Page 12 - 1961-05
P. 12
pap. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1^78
BSQWW8Pft^w»?iw^terttüsiiBíijB?6iiUAMéi^WuPBHEáKir>TiffTfttt w a-.ffi'T?sres*ag.viflrf?’j m ^
xÜlüTLáljB şiiri IN ALGERIA
Bsndsle fascists se agită din dm
ALGER 4 (Agerpres). — Situaţia altor arme care ar li suticiente pentru fost ocupate de trupe, au fost efectuate
din Algeria continuă să rămînă încor a înarma cîteva regimente de paraşu- percheziţii
dată, deşi au trecui zece zile de la tişti". Pe de altă parte, după cum se La Paris se subliniază că recrudes
eşecul puciului fascist. Schimbările efec arată într-o telegramă din Alger „or cenţa activităţii elementelor fasciste
M. S. H ryşcfov inia publică americană condamnaO p tuate de guvern in cadrele armatei şi ganizaţia armată secretă" dispune de demonstrează odată mai mult necesita
administraţiei au alectat pînâ în pre- fonduri foarte importante care se ri tea luării unor măsuri hotărite de pe
dică la peste 8 milioane de tranci noi. depsire a .conducătorilor şi participan
a prim it deSegafîa zenl doar ud număr restrins de parti. ţilor Ia rebeliune. Lipsa unor aseme
După cum anunţă agenţia France nea !nasuri poate duce ia repetarea pu
tin erilo r insurgenţii politica S» U. A. faţă de Cuba cipanţi şi sprijinitori ai rebeliunii. Presse guvernul francez a fost nevoit ciului fascist
Mulţi ofiţeri superiori care şi-au mani să ia miercuri seara anumite măsuri
militare la Alger. Străzile clin Alger au
din Cuba festat simpatia faţă de generalii rebeli
NEW YORK 4 (Agerpres). — ciune participind la acordarea in ce priveşte distrugerea prin şi i-au sprijinit chiar continuă să se
MOSCOVA 4 (Agerpres). — In ultimul timp redacţiile ziare de ajutor contrarevoluţiei din activitate subversivă a oricărui afle la posturile lor şi contribuie la tă- PARIS 4 (Agerpres). — Du Totodată, ministrul Informa
TASS transmite: Conducătorul lor locale din S.U-A. primesc tot Cuba... Poporul cuban a dat ri guvern care nu este suficient de răgănarea sau chiar împiedicarea ori pă cum anunţă agenţia France ţiilor, Terrenoire, a făcut, cu
guvernului sovietic, Nikita mai multe scrisori din partea ci posta acestei invazii reacţiona conservator pentru senatorul căror măsuri de sancţionare a organi Presse, la 3 mai a avut loc o noscut după şedinţa Consiliului
Hruşciov a primit Ia 4 mai pe titorilor care condamnă cu ve re, arătind că el preferă să aibă Berry Goldwatter, de pildă“. zatorilor rebeliunii şedinţă a guvernului francez, in de Miniştri, că preşedintele de
membrii delegaţiei Asociaţiei hemenţă politica lipsită de luci un sistem social propriu". „Faptul că preşedintele Kenne- cadrul căreia, ministrul de Răz Gaulle îşi va păstra îm p u te r n i
tinerilor insurgenţi din Cuba. ditate a guvernului S.U.A. faţă dy nu face decît să continue de După cum transmite agenţia France boi al Franţei, Pierre Messmer, cirile speciale pe care şi le-a
Delegaţia este condusă de ma de Cuba. „Eşecul contrarevoluţiei din Presse, în ultimele 24 de ore, situaţia şi ministrul pentru problemele asumat după izbucnirea rebe
Cuba condusă şi sprijinită de din Alger s-a încordat şi mai mult. Or Algeriei, Louis Joxe au făcut liunii din Algeria ,.ai,ît timp cit
cunoscut că în Algeria au fost problema algeriană se af*ă în
iorul J. Iglesias, preşedintele a- Intr-o scrisoare adresată zia Agenţia centrală de investigaţii acolo de unde s-a oprit Eise,n- ganizaţiile fasciste ilegale care nu au destituiţi 220 de ofiţeri şi 200 stadiu de reglementare“. Aces
cestei organizaţii. rului „News“ din Detroit, Mor — scrie David Miiler. din oraşul hower, urmind planurile Agenţiei fost afectate în mod direct de măsurile de funcţionari civil), iar 115 te împuterniciri speciale criti
ga ret Fischmann scrie că oficia Columbia (Statul Missouri) in Centrale de Investigaţii ridică luate de guvern au început să se agite poliţişti au fost arestaţi. Roger cate vehement de opinia pu
Convorbirea a decurs într-o lităţile americane rostesc nume ziarul „Post Dispatch“ care apa marea problemă : Cine stabileşte din nou. Mişcarea teroristă „organiza Frey, ministrul ad-interim al blică, permit şefului statului
atmosferă deosebit de cordială. ri ia Saint Louis — nu trebuie politica externă a Statelor Unite ţia armată secretă", încurajată în ac Afacerilor Interne a expus mă să-şi asume Întreaga putere
roase discursuri evlavioase des considerată drept singurul exem în aşa fel incit ea contravine do ţiunile ei de cercurile ultracolonialiste, surile întreprinse in Franţa din
—ooo— pre principiul neamestecului în plu de eşec al politicii americane- rinţelor poporului american“- a trecut ia acţiune. La Alger circulă care reiese că au fost arestaţi In acelaşi timp, ministrul in
treburile interne ale altor state. Acesta este caracteristic pentru doar 342 de persoane, dintre formaţiilor a anunţat, că gu
Suvcuina Fumma guvernul nostru". „Principala Cititorul R. Cameron din un manifest al acestei organizaţii fas care o mare parte au şi fost vernul francez intenţionează să
a sosit la Pnom Penii „Acţiunile ţării noastre in Cuba, vină a insucceselor S. U. A’, in Madison (Statul Wisconsin) in ciste care cheamă pe rebeli să conti eliberate. înceapă tratativele de la F’Aan
insă, ne arată că aceste persona străinătate, declară Miiler, o tr-o scrisoare publicată de ziarul nue lupta calificîndu-1 pe Challe drept cu guvernul provizoriu a) Re
PNOM PENI! 4 (Agerpres). lităţi sini nişte ipocriţi neruşi poartă ideologia conservatoare „Capital Times" acuză Statele trădător. Pe zidurile din Alger au apă Din aceste comunicări reiese publicii Algeria cît mal curînd
TASS transmite: La 4 mai a so naţi care ajută ta invazia în ţara americană şi ignorarea comple Unite că „au ajutat la invazia rut în cursul nopţii trecute lozinci fas că măsurile luate împotriva or posibil. Tn cercurile politice din
sit la Pnom Penh prinţul Suvan- învecinată cu al cărei guvern nu ciste ca aceea care cere ca tinerii sol ganizatorilor şi participanţilor Paris se subliniază însă că le
na Fumma, primul ministru al sinfem de acord. Dacă sistemul contrarevoluţionară împotriva daţi care s-au opus rebeliunii să fie la puciul din Algeria, au atins gile cu privire la Sahara, adop
guvernului lega! al Laosului- Pe nostru este intr-adevăr atit de asasinaţi. numai un număr restrins de tate la 2 mai şi care privesc un
aerodrom Suvanna Fumma a de puternic, de ce să ne temem de persoane, care s-au compromis teritoriu care face parte inte
în modul cei mai făţiş. Se pare grantă din Algeria, pot crea
clarat că intenţionează să rămî- mica republică insulară Cuba?“, tă de către guvernul nostru a Cubei, au instigat la aceasta şi Ştirile sosite din Alger arată că că guvernul intenţionează să se nod greutăţi în ceea ce priveşte
limiteze la aceste măsuri, deşi desfăşurarea tratativelor. Se
nă în oraş cîteva zile. scrie Fischmann. ceea ce se petrece în lume. Po au acţionat contrar spiritului le peste 500 de participanţi activi la rebe se ştie că încă cel puţin 2.000
poarele lumii reprezintă o forţă gilor americane“. „Persoane sus- liunea fascistă au dispărut de Ia dorni- de membri înarmaţi ai diferi şti’e că poziţia adoptată de gu
Primul ministru este însoţit „Mă îndoiesc, scrie David politică. Statele Unite, însă, re puse din guvernul nostru, inclu ciliile lor. Doar împotriva unei minori telor organizaţii fasciste, con
de Quinim Folsena, ministrul Thorstad din Minneapolis, in fuză cu încăpăţînare să înţelea siv preşedintele fnsuşi, care in tăţi dintre aceştia au fost lansate man ducători şi organizatori direcţi vernul francez a împiedicat
Informaţiilor al guvernului lao ziarul local „Star“, că Statele gă ţelurile, năzuinţele şi intere prezent şi-a recunoscut propria date de arestare. După cum anunţă ai puciului se află in libertate.
ţian. Unite au procedat cu înţelep- France Presse, „statul major" al rebe plnă în prezent începerea aces
L A O S : f S e ls e lii asu a c e e p t a t sele marii majorităţi a oamenilor sa răspundere, au încălcat aţii liunii a trecut în clandestinitate şi în- tor tratative.
din celelalte ţări“. spiritul cît şi litera legilor pe * cearcă să-şi reorganizeze torţele. Astfel
in eetaraa focului
Thomson, cititoare a aceluiaşi toate organizaţiile fasciste care au fost
ziar, scrie: „îmi exprim nemul
care s-au jurat sa le respecte“. dizolvate în ultimele luni ca: „Frontul
La redacţia ziarului „Des Moi- Algeriei franceze“, „Frontul naţional
VIENTI ANE 4 (Agerpres). nului cu privire la încetarea ţumirea nu faţă de faptul că ope nes Register" a sosii o scrisoa francez" şi „Mişcarea din f3 mai", Declaraţia comună a reprezentanţilor
— După cum anunţă cores tocului şi la 3 mai comandantul raţiunile anticastrisfe ale S.U.A. re din oraşul Mexico din partea s-au unit sub conducerea statului ma partidelor comuniste din Algeria,
pondentul din Vientiane al a- au eşuat şi nu in legătură cu americanului R. Oners care scrie jor ai „armatei secrete“. La Alger cir Franţa, Maroc şi Tunisia
genţiei Reuter, rebelii taoţiem trupelor rebelilor, generalul No- faptul că au fost prost organiza că America Latină nu va sprijini culă zvonul că fostul general Salan s-ar
au acceptat propunerea guver savan a dat ordin trupelor sale te, ci faţă de faptul că ele, în niciodată o hoîărîre atit de fu afla în fruntea acesfei organizaţii
să înceteze focul. genere, au fost întreprinse cu nestă ca debarcarea de trupe „care continuă lupta“.
:2-a ; France Presse remarcă că numeroa
sprijinul nostru direct“. americane in Cuba. In încheiere se arme se află în posesia bandelor
Intr-o altă scrisoare nesemna autorul declară : „Castro a fost fasciste şi îndeosebi a „organizaţiei PARIS 4 (Agerpres). — Re de a menţine baze militare în
tă publicată de ziarul „Post Dis şi rămine erou popular in în ai mată secretă". Printre acestea se gă prezentanţii partidelor comunis Algeria şi de a folosi apoi a-
patch“ se spune: „Nu consider treaga Americă Latină, datorită sesc pistoale — mitraliere, puşti cu lu te din Algeria, Franţa, Maroc ceastă ţară în interesul N.A.T.O.
că poporul american este de măsurilor pe care le întreprinde nete etc. După cum subliniază agenţia şi Tunisia, s-au întîlnit în cursul Guvernul francez, subliniază
acord cu politica promovată de în vederea împărţirii pămîntului Reuter, „sursele oficiale din Alger şi-au lunii aprilie şi au discutat o reprezentanţii partidelor comu
Agenţia centrală de investigaţii şi efectuării reformei sociale". exprimat o serioasă îngrijorare în urma serie de probleme, printre care niste, ameninţă că va dezmem
şi problema algeriană. Ei au bra Algeria. Prin politica sa
dispariţiei a mii de mitraliere uşoare şi
= sps&aí = = —-==== adoptat o declaraţie comună al tolerantă fată de „uifracolonia-
cărqi text a fost publicat la 3
In Senatul S. U. A. mai în ziarul „l’Humanité". listi" el favorizează uneltirile
lor.
!n declaraţie se subliniază că
războiul colonial, purtat de a- Aceste manevre şi pretenţiile
proape 7 ani împotriva poporu
G lasu ri lu cid e c h e a m ă Ia ra ţiu n e lui algerian, „pune în pericol guvernului francez, se spune în
pacea în lumea întreagă". Da-
torită luptei eroice a poporului declaraţie, golesc de conţinut
WASHINGTON 4 (Agerpres). Organizaţia Statelor Americana Administraţia Kermedy, a de algerian, „preşedintele de Gaul- principiul autodeterminării AI-
Senatorii americani, descurajaţi şi despre alte probleme. clarat Morse în Senat, este da le a fost nevoit să accepte în gerieî, împiedică desfăşurarea
de fiascoul intervenţiei armate toare să tragă concluzii juste principiu să ducă tratative di unor adevărate tratative şi în-
împotriva Cubei, pusă la cale de Secretarul de Stat, a declarat recte cu guvernul provizoriu al
Statele Unite, au ascultat ia 3 Fulbright, „nu s-a jenat să re din invazia nereuşită in Cuba şi Republicii Algeria". cheierea lor cu succes.
mai, la o şedinţă închisă a Co cunoască că invazia nereuşită a să declare răspicat fă „nu va
misiei senatoriale pentru aface emigranţilor in Cuba a consti tolera ca Agenţia centrală de in „Atonopolurile franceze însă, Reprezentanţii partidelor co
rile externe, darea de seamă a tuit o catastrofă“. vestigaţii să dea semnalul pen se spune în declaraţie, încearcă
¦M jite â secretarului de Stat, DeanRusk. tru deschiderea focului“. Admi muniste declară că „nu există
In aceeaşi zi senatorul Morse, nistraţia americană, a spus să-şi salveze privilegiile colo-
7 ani de z.ile liniştea poporului laoţian a fost tulburată de După cum a declarat după şe preşedintele Subcomisiei senato Morse, trebuie să declare de ase niale". Reprezentanţii partide- decît o singură cale clară spre
şuierul gloanţelor şi exploziile obuzelor. Războiul impus de im dinţă senatorul Fulbright, pre riale pentru problemele Americîi menea că nu va permite apolo lor comuniste subliniază că nu-
perialişti a ridicat la luptă toate forţele progresiste din Laos, Latine, a declarat că subcomisia geţilor „războiului preventiv să mai aşa se explică intenţia gu- pace în Algeria : calea tratati-
ferm hotărite să apere libertatea şi independenţa ţării. şedintele comisiei, Dean Rusk a condusă' de el a hotă rit în una vernului francez de a rupe de
nimitate să continue ancheta in hotărască politica externă a velor directe pe bază de eaali-
- încetarea războiului, reîntoarcerea la munca paşnică sint lu informat pe senatori de aseme legătură cu problema cubană şi S.U.A.“. Algeria teritoriul ei saharian, tate în drepturi între °rnul
cruri pe care le doresc cu ardoare şi aceste tinere partizane, si cu planurile S.U.A. în privinţa
lite de împrejurări să-şi părăsească căminele şi să lupte cu nea despre situaţia din Laos şi întregii Amend Latine. ,, ...
arma în mînă împotriva duşmanilor patriei.
din Congo, despre situaţia din frfancez 'sî guvernul provizoriu
a ' Republicii Algeria — singu-
ruf reprezentant competent care
ooo oooooooooo<x>oo<>oo<>o<><><><><><>o<>o<><><><><>o<>C'C<><><><><><>o<><><x>c>o<><<>©ooooooooooc<><><><><>ooo<>o<xx^^ poate duce tratativele în nu
o surat do mult. Chiar în cele Dar, oriclt ar turba de furie prezentanţii ei desfăşoară o mele poporului algerian luptă
tor".
dprcLa a d m ă rn iiii mai îndepărtate regiuni ale presa imperialiştilor, ea nu activitate înaltă, nobilă, ăe-
Uniunii Sovietice, există pre poate întoarce trecutul. Pe mascind planurile, intrigile şi
să şi radio. Fiecare uzină, fie vremea lui Stanley. presa bur provocările agresorilor. Toc Descoperirea unei noă
crime bsstiafe
îm.fLô-trioa prend. m inet unit care colhoz îşi are gazeta pro gheză se lăuda că oferă, chi mai de aceea este atit de pu
prie. Fără slova tipărită, fără purile. cititorilor o informare ternică ura cirmuitorilor bur a mobutsşiilor
participarea ziariştilor, a co obiectivă, in prezent, după ghezi faţă de reprezentanţii
LEOPOLDV1LLE 4 (Agerpres). _
o in aceste sile, în siarele în- putea spune cu o jumătate de spune adevărul pentru că ea respondenţilor muncitori şi ţă aproape o sută de ani, presa presei libere. Autorităţile a- TASS transm ite: Corespondentul din
$ tregii lumi este deseori amin- veac în urmă, cu glas tare şi slujeşte poporul, existenţa ei rani, nu se desfăşoară nici un burgheză consideră că e de mericane, de pildă, îşi trădea Leopoldville al agenţiei United Press
deschis, adevărul despre im este eliberată de subordonarea eveniment. Din tipografiile so datoria ei „să. acopere" Afri internaţional, referlndu-se la cercuri
g tit oraşul Stanleyville. Şi nu perialism şi colonialism ? A- faţă de capitalism. vietice ies, aidoma unui to ca de privirile persoanelor ză furia prin tot felul de şi competente, apropiate U.N.U., anunţă
proape nimeni. Presa clasei rent uriaş, cărţi, reviste, bro străine. Ziarele capitaliste au cane meschine făcute cores că într-un rlu din apropierea oraşului
g întîmplător; Aici se află re- muncitoare era pe atunci ne In anul viitor se împlineşte şuri. trecut şi trec sub tăcere suc pondenţilor sovietici, le refuză congolez Port-Franqui au fost descope
însemnată, ea nu se bucura o jumătate de veac din ziua cesele ţârilor socialismului, rite 24 de cadavre ale soldaţilor gha-
oy*v şoeocdliin'nţian guvernului legal al de influenţă în rîndurile ma cină la Petersburg (Lenin Un taolou asemănător ve fără să fie in stare să le nege. viza de şedere tn S.U.A, îm nezi.
selor largi populare. Numai grad), a apărut un ziar care dem In toate celelalte ţâri ale Ele încearcă să ascundă lumii piedică libera lor deplasare
8 Republicii Congo, conclus de burghezia dispunea de ziare. şi-a propus să spună clasei lagărului socialist, în toate tot ceea ce se vorbeşte despre prin ţară. Burghezia se ‘teme Potrivit datelor existente aceşti sol
Menirea acestei prese era de muncitoare şi întregului popor ţările de democraţie populară, destrămarea capitalismului, de adevărul care poate fi spus daţi ghanezi, făcînd parte din trupele
o Antoine Gisenga, centrul a încetăţeni minciuna despre adevărul, numai adevărul. în unde monopolul presei capita despre descompunerea siste despre ea. Presa ei repetă O.R lJ., au fost omorîţi în mod bestial
luptei pentru independenţa temeietorul şi redactorul a- liste n fost lichidat. Aerul lu mului colonial. ptnă la absurd despre „cor după ce au fost luaţi prizonieri de ban
g dominaţia „inevitabilă“ şi „bi cestui ziar a fost V. i. Lenin, mii socialiste a fost purificat tina de fier“, cu care lumea dele mobutiste.
nefăcătoare“ a plantatorilor De la primul său număr, a- de minciuna, calomnia şi mur Adevărul iese la suprafaţă. socialistă, chipurile, se sepa
ţării. cest ziar al clasei muncitoare dăria răspîndite pe vremuri Presa liberă nu permite şi nu ră de alte popoare. Ridicolă Unii din aceşti soldaţi ghanezi au
albi asupra „băştinaşilor" cu a desfăşurat o luptă revolu de ziarele burgheze. întreaga va permite să fie trecute sub fost decapitaţi.
In limba franceză, Stanley pielea neagră, galbenă sau ţionară împotriva minciunii presă din aceste ţări slujeşte tăcere crimele capitalismului.
roşie. Această minciună era capitaliste, care ascundea a- numai poporului. In zadar presa călăilor de la Doi ofiţeri englezi şi doi ofiţeri sue
ville înseamnă „oraşul lui sfinţită de religie şi menţi suprtrea omului de către om. Atena nu vorbeşte despre Ma- dezi, dispăruţi fără urmă din Port-
Stanley". Se pare că e singu nută cu ajutorul mijloacelo.r Colonialismul, ne învăţa ,.Prav- In lume, teritoriul pe care nolis Glezos eroul Greciei. Franqui, se crede că au fost de ase
de tortură, a mitralierelor şi da“, este un însoţitor inevi există incâ presă burgheză, Veştile despre el le răspindeş- menea ucişi.
rul oraş din lume care a pri tunurilor. tabil al capitalismului, baza s-a redus considerabil şi an te in lumea întreagă glasul minciună!
mit numele unui ziarist. Stan dominaţiei imperialiste asu de an el se restringe mai presei libere, cuvintele rostite La 28 aprilie, mobutiştii au atacat
ley a fost unul dintre ziariş De atunci însă tn lume s-au pra lumii. mult. Aceasta nu înseamnă de el de după gratii sint au Zilnic, odată cu primele ra la Pârt-Franqui fără nici un motiv
petrecut schimbări radicale. însă că ea a devenit mai pu zite de toate popoarele. In za ze ale soarelui, foşnesc pagi contingentul soldaţilor ghanezi care
tii burghezi remarcabili din Odată cu constituirea unor In alianţă cu burghezia, ţa ţin primejdioasă. Presa bur dar bandiţii belgieni, in cir- nile ziarelor pe întreg globul staţiona în acest oraş. Trupele O.N.U.
state independente a fost rismul rus a încercat să ni gheză continuă să otrăvească dăşie cu marionetele lor afri pămintesc, se deschid apara au suferit pierderi serioase în urma
secolul trecut. E greu de sta creată şi o presă liberă. Acum micească „Pravda“ şi pe co conştiinţa oamenilor muncii cane, încearcă să ascundă a- tele de radio. E lupta zilnică o acestui atac. Soldaţii ghanezi rămaşi
ziarele burgheze nu mai de muniştii care pe atunci se nu din ţările capitaliste. Ea este a presei din cele două lagăre. 6 în viaţă au fost dezarmaţi de mobu-
bilit naţionalitatea lu i: s-a ţin monopolul asupra cuvin- meau pravdişti. După cinci o armă veninoasă a „războiu devârul despre asasinarea mi- In fiecare zi, adevărul luptă L tişti şi făcuţi prizonieri. După aceasta,
născut în Anglia, a lucrat tului tipărit. Astăzi noi con ani de la întemeierea „Prav- lui rece". Se ştie, de pildă, cu minciuna, binele tuturor v orice legătură cu Port-Franqui a fost'
siderăm drept o uriaşă cuce dei". comuniştii care se aflau că „marea“ presă americană şelească a lui Patrice Lumum- popoarelor — cu răul capita- o întreruptă şi nu s-a mai ştiut nimic de
pentru presa americană, a fă rire crearea, unet prese cu ade în fruntea revoluţiei popu participă activ la pregătirea list. De partea adevărului este g soarta soldaţilor ghanezi.
vărat libere — presa ţărilor lare. au lichidat ţarismul şi unei agresiuni împotriva po ba. Presa liberă demască pe însăşi viaţa. In pas cu ade- $
cut avere ca om de stat al socialiste, organele de presă capitalismul în ţara lor, în porului cuban, se manifestă vărul merg faptele. De aceea, L Asasinarea soldaţilor ghanezi prizo
Belgiei, iar o parte însemna progresiste din lumea în fiinţând primul stat socialist împotriva popoarelor din Con criminali şi pe protectorul lor, mersul presei libere este sigur O nieri la Port-Franqui de către bandiţii
treagă. div lume. go, Laos. Cu cit se reduce pe şi de nebiruit. Şi. dimpotrivă, o mobutişti a fost săvirşită nu fără şt<-
tă. din viaţă a trăit în Africa. globul pămintesc sfera de in Dag Hammarslcjoeld. neputincios e cuvîntul care se g rea lui Rammarskjoald la directivele
Presei libere ii aparţine vii De atunci presa liberă a fluenţă a presei burgheze, cu împiedică de fapte şi nu co- g căruia Comandamentul trupelor ll.N.II.
X Despre Stanley însă, se poa- torul. Forţa acestei, prese con crescut şi s-a dezvoltat nemă- atit ea devine mai violentă. Nimic in lume nu scapă pri respunde adevărului vieţii. in Congo s-a situat pe poviţia favori
stă in adevăr Presa liberă zării marionetelor congoleze.
x te spune că a pus nu numai virilor atente ale presei libe
g bazele unei colonii ci şi unei
o şcoli de presă a colonialismu- re care luptă pentru pace şi
g lui. Această şcoală propovă- prietenie între popoare. Re-
g duia fără ruşine abuzurile, ru-
L sismul, dispreţul faţă de po-
O poarele din colonii, jefuirea
O lor. Ziua presei libere este ziua
triumfului adevărului, a idei
8 Era un timp efrid presa bun- lor de pace, democraţie, so
L gheză, aflîndu-se In slujba cialism şi prietenie între po- g
g marilor monopoluri financia-
V re, deţinea ea însăşi mono- poare. o
8 polul în informarea opiniei
D. ZASLAVSKI o
o publice. Şi, intr-adevăr, cine
o
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC.OOOOOOOOOOOOOOOOCKI .-<*»0>0<>000000000000<xxx>00c> >QOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOPOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOxX>OC
¦ p e[|actja !î administraţia ziarului: str. 6 Marne ar. y. 1eleton: l a s ; 169; 75. Taxa plătită in numerar con iorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul i Întreprinderea Poli grafică „1 Mai“ — Deva.