului din Şoimtiş a fost cesc cu însufleţire pentru rea
cumente, desene etc., prin care Cu prilejul unei adunări generale ţi depăşit pe primul trimestru al anului lizarea angajamentelor luate în
se prezintă în imagini aspecte nute pe la începutul lunii aprilie, co cu circa 30.000 lei, iar pe luna aprilie
din lupta partidului pentru fă lectiviştii din satul Galaţi, raionul Ha cu 15.000 lei.
urirea unei vieţi fericite în pa ţeg. au hotărît să construiască o remi AURELIA MOI SE
tria noastră. In cadrul muzeu ză pentru atelaje. Angajamentul luat învăţătoare
lui se găseşte un colţ intitulat ¦'^5'
„Mulţumim din inimă partidu
lui”, unde sînt expuse creaţii vsseeno. Muncitor şi elev fruntaş cinstea aniversării plartildUHui).
originale, ale elevilor ca poezii, In cinstea celei de-a 40-a ani
povestiri, desene şi altele. Stăteam de aproa acestea. E „puţină“ ...Mi-am îndreptat flat despre tovarăşul : .¦ V
pe un sfert de oră deosebire între ele ? paşii spre biroul Albulescu. Mi. s.a versări a partidului nostru, bri x: .
Muzeul se bucură de o deo de vorbă cu el. îmi Asta vopsită — este maiştrilor, mă inte spus că face cinste gada condusă de minerul Ion
sebită apreciere. Pînă în pre povestea întîmplări parcă mai plăcută, resa să văd ce fel uzinei la şcoala sera Demeter a extras anul acesta iS lS S îP â
zent el a fost vizitat de peste mai frumoasă. Noi de om este fostul lă (este cel mai bun mai mult de 700 tone de căr
2.000 de elevi şi cadre didac clin viaţa lui... vopsitorii — facem meu interlocutor, elev din clasa X-a bune peste plan, de bună cali LUCIA LICIU
tice din oraşul Hunedoara şi — Aşa am ajuns cu.m spuneţi voi. lă tov. Albulescu ioan. A), că-şi ajută cole tate. redactor al staţiei de ra-
şcolile din împrejurimi. cătuşii constructori gii . la dezlegarea ăioficare din Aninoasa.
eu vopsitor... vorbea — ultima „toaletă“ — Lucrează cu pa multor probleme com R. BALSAM
CONSTANTIN IORGOVAN siune. îşi depăşeşte CRAŞCA IOSIF
cu glas domol, pu a lucrărilor executa totdeauna sarcinile plicate... WV_,-r ,
profesor ţin tărăgănat. Ml te de voi. Atunci cină de plan cu 30-35 la Mi-am îndreptat lăcătuş, şef de echipă la
minerii se declară sută — mi s-a spus FLOREA NEDELCIU uăina „Victoria" Călan.
W EEEEEE s-a părut prima da la birou. Este can paşii spre poarta u. şef de echipă la secţia
tă că nu-i tocmai mulţumtyt cu utila didat de partid, şi ziv.ei. înainte ăe-a ie preparate carne şi con W V \ ' 'V- I
ANGHEL IOSIF o meserie potrivită jele noastre simt şi acesta este un lu şi. mi-am. aruncat
funcţionar la A.D.A.S. eu alături ds voi o cru important, de privirea, ca din in- serve a I.R.I.C. Deva.
pentru mine. „Eu, satisfacţie deosebi tîmplare. spre pa
Brad. vopsitor ?” — îmi tă... oarece comuniştii noul de onoare al
spuneam. Visam să din U R.U.M.P. nu celor mai buni mun
lucrez la ion strung. . . . îşi întrerupe primesc în rînăurils citori din uzină :
Dar tovarăşii de aici brusc firul povesti
rii. lor decît pe ce1, mai fruntaşii în întrece
au fost de altă pă . — lartă-mă, am harnici, pe cei mai
rere. Mi.au exnlicat întîrztat cam mult cu rea socialistă pe pro
„ poveştile" mele. respectaţi muncitori; fesii.
că a fi vopsitor nu-i Trebuie să gătăm
un lucru tocmai sim colivia asta astăzi. pe cei care se preo Dinîr-un colţ al
plu. cum ml s-a pă panoului — un clv’p
rut mie la început. Neapărat! Mîine vin cupă zi de zi să lu cunoscut îmi zîmbea
Şi au avut dreptate. binevoitor. Era tină-
cei de la noul funi- creze în aşa fel, in rul Ioan Albulescu...
M-am străduit apoi
să le îndreptăţesc cular, de la Lupeni cit prestigiul uzinei CĂLIN MARIN
încrederea care au — s-o ia. să crească mereu... lăcătuş - U.R.U.M.P.
avut-o în mine.
...Multe am mai a-
— Priveşte — a-
ăăugă el — coliviile