Page 11 - 1961-05

Nr. 1978 DRUMUL, SOCIALISMULUI oag 3

CBHmes*^jssm?x<s?naauri ywwtaia

Un grup de colectivişti din, rlrea economică a gospodăriei. trodusă peste tot o severă dis­ ( Urmare iln pag l-a) nile sale, publică un număr
satele Zarn, raionul Ilia. Sîn- Statutul model nu enumera ciplină financiară. considerabil de scrisori, cores­
timbru, raionul Alba, Turmaş, preget pentru desăvirşirea con­ pondenţe şi articole de specia­
toate problemele a căror solu­ Creşterea simţitoare şi în strucţiei socialiste în R.P.R., litate eficiente. ¦
raionul Orăştie, s-a adresat re­ ţionare intră în competenţa ritm rapid a producţiei agri­ pentru educarea în mod mar-
dacţiei solicitînd să publicăm consiliului de conducere, ci a- cole este posibilă numai prin xist-leninist a oamenilor mun­ In rândul cititorilor au deve­
rată doar eă acest organ este aplicarea celor mai noi cuce­ cii, pentru apărarea păcii. nit bine cunoscute numele co­
in coloanele ziarului ce sarcini ales pentru a administra tre­ riri ale ştiinţei agrotehnice şi respondenţilor voluntari: Gheoir-
revin consiliilor de conducere burile gospodăriei. Dar consi­ a exnerienţei fruntaşilor recol­ Continuînd tradiţiile glorioa­ ghe Sperios, Iosif Craşoa şi Ale­
ale G.A.C. şi, prin exemple telor bogate. In acest scop, con­ se de luptă ale „Scânteii“, în­ xandru Tuza de la uzina „Vic­
siliul de conducere are sarcina treaga presă comunistă din toria“ Călan, Mihai Purţuc şi
concrete, să arătăm în ce mă­ liul de conducere poate rezolva de a cere sprijinul organelor ţara noastră, sub conducerea Cornel Dobrei de la Hunedoa­
sură se achită acestea de înda­ orice problemă a vieţii gospo­ tehnice agricole şi de a-şi în­ Partidului Muncitoresc Romîn, ra, Emil Creţu de la Simeria,
toririle ce le revin. dăreşti cu excepţia acelora a suşi temeinic agotoehnica îna­ face paşi din ce în ce mai mari Nicolae Sbuchea şi Sidonia Bar-
căror rezolvare intră în com­ intată pentru a fi în măsură să înainte, îşi îmbogăţeşte conţi­ bu de la Haţeg, Rusalin Băl-
Satisfacem dorinţa cititorilor petenţa adunării generale. controleze felul în oare este a- nutul, îşi îmbunătăţeşte forma şan şi Ioan Crişan de la Pe­
plicată în practica agricolă. de prezentare a faptelor şi re­ troşani, Toma Fetru de la Alba
ziarului nostru publicînd arti­ Consiliul de conducere are un Este bine ca la unele şedinţe zultatelor obţinute de oamenii Iulla, Oţcdu Adrian de la Teiuş
colul de faţă din care reies ce rol deosebit de însemnat în în­ ale consiliului de conducere să muncii antrenaţi în lupta pen­ şi a altor tovarăşi cu care ne
sarcini cls răspundere revin tărirea disciplinei muncii în participe brigadierii, şefii de tru înfăptuirea sarcinilor tra­ mândrim.
consiliilor de conducere din gospodăria colectivă. Aceasta se ©chine, crescători dte animale şi sate de Congresul al IH-lea al
alţi colectivişti fruntaşi. Atra­ P.M.R. Numai în primele patru luni
Gospodăriile colective. gerea acestora la şedinţele con­ ale acestui an, în coloanele zia­
siliului de conducere este nece­ In ţara noastră se desfăşoa­ rului nostru au fost publicate
în conformitate eu articolul poate obţine prin introduce­ sară pentru rezolvarea operati­ ră o vastă muncă creatoare. aproape 900 scrisori şi cores­
vă a celor mal importante oro- Politica partidului şi guvernu­ pondenţe, precum şi un însem­
34 din Statutul rmorfel al gos­ rea regulamentului de ordine bleme de producţie. Participa­ lui nostru cu privire la indus­ nat număr de articole de spe­ Sunetele majestoase ale fanfarei cuceresc repede mulţi admiratori. Dar
rea activului • gospodăresc *la trializarea socialistă a ţării, cialitate, semnate de colabo­ pentru ca melodiile să tie corect interpretate, fiecare sunet să fie limpede ca
podăriilor agricole colective, în interioară, prelucrat şi aprobat discutarea problemelor gospo­ colectivizarea agriculturii, revo­ ratori cunoscuţi, ca ing. Ema- apa de izvor, se cere multă muncă. Colectiviştii din Apoldul de Sus nu au
intervalele dintre adunările ge­ dăriei uşurează munca consi­ luţia culturală, şi apărarea pă­ noi! Manughevici, ing. Vasile dat înapoi nici de la această muncă şi iată-i pe 'scenă cucerind aplauzele
nerale ale colectiviştilor, con­ de adunarea generală, şi prin liului, ajutîndu-1 să ia cele mai cii se înfăptuieşte cu succes. Florea, ing. Aurei Bărţan şi spectatorilor cu prilejul unui concert.
eficiente hotărîri. In măreaţa operă de construc­ alţii.
ducerea treburilor gospodăriei ţie socialistă a patriei, s-a do­ rm-i
Repartiza-rea sarcinilor con­ vedit cu prisosinţă capacitatea Ne mai despart câteva zile
colective ss face de către con­ crete pe fiecare membru al organizatorică şi de creaţie a de la sărbătorirea unui eveni­
consiliului are o importanţă poporului nostru condus de ment de mare însemnătate în
siliul de conducere. deosebită, deoarece numai in partid. La organizarea acestor viaţa partidului şi poporului
felul acesta se pot coordona activităţi, la educarea şi mobi­ nostru — a 40-a aniversare a
întreaga activitate a consi­ şi controla obiectivele tuturor lizarea forţelor creatoare din creării Partidului Comunist din
sectoarelor de producţie din ţară în scopul construcţiei so­ România. întâmpinarea acestei
liului de conducere al gospodă­ gospodărie. La gospodăria a- cialiste si comuniste, nresa măreţe sărbători constituie un S im p o z io n Uterar
gricclă colectivă din Apel du! de noastră de partid •şi-a adus o nou nrilej de analiză' a acti­
riei trebuie să fie orientată Sus, de pildă, toţi membrii con­ contribuţie de preţ. vităţii noastre publicistice şi de
siliului de conducere au sarci­ ridicarea ei pe o treantă mal
spre sporirea continuă a avu- luarea de măsuri menite să na de a răsounde de buna or­ îndrumată şi condusă de par­ superioară, de a face din zia­ Zilele trecute, peste 200 de cetăţeni continua intlorire a patriei, tov. Elisabeta
talui obştesc, sore dezvoltarea ducă la respectarea strictă a ganizare şi desfăşurare a mun­ tid, presa comunistă a fost şi rul nostru un militant tot mai au participat in sala cinematografului Mocanu, Maria Mitrotan, Laura Sân­
multilaterală a producţiei agri­ prevederilor lui. cii într-o anumită ramară de este mereu în mijlocul oameni­ activ în lupta pentru îndepli­ „Gh. Doja“ din ilia la un simpozion tei şî Virginia Lazâr, au citit poezii
cole pe baza aplicării metode­ producţie. Astfel, unul din lor muncii din fabrici şi uzine, nirea sarcinilor trasate de par­ literar pe tema „40 de ani de luptă despre partid ale scriitorilor contem­
lor agrotehnice înaintate şi ex­ Un exemplu demn de urmat membri răspunde de sectorul de pe ogoare sau din institu­ tid şi guvern. pentru mai bine“ închinat glorioasei porani : Mihai Beniuc, Maria Banrş,
tinderea mecanizării lucrărilor în ceea ce priveşte respectarea culturii plantelor de cîmp, al­ ţii. militând cu competenţă pen­ aniversări de la 8 Mai a. c. In cadrul Marcel Breslaşu şi povestiri despre e-
agricole. Consiliul de conduce­ disciplinei muncii ni-1 oferă tul de sectorul zootehnic, al­ tru progres, pentru cauza scum­ Sub conducerea Comitetului simpozionului, după ce tov, profesoară roi comunişti din volumul „Drumul
re are datoria săi ia măsuri gospodăria colectivă din satul tui de sectorul legumicol etc. pă a întregului popor muncitor. regional de partid, colectivul luliana Spineanu a vorbit celor prezenţi spre ziuă“. La tondul muzical al sim­
pentru îndeplinirea planului a- Turdaş, raionul Orăştie. Aici, redacţional al ziarului „Dru­ despre anii de adîncă ilegalitate a par­ pozionului şi-au dat concursul Leonid
nual de producţie în toate sec­ consiliul ne conducere, după ce Repartizarea atribuţiilor în­ Alături de celelalte organe de mul socialismului“ nu-şi' va tidului, evociud luminoase tiguri de eroi Bancov şi T<->=!1 Costca, prolesori.
toarele, repartizînd în acest a făcut cunoscut fiecărui co­ tre membrii consiliului de con­ presă din ţara noastră, ziarul precupeţi nici un efort pentru comunişti, şi despre eforturile depuse de
scop, ou multă chibzuială, for­ lectivist prevederile regulamen­ ducere asigură îndrumarea ai „Drumul socialismului“, organ a face din ziar o tribună largă comunişti după 23 August 1944 pentru S. CERCBA
ţele de muncă din gospodărie tului de ordine interioară, a ur­ controlul în toate sectoarele ai Comitetului regional al
si crganizînd o strictă eviden­ mărit permanent ca ele să fie gospodăriei şi întăreşte răspun­ P.M.R. Hunedoara şi al Sfatu­ a noului, un răspînditor activ corespondent
ţă a muncii şi producţiei. Tot­ respectate, luînd în acest sens derea personală pentru condu­ lui popular regional, luptă pen­
odată, consiliul de conducere măsurile cele mai potrivite. Ca. cerea treburilor obşteşti. tru traducerea în viaţă a sar­ al experienţei înaintate, un fac­ Activitate bogată la club
trebuie să asigure participarea urmare, disciplina în muncă şi cinilor ce stau in faţa oameni­
la lucru a tuturor colectivişti­ răspunderea personală, a co­ Consiliul de conducere tre­ lor muncii din regiune în do­ tor principal în lupta pentru In vederea intensificării mun­ ţie“, „Tehnica modernă in pro­
lor, aplicarea normelor de lectiviştilor faţă de bunul ob­ buie să lucreze operativ, să meniul industriei, agriculturii, realizarea tuturor sarcinilor ce cii culturale în sprijinul pro­ cesul de extracţie a cărbune­
muncă, buna păstrare a avutu­ ştesc s-au întărit. controleze dacă hotărîrile adu­ învăţământului şi culturii şi în revin organizaţiilor de partid ducţiei, la clubul minier din lui“ c-tc.
lui obştesc. nării generale se aplică în via­ celelalte domenii. Lupeni se desfăşoară o boga­
Din păcate, nu peste tot se ţă sau nu. După ce trasează, din regiunea Hunedoara. tă activitate cultural artistică. De asemenea, In cadrul clu­
procedează la fel. In unele sarcinile, el are obligaţia să Avînd în permanenţă spriji­ Astfel, sînt prezentate confe­ bului au avut Ioc seri literare
verifice în permanenţă cum se nul Comitetului regional de Vîn© peste 7 zsSe rinţe cu caracter tehnic, care pe tema „Te slăvim, partid iu­
Stră'duindLi-se să fie la înăl­ gospodării oa cele din Bretea realizează îndeplinirea lor. Con­ partid, ziarul „Drumul socia­ contribuie la ridicarea nivelu­ bit“, jurnale vorbite. întâlniri
trolul executării face ca simţul lismului“ şi-a îmbunătăţit me- Cabinetul dentar al spitalului lui profesional al muncitorilor, intre luptătorii din ilegalitate
ţimea sarcinilor ce le stau în Romînă, raionul Tlia, Rîu Alb. •reu tematica sa, a tratat cu unificat din oraşul Alba lulia cum au fo s t: „Inovaţiile şi ro­ şi elevii şcolii medii.
de răspundere să crească şi în­ mai multă competenţă anumi­ este tot mai mult solicitat de lul lor în procesul de produc­
faţă şi încrederii acordate, con­ raionul Haţeg, Beriu, raionul tăreşte disciplina în executarea te probleme din industria ex­ oamenii muncii. Munca unor me­ A. MICA
sarcinilor şi a indicaţiilor date tractivă şi siderurgică, a fost dici de aici este apreciată. Sînt
siliile de conducere ale G.A.C. Orăştie etc. regulamentul de or­ de organul executiv al condu­ mai aproape de problemele insă şi diri aceia care deservesc corespondent
cerii. privind transformarea socialis­ unii ciienţi pe sprinceană. In
cin Clinic, Aneiciul de Jos, Mi­ dine interioară este introdus tă a agriculturii, de activitatea 'schimb pe alţii îi amină de pe o
înfăptuind conducerea colec­ sfaturilor populare şi a insti­ zi pe alta. Iată doar un exem­
halţ, Pricaz, Bobiina, Şibot, Mi- formal, numai aşa, ,,de ochii lu­ tivă a gospodăriei, consiliul de tuţiilor de învăţămînt şi cul­ plu din cele multe.
conducere trebuie să menţină tură. Ziarul nostru şi-a întă­
reşti şi altele au reuşit — prin- mii”. Prevederile lui nu sînt o strânsă legătură cu masele. rit mai mult legătura cu ma­ Colectivista Raveca Draşovea-
Fără un sprijin activ din par­ sele, se ocupă cu mai multă nu din satul Miceşti a plătit la
tr-o chibzuită organizare a bine cunoscute de către toţi eficacitate de interesele aces­ începutul lunii februarie 215 lei
tea colectiviştilor nici un con­ tor mase.
muncii şi bună gospodărire a mîembrii, iar atunci cînd se să- pentru confecţionarea unei pro­
siliu de conducere a gospodă­ In cuprinderea diversităţii teze dentare. De atunci este me­
avutului obştesc — să asigure virşese abateri, consiliile de problemelor regiunii, ziarul se reu purtată pe drumuri. Odată
riei, orieît de priceput ar fi. bucură de un sprijin activ din pentru că proba de gips nu a reu­
o creştere simţitoare a produc­ . conducere nu iau măsuri îm­ partea celor peste 750 de co­ şit, altădată căj i u ar avea gips
nu poate să-şi îndeplinească respondenţi voluntari şi a ce­ in ziua respectivă. Şi aminările
ţiei şi a veniturilor membrilor. potriva color vinovaţi. lor aproape 200 de colaboratori, se repetă cam din 7 în 7 zile.
misiunea încredinţată prin sta­ recrutaţi din rînâu.1 maselor de
In aceste gospodării colective Una din cele mai efe seamă oameni ai muncii. Cu ajutorul Ba a ajuns pînă acolo incit co­ De. atitudinea coalezei Mar
valoarea rulel-muncâ şi fondul atribuţii ale consiliului de con­ tut şi de către adunarea ge­ acestor tovarăşi, ziarul cunoaş­ lectivista a fost „îndrumată“ să- Elisabeta ştie şi conducer-vi coo­
de bază cresc an de an. ducere este ţinerea celei mai te mai bine cerinţele şi sarci­ şi cumpere gips de la depozitul perativei „Viaţă nouă“ dar m
nerală. materialelor de construcţii (?!). ia nici o măsură. Cit despre Gu
Datorită în mare măsură stricte evidenţe a tuturor va­ Şi lucrurile se repetă, iar clien­ lacsi, lucrurile sînt destul d:
ţii, printre care şi colectivista, vechi.
muncii neobosite a consiliului lorilor materiale din gospodă­ pierd timp preţios, ce l-ar putea
folosi in mod productiv- ¦ Oare astfel de practici nu noi
de conducere, gospodăria co­ rie. Consiliul de conducere tre­ fi ştir pite ? !
Cine se aseamănă...
lectivă din IVIiceşti a îndepli­ buie să urmărească sistematic ammnoGnUoAMiUoLions.
Mari Elisabeta şi Gulacsi Su-
nit planul pe anul 1960 la pro- ţinerea evidenţei zilelor-'mtuneă, sana sînt coafeze. Nu se cunosc, 6 MAI 19(51
căci prima lucrează la atelie­ PROGRAMUL 1 : 5,40 Melodii popu­
d-mtie vegetală în proporţie de să controleze periodic bunurile rul cooperativei meşteşugăreşti lare romîneşti; 7,15 Jocuri populare
„Viaţa nouă“ din Orăştie, iar a i'omîneşti; 7,45 Muzică uşoară inter­
la sută, iar la producţie a- materiale ce intră în avutul doua la cooperativa „Solidarita­ pretată la acordeon; 8,00 Din presa
tea“ din Deva, S-ar părea că nu de astăzi; 9,15 Cîntece pentru cei mici;
nimală. în proporţie de 151 la obştesc al gospodăriei colecti­ au nimic comun. Şi totuşi... In 10.30 Interpreţi romîni de muzică u-
munca lor se aseamănă una cu şoară ; 11,03 Concert de muzică din
sută. Valoarea zilei muncă în ve. In unele gospodării colecti­ alta de parcă ar fi surori. Lu­ opere; 12,20 Album sportiv; 14,00 Se-
crează după bunul plac, servesc lecţiuni din operete ; 15,45 Actualitatea
natură şî în bani a crescut şi ve ea cea din Clinic, Pricaz, şi pe cine... le dă bacşiş gras, iar literară în ziarele şi revistele noastre;
din atelier pleacă în oraş atunci 16.15 Vorbeşte Moscova I ; 17,35 Cîn-
ea cu mai bine de 30 Ia sută altele. în cadrul şedinţelor de cînd vor, lăsînd clientele cu coa­ tecul săptăm înii: „Partid, te cîntă azi
fura pe jumătate- poporul“, -muzica şi versurile de Teo­
fata de anii precedenţi. In pla­ consiliu, oare au loc periodic, dor Bratu ; l/,45 Ştiinţa în slujba pă­
Cînd unele cliente au încercat cii ; f3,05 Scrisori dtn ţară ; 20,00 Mu­
nificarea producţiei şi în orga­ contabilii prezintă referate prin să le arate că nu procedează cum zică de dans; 21,15 Album artistic;
trebuie, au sărit ca arse că ele 22.30 Muzică dc dans.
nizarea muncii, în conducerea care arată ce mijloace băneşti coafează pe cine vor, că dacă nu PROGRAMUL II; 14,08 Ciută an­
ie convine, să meargă in altă samblul de cîntece şi dansuri „Ciocîr-
treburilor obşteşti, consiliul de şi materiale au intrat în gos­ parte, că ele şi-au tăcut norma, lia“ ; 15,00 Muzică populară sovietică;
că... 16.30 Muzică populară romînească şi
conducere al acestei gospodă­ podărie. ce cheltuieli s-au fă ­
Brigadă de femei a minorităţilor naţionale; 17,30 Ce e
rii s-a sprijinit pe elemente cut şi în ce scop. Acest proce­ nou în librarii; 18,40 Noi înregistrări
La secţia turnătorie a uzinei „Vic­ de muzica populară oltenească; 19,30
fruntaşe, pe comunişti în pri­ deu fiind foarte bun, se reco­ toria“ din Călan, alături de bărbaţi Pe teme internaţionale; 20,20 Noapte
a contribuţie de seamă la îndeplini­ bună. copii : Versuri de Otiiia Cazi-
mul rîrtd. mobilizând cu aju­ mandă să fie folosit de către rea şi depăşirea sarcinMor de plan o mir, Ştefan Iureş şi Victor Tulbure;
aduc şi femeile care muncesc aici. în­ 20.30 Muzică de d a n s ; 21,30 Moment
torul lor întreaga masă de co­ toate gospodăriile colective. Se cadrate. în brigăzi de producţie, ele poetic; Mihai Beniuc ţ 21,35 Solişti
muncesc cu mult entuziasm pentru rea­ şi orchestre 'de muzică populară romî­
lectivişti în lupta pentru întă- cere, de asemenea, să fie in- lizarea angajamentelor luate în cin­ nească care au concertat în Uniunea
stea aniversării partidului. Fruntaşă Sovietică; 22,00 Muzica de d a n s.
RHBBHOBaieSK&lB3W»Ka in întrecere esM brigada de femei care 22.30 Concertul nr. 3 în Do-major pen­
lucrează la miezuri pentru piese me­ tru pian şi orchestră de Prokofiev;
Pe drumul colbuit din ta. un miner scund şi osos, postului, dormea de prînz. macara şi fonta l-a prins în­ re el dreptul să se dea bătut? canice, sanitare şi de cazane pentru
preajma uzinei, veneau înspre de curină intrat in mişcarea Lăsă să-i păzească pe cei tr-o clipită. Noroc că a că­ Poate să stea pasiv ? încălzire centrală. Respectind procedee­ 23.15 Muzică de dans.
sat cinci oameni legaţi în lan­ revoluţionară. cinci soldatul, iar căprarul îşi zut leşinat pe o formă, că alt­ le tehnologice, miezurile executate de
ţuri. In urma lor, doi jandarmi găsi un prieten, cu care intră fel s-ar fi. prăvălit cu obrajii îşi strigă fetiţa care se ele contribuie la ridicarea calităţii pie­ GU8WMI' iii*.
îşi ciorsăiau alene bocancii — Mă gînăesc la ziua de în corpul de gardă. în lacuL de fontă încinsă. Mai zgîia prin crăpăturile gardu­ selor turnate şi la reducerea consi­
prin praful galben-roşietic de bine de un an a stat prin spi­ lui la arestaţi, o mingile cu derabilă a rebuturilor. (5 MAI tom
pe marginea drumului. Cei viiine... Minerii se. traserâ sub şo­ tale. unde i-au retezat picioa­ blînăeţe şi o descusu să-i spu­
cinci năpăstuiţi sd călătoreas­ — Da, am fi ieşit la pă­ pronul. de lemne şi se aşeza­ rele mai sus de genunchi. A- nă ce discutau. Cele mai bune rezultate au fost ob­ DBVA : Mândrie ; HUNE­
că în lanţuri, erau mineri din ră in şir pe un trunchi ce le- poi l-au adus acasă olog şi ţinute pînă în prezent de Ana Me- DOARA: Mîndrie; PETRO­
Valea Jiului, arestaţi de si­ dure. interveni al treilea, unul ţinea loc de laviţă. Jandar­ i-au. dat o pensie de nimica. — Despre 1 Mai, despre tea, Francisca Maii, Maria Cocrin, ŞANI : Soldaţi fără uni­
guranţă cu trei zile înainte t.inăr şi sprinten, ce abia de mul se aşeză pe tăietor şi în­ Locul lui la uzină, l-au luat mâncare, că li-e foame Şi-s Magdalena Meizel şi Maria Magda formă ; Casa de pe două.
de iutii Mai. Fuseseră luaţi un an începuse să pună bri­ cepu să moţăie, apoi se spri­ legaţi! care îşi depăşesc zilnic planul cu 12-2H stră zi; SEBEŞ : Să preţului iu­
la ieşirea din şut şi nu li se ciul în barbă. jini de coteţul găinilor şi. deîe Rozalia Popa adică soţia sa, la sută. birea ; ALBA IULIA : Portre­
îngăduise nici măcar să se drumul, unui sforăit de somn şi Cornel, flăcăul cel mai ră­ — Atunci să le dăm de min. tul unui necunoscut; Genera­
spele, ăecnm să-şi schimbe — La-să propaganda, deţi­ adine. sărit. Dar amînăoi. şi adău­ care. copilo! Trebuie să le Rezultate asemănătoare au obţinut ţie salvată ; SIMERIA : Cuibul
hainele. Cupă ce au fost ,,an­ nut ! strigă căprarul ce îi gind şi pensia, nu reuşeau să dăm.! Vulturilor; ORĂŞTIE: Mama
chetaţi'" c noapte întreagă, Tinărul. Şandor pe nume, cîştige nici măcar cit Sala­ şi turnătoarele l.ili llrănescu de la india : HAŢEG: Cîntecul mă­
comisarul i-a predat postului escorta. începu din nou discuţia: riul lui de odinioară, deşi şi — Da' ce să le dăm ? Pli­ sortimentul tuburi. Elena Ciubuc şi rii ; BRAJ): Congo in luptă şi
cls jandarmi să-i transporte — Ce ţi s-a năzărit, măi acesta era mic. ne. pâine şi... nu mai este ni­ Raţiunea învinge demenţa: LO-
— N-am crezut că un om mic. Ana Rugau, de la sortimentul sani­ NEA : Mexicul cîntă ; TEIUŞ :
pînă la Deva. Făcuseră peste copile! îi. replică Gligor-baci. poate sta atîta vreme să nu Aşa că nici în acest an nu tare. Nopţi albe; ZLATNA: In pra­
şaptezeci de kilometri în două — Asta-i ordinul! răspun­ mănînce şi nici să. nu doar­ şi-au putut îngădui să cum­ — Asta-i rău! răspunse gul vieţii; ILIA: In pragul vie­
zile. dar nimeni nu i-a în­ mă ! — i se adresă el lui pere tradiţionalul miel de în­ tatcă-său cu aerul omului ca­ GliEORGHE SPERIOS ţii; APOLDUL DE SUS: Ivan-
se căprarul. Gligor-baci. socotind că fot tii Mai. Au cumpărat în re ştie ceva. Dar. hai să nu na.
trebat de li-e foame ori sete. — Al dracului de ordine mai de la el ar putea veni. o so­ schimb un cocoş. Şi. cv,m Poza pierdem timpul, că avem două maistru turnător
Nici noaptea nu U s-au luat luţie lucra în şutul de după-amia­ treburi de făcut.
lanţurile. Ziceau cei de la, aveţi şi voi. De mîncat nu-i ză. la forme. în turnătorie,
posturile de jandarmi că nu slobod, să te speli nici aşa. — Hm... fiule. Ara un prie­ a pregătit, cocoşul înainte de — Ce anume ?
li se iau „pentru siguranţă“. să schimbi o vorbă nu. Ia ten închis la Doftana. care masă. să-l albe pentru a — Iţi spun imediat. Mai iu­
svune. măi băiete, să răsu- n-a mîncat unsprezece zile doua zi. tii să-ţi pun o întrebare: Ai
Cum veneau înspre aşeza­ fli îi slobod ? Ori scrie la re­ nimic. pînă cinci conducerea putea să te strecori pe colo
gulament că nu-i slobod nici închisorii nu a satisfăcut ce­ ...Spiridon Popa, căci Spi- ’şa. pe sub gard. pe unde se
rea muncitorească de pe ma­ asta ? rinţele deţinuţilor. Aşa-i lupta, ridon îl chema pe olog, as­ strecura cocoşul, cînd trăia ?
lul Sţreiului. unde se schimba cultase cu luare aminte fie­ — A? putea !
escorta, cei cinci mineri, par­ — Scrie! ea cere răbdare. sacrificii..- care cuvînt al celor cinci, mi­ — Atunci, uite ce trebuie
că. mai prinseseră puteri, in­ — Atunci îi bine... se vede Şandor tăcu. înghiţind sa­ neri legaţi în lanţuri. în curtea făcu t: trage găleata din fîn­
trau într-o localitate unde livă. să-şi umezească gâtlejul, tind. scoate cocoşul din ea,
cunoşteau WAilţi tovarăşi de-ai treaba că numai domnii ca care i se părea că s-a uscat. alăturată. Nu-i fu greu să în­ taie o bucată bună de mine
lor. Ba unul. cel mai bătrîn Auschnit, a’ cui îi uzina, au ţeleagă cit de năpăstuiţi sânt şi du-le, oamenilor să mănînce.
dintre cei cinci. îşi amintea voie să răsufle in ţara .noas­ Alături. în curtea despăr­ arestaţii, mai cu seamă că şl Bine ?
cum în urmă cu 12 ani pe­ ţită cu un gară înalt, locuia el. pătimise în acelaşi fel mulţi Fetiţa începu să-şi. frâminte
trecuse aici cu mulţi ortact tră. un turnător de la uzină Ză­ ani. Ne aîndea la zilele cînd poala rccMţef. intre degete,
de ispravă un întii Mai. De Cei. cinci oameni legaţi în cea de mai bine de doi ani era teafăr şi putea îndura fără să dea nici un răspuns.
atunci însă nu mai. avusese în pat. fără picioare. I le ar­ orice greutate, cină înfrunta Tatăl stătea mirat şi o pri­
parte în nici un an să-şi pe­ lanţuri tăcură Se apropiau sese fonta fierbinte din cu­ vea. Apoi n întrebă.
treacă această zi in afara gra­ bilou. Se rupsestf lanţul de la şi foamea şi chim1,vile şi u- — Ce ai rămas aşa ? Ţi-e
tiilor. Scrîşni din măsele, cu de postul de jandarmi. Că­ milinţele. Acum... Dar are oa- frică ?
tot necazul celor 12 ani de prarul şi soldatul care îi es­ — Nu... dar fiu pot.
cortau. se încheiaseră la tu­ — De ce ?
hărţuieli. nică şi îşi puseseră arma la — Fiindcă le-am dus coco­
— Ce-i baiu’, Grigor-baci, umăr. şul şi acum îl mănâncă.

îl întreabă ortacul din dreap­ Intrară în curtea postului. PETRU Ţ1RAU
Căprarul se duse să predea
documentele, dar fu. nevoit să
aştepte, că plutonierul, şeful