Page 13 - 1961-05

PROLETAR1 DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA
wmSsBâiimki
Anul XIII. Nr. Í979
Circa 1.500 tone oţel de bună calitate produs peste plan în primele
patru luni ale anului, este realizarea colectivului O.S.M. nr. 2 al C.S. Hu­
nedoara in cinstea celei de-a 40-a aniversări a partidului.
Ga obţinerea acestui succes a adus o contribuţie preţioasă şi mais­
trul oţclar Aurel Stancm din fotografia de faţă.
sg>ri0 99
„Vom spori productivitatea
muncii cu 2 Ia sută : vom da
peste pian pînă la 8 Mai 5.200
tone minereu de bună calita­
te“ — s-au angajat printre al­
tele minerii clin Ghelar cu o-
oazia prelucrării Directivelor
C.C. al P.M.R. cu privire la
oriteiriile principale ale între­
cerii socialiste in cinstea ani­
versării partidului.
S C H IM B SB»SE © M »Â M E
Intîmţptoînd ziua de 8 Mai,
Ceferiştii din staţia Hia au or­
ganizat trei schimburi da o-
noare. In aoeste zile ei au re­
morcat un tren cu suipratonaj
de 496 tone, mecanic de loco­
motivă fiind tov. Alexandru
Popa, de Ha depoul C.F.R. Si-
meria.
In schimburile de onoare, ce­
feriştii din Ilia au manevrat în
Beneficia peste pfars
In perioada premergătoare
aniversării a 40 de ani de la
înfiinţarea partidului, la între­ neficii şi economii la preţul de
prinderea de industrie locală
„I. C. Frimu“ din Orăştie, toa­ nea succese importante. Astfel, podărie orăşenească. Prin hărni­ dea ca pînă la 8 Mai să se rea­
te forţele au fost îndreptate
spre realizarea sarcinilor de
plan şi a angaj amanteior.
Datorită eforturilor comune,
colectivul de aici raportează
că de la începutul anului şi
pînă în prezent, prevederile
planului au fost realizate în
proporţie de 115 la sută. In
PANOU DE O N O ARE
FRUNTASI IN MUNCĂ DE LĂ L C. S. H.
FRANCISC LASZLO PETRU IONESCU
Este unul din cei mai fierar, betonist. A fost
harnici şefi de briga­ declarat cîştigătorui
dă de dulgheri¦ Dato­ întrecerii socialiste pe electrotehnic. Lucrări­
rită bunei organizări profesii din cadrul
a muncii, îşi der.ă- şantierului nr. 2 al
şeşte zilnic norma de I.C.S.H.. Işi depăşeş­
producţie cu 30 la te norma în medie cu
sută. 50 la sută.
Sîmbătă 6 mai 1961
In în tîm p in a re a a n iv e rsă rii partidului
Rezultatele pe care le-au ob­
ţinut minerii, sin-t cit se poa­
te de bune. In primele 4 luni
ale anului, ei au reali­
zat o productivitate a muncii
sporită cu 4 Ia sută, dublu de-
cît prevede angajamentul. Pro­
ducţia extrasă peste plan în
aceeaşi perioadă se oifrează la
5.695 tone min^^n de bună ca­
litate.
timp util 43 vagoane la carie­
ra de piatră din Brănişoa, rea-
lizînd cu această ocazie o eco­
nomie de 204 ore.
Şi-au adus o contribuţie de
seamă manevranţii Rubin Ola-
ru şi Ioan OLaru, cit şi aoarui
Iacob Marian.
GH. BALA
corespondent
ceea ce priveşte angajamentul
de a se realiza peste plan be­
cost, s-au obţinut de aseme­
la beneficii, din angajamentul
anual de 150.000 lei, s-au rea­
lizat pînă acum 72.000 lei, iar
prin reducerea preţului de cost
al produselor, s-a realizat o e-
conomie de 94.000 lei faţă de
angajamentul anual de 100.000
lei.
NICOLAE
ŞENDRESCU
electrician la grupul
le executate de el sini
întotdeauna de cea
mai bună calitate. Re­
duce mult timpul fală
de cel planificat¦
Adunări închinate
IE!
De la mina
(. Petrila
I 1 Muncitorii, in­
(. 493.771 lei economii Î
l ----------------------------------- î
L Minerii sectorului I al >
E.M. Petrila, au obţinut ’
^ succese de seamă in cins- j
(_ tea aniversării partidului. j
\ Astfel, în cursul lunii a- i
C prilie. ei. au extras pes- -•
^ te plan 2.167 tone de câr- j
' bune, de o calitate im- j
L bunătăţită cu 0.9 la sută. 1
L De asemenea, minerii J
f din sectorul I au redus ţ
[¦ preţul de cost în primul
ţ trimestru al anului cu ţ
!ţ 493.771 lei, pe seama re- 1
t ducerii consumurilor spe- 1
[ cifice şi a bonificaţiilor 1
L primite pentru cărbune
i de bwnă calitate.
3.596 fone cărbune
pesie plan
Succese de seamă au 1
obţinut şi minerii sectoru: )
^ lui III. Ei au extras în j
|- luna aprilie 3.596 tone )
f cărbune, cu aproape 2 la }
t sută mai bun decît pre-
!- vede norma. La obţinerea ^ semănături, campania de îm­
J* acestor succese, au con- j pădurire in zona dealurilor a
[ tribuit în mod deosebit 1 fost executată de majoritatea
L brigăzile conduse de mi- ^ ocoalelor silvice în perioada op­
L verii Enache Chirită. Ioan -j timă de lucru, realizlndu-se
r Cîşlaru. Ioan Jurca Şi ţ 1.381 ha. faţă ciL 1.110 ha. cit
f Ioan Miclea.
l Cu 1,6 la suia mai isiin j
t — ------------------------------}
l Principala preocupare a )
t minerilor din sectorul II 1 nul valoric s-a realizat în pro­
t este reducerea cenuşii din| porţie de 125,4 la sută, iar la
cărbune. Pentru aceasta
L s-au luat măsuri în ve- -j sută. In perioada de la înce­
t ăerea intensificării alege- j putul anului şi pînă acum, s-au
ril sterilului în subteran, 1 produs peste plan următoarele
intensificarea controlului ţ cantităţi de sortimente supe­
de calitate, stimularea J rioare de lemn şi anume : stâlpi
fruntaşilor etc. Drept ur- '} T.T.E. de răşinoase HO m.c.,
mare. in cursul lunii, tre- ) buşteni de fag pentru gater
cute, cenuşa din cărbune 1 5.700 m.c., buşteni de fag de
a fost redusă cu 1,6 la,
(. sută. Merite deosebite re- j pentru construcţii 1.400 m.c.,
L vin brigăzilor conduse de
[¦ minerii Nicolae Cristea şi j 1.000 m.c. şi buşteni de stejar
Gheorghe Nistoreanu.
t -R. -B-Ă--L--Ş--A--N-
corespondent
Pentru a patra oară fruntaşă
Cînd priveşti noile zone verzi
apărute în oraşul Deva, străzile
curate şi clădirile bine întreţinu­
te. fără să vrei te gîndeşti la
colectivul întreprinderii de gos­
cia tuturor muncitorilor de aici.
oraşul Deva a devenit în cinstea
aniversării partidului tot mai
frumos. Zonele verzi au fost ex­
tinse pe încă 7.000 m. p. s-au
plantat 950 pomi ornamentali
etc. De asemenea planul produc­
ţiei globale pe întreaga intreprin-
LEONT1N OPREA
macaragist în depozi­
tul Peştiş. Datorită u-
nei bune organizări a
muncii, asigură des­
cărcarea în timp a va­
goanelor cu materia­
lele necesare construc­
ţiilor hunedorene.
aniversării partidului
0 Hunedoara. Faza regională a U. M. Cugir citori, maiştri, ingineri, tehnici­
celui de-al Vl-lea concurs: Pe eni şi funcţionari, tov. Tovi Ple-
scenă — cei mai buni artişti ama­ Peste 500 de muncitori, ingi­ şa, Ştefan Şerban, secretari ai
tori (pagină specială) (pag. 2-a): neri, maiştri, tehnicieni şi func­ Comitetului raional de partid
ţionari de la uzinele metalurgi­ Brad şi Gheorghe Toma, direc­
o Ultimul cartuş ; ce Cugir au participat la aduna­ torul cabinetului raional de par­
o Am vizitat Doriana; rea închinată aniversării parti­ tid. au vorbit despre trecutul
o Gresc rîndurile organizaţiilor dului ce a avut loc la clubul glorios de luptă al partidului.
de partid (pag. 3-a). nou. La aceasta adunare a luat
cuvintul tovarăşul Constantin I. M. Ghelar
4 pagini 20 bani
Scarlat, membru al C. C- al Tovarăşul Iacob Ladislau, se­
P.M.R., care a vorbit celor pre­ cretar al Comitetului orăşenesc
zenţi despre lupta şi activitatea P.M.R. Hunedoara, a vorbit la
partidului în cei 40 de ani de adunarea minerilor din Ghelar,
existenţă. despre trecutul glorios de luptă
Raionui Brad al partidului nostru. La adunare
au participat peste 250 de mi­
Lş întreprinderea minieră Bar­ neri, maiştri, ingineri, tehnici­
za. s-au organizat mai multe eni şi funcţionari. Asemenea
adunări închinate aniversării adunări au avut loc şi in cadrul
Succesele muncitorilor partidului. Asemenea adunări au sectoarelor şi secţiilor minei. La
avut loc la colţul roşu al între­ adunarea minerilor de la mina
forestieri prinderii, la clubul muncitoresc vest a vorbit, despre trecutul de
clin Gurabarza şi la uzina de pre­ luptă al partidului, tov- Ioan Tă-
parare. La aceste adunări, la care nase, secretarul comitetului de
lemn de lucru au participat peste 1.000 de mun­ partid al minei.
ginerii, tehnicie­ GHEORGHE CARPINETZ obţinut peste Toate --m1
nii şi funcţio­
narii întreprin­ directorul Direcţiei regionale plan este de 4 forţele la term inarea
derilor forestie­ a economiei forestiere la sută din to­
re din regiunea talul masei lem­
— noase, depăşin-
noastră, întîmpină cu entuziasm du-se angajamentul luat. S-a însam întării porum bului!
glorioasa aniversare a 40 de ajuns astfel ca lemnul de fag
ani de la crearea Partidului pentru lucru să reprezinte 62,4
Comunist din Romînia. Antre­ la sută din masa lemnoasă ex­ In ultimele zile. ritmul însămînţăril regiune, care n-au executat această lu­
naţi într-o însufleţită întrecere ploatată. La stejar, faţă de porumbului s-a intensiticat. Colectiviş­ crare decît pe 52,82 la sută din su­
socialistă pentru refacerea fon­ angajamentul de 1,7 la sută tii, primind din partea S.AVT. un pre­ prafaţa planificată. Rămînerea in urmă
dului forestier, valorificarea spor de lemn de lucru peste ţios ajutor şi folosind In acelaşi timp ce există aici se datoreşte neglijenţei
superioară şi complexă a ma­ plan, s-a obţinut 2,4 la sută. la semănat toate atelajele de care dis­ de care dau încă dovadă unii condu­
sei lemnoase, oamenii muncii pun, au reuşit să termine în mare parte cători din aceste unităţi.
din economia forestieră a re­ In ce priveşte reducerea con­ semănatul acestei plante pe întreaga
giunii noastre au obţinut suc­ sumului specific la fabricarea suprafaţă planificată sau chiar pe su­ Avînd în vedere că timpul este foarte
cese importante încă din pri­ cherestelei din răşinoase, s-a prafeţe mai mari decît se prevăzuseră înaintat, se impune să se ia cele mai
mele luni ale acestui an. Ast­ obţinut o economie de 720 m.c. în planul de producţie. Kezultate bun« eficiente măsuri, astfel ca in cel mult
fel, în ce priveşte recoltarea buşteni, ceea ce reprezintă 2,83 în aceasta privinţă au obţinut mai ales 2—3 zile, să se termine însămînţatul
seminţelor din speciile repede la sută din totalul buştenilor gospodăriile colective de pe raza , ora­ porumbului.
debitaţi în gatere. La lăzi de şelor regionale Hunedoara şi Deva
fag, un sortiment foarte renta, precum şi acelea din raioanele llia, SITUAŢIA INSAMINŢARI!
bil, angajamentul anual a fost care şl-au realizat planul la însătnîn- PORUA4BULUI LA 4 AM! A. C.
realizat în proporţie de 271 la ţarea porumbului în proporţie de 103,2
sută, obţinîndu-se astfel bene­ la sută, 101,7 la sută şi respectiv 100
ficii în valoare de 584.000 Iei. la sută Această lucrare importantă s.e
Această depăşire a fost posibi apropie de sfîrşit şi In raioanele O-
lă datorită reamenajării sec­ răştie şi Alba unde pînă la 4 m ii erau
ţiei de lăzi de la fabrica „li însămînţute 16.762 ha din !7.1 DO ha.
Iunie“ din Orăştie, schimbării şi respectiv 10.154 ha. din 10.240 ha
* fluxului tehnologic şi aprovizio­ cil este planificat.
nării cu materie primă cores­
crescătoare, existente în re­ punzătoare fabricării acestui Rămase în urmă cu însămînţatu! po­
giune, ocoalele silvice Alba Iu- orodus. rumbului sînt pînă la aceeaşi dată
gospodăriile colective şi întovărăşirile
lia şi Sebeş au recoltat peste Şi în ce priveşte reducerea din raionul Haţeg, dar mai ales gos- Or. Hunedoara 103,2%
1 plan cantitatea de 720 kg. se­ preţului de cost au fost obţi­ podârlile agricole de stat din întreaga
minţe de pin (520 kg. Alba nute rezultate bune. In primul Ora şui Deva io t,7%
Iulia şi 200 kg. Sebeş) depă- trimestru, faţă de 2,71 la sută.
sarcină de reducere, s-a rea-
iizat 2,82 ia sută, obţinîndu-se,
şindu-se astfel angajamentul 1« unele întreprinderi forestie­ Hia 100% j
luat pentru întregul an 1961.
re, însemnate economii peste Orăştie 99.2% j
In vederea asigurării unor plan. Menţionez aportul adus Alba q',o0o/ot
de lucrătorii T.F. Haţeg, Petro­
indici superiori la plantări şi şani şi Hunedoara, care au ob­
ţinut economii peste plan, la
preţul de cost, în sumă de
557.000 lei. Din această sumă,
I.F. Haţeg a realizat 380 000 Brad 95.9%
lei, I.F. Hunedoara 138.000 ic’
şi T.F. Petroşani 39.000 iei.
Sehcş 96.4%
Organizând mai bine munca
în toate sectoarele de activita­
te, întreprinderile forestiere din Haţeg 90,7%
regiunea noastră, sub conduce­
'1 s-au realizat în aceeaşi peri­ rea organizaţiilor de partid, vor
putea obţine noi succese în
oadă a anului trecut. lupta pentru refacerea si valo­
L a . producţia industrială, pe rificarea patrimoniului nostru
forestier, contribuind alături
primul trimestru ai anului, pla­ de celelalte sectoare economi­
ce, la înflorirea patriei noastre
producţia marfă cu 121,5 la
rulaj 6C0 m.c., lemn de fag
lemn de fag pentru celuloză
] pentru gater 200 m.c.
j La fag, care este specia cu
ponderea cea mai mare în pla­
nul regiunii noastre, sporul de
Pe ogoarele raionului Sebeş se dă în aceste zile bătălia terminării
însăminţării porumbului.
In clişeu: Maşini de la S.M.T. Miercurea executînd însămînţaren po­
socialiste. rumbului colectiviştilor din Săşciorî
dere a fost realizat in proporţie = jSSsU-
de 121 la sută.
brigada lai Spiridon Traite
Acest lucru a dus şi la reali­
zarea unor importante economii.
Astfel, deşi angajamentul preve­
lizeze o economie de 69-000 lei. — Care brigadă dă celei de-a 40-a ani­ morman de piatră a- singur bloc de pia­
colectivul întreprinderii de gos­ cel mai bun cărbu­ versări a partidului, leasă de pe craţer,
podărie orăşenească, raportează ne, asta-i greu de trei obiective de ma­ aruncindu-l spre sur­ tră.
că în cinstea glorioasei aniver­ spus! pare pe poditura no­
sări a partidului, prin munca re importanţă: cali­ uă. In asemenea cli­ ...Intr-adevăr bri­
entuziastă a tuturor muncitori­ Maistrul de trans­ tatea (aţi văzut va- pe discuţia se înfiri­
port Lazâr Pirvules- gonetele noastre), pă mai repede de cit gada lui Timofte es­
lor, s-a obţinut o economie de cu nu ştie ce să zică. productivitatea şi atunci cînd ortul puş-
producţia — ne spu­ cat cheamă minerii te recunoscută în
151.000 lei. Datorită acestui suc­ —Avem multe bri­ la treabă.
ces, I.G.O. Deva a ciştigat între­ găzi de calitate, dar ne însuşi şeful de toată mina Uricani
eu parcă aş înclina brigadă, pe care l-am — In luna asta,
cerea în cinstea aniversării par­ să o consider frun­ intilnit cină cobora brigada noastră şi-a drept o brigadă de
tidului. decernîndu-i-se pentru a taşă pe cea condusă pe suitor să cheme făcut datoria; am
de Spiridon Timofte. artificierul la puşca- extras peste plan pî­ frunte, atît la canti­
patra oară consecutiv drapelul Şi vă spun asta pen­ re şi care, bucuros nă acum aproape 600
tru că ori de cîte ori de vizită, ne-a poftit tone de cărbune coc. tate, cit mai ales la
de întreprindere fruntaşă pe re­ culbutăm producţia în abataj, „în came­ sificabil şt avem de
brigăzii nu vedem în ra noastră" — cum gină ca pînă la 8 calitatea producţiei.
giune. cărbune nici o buca­ spune zîmbind. Mai să ajungem lo,
tă de şist, de parcă 1.000 tone depăşire Vagonetele cu marca
ar avea o adevărată Abatajul cameră de plan. Cit- despre
sită în abataj! nr. 1 este un abataj calitate... brigăzii sint un pri­
obişnuit, cu două a-
...Cu asemenea re­ ripi. Cină am ajuns — Despre calitate, lej de admiraţie pen­
comandare am păşit In el, minerii lucrau interveni Victor Cio­
pe planul înclinat banu, lulnd vorba lui tru cărbunele care îl
nr. 6, spre abatajul la ultimele operaţii Ion Vlad, cel mai bi­
cameră nr. 1 din blo­ înainte de puşcare. ne vă pot spune eu. poartă.
cul 5 al minei Uri- Perforate in perete­ Şeful nostru. Spiri­
—ooo— cani, locul de muncă le de cărbune, gău­ don Timofte, mi-a La mină s-au fă- !>
al brigăzii lui Spiri­ rile împodobite fru­ dat sarcina concretă
don Timofte. Jos, la să nu Tas să scape cut analize de caii- (
baza planului, facem mos cu bucăţele de în buncăr nici un
cea dinţii cunoştinţă hîrtie pentru a fi mai bulgăre de piatră. tate la cărbunele dat f
cu rodul muncii bri­ uşor văzute, aştep­ Aţi văzut vagon,ete-
Tmeri evitdenţiaţi găzii : un larg con­ tau doar încărcătura le de sub plan ? A- de multe brigăzi. •.
voi de vagonete, pline de exploziv. Minerii vem cărbune .frumos
Alături de ceilalţi muncitori ai şi ar fi o pată pen­ Pentru cel extras de c
staţiei C.F.R. Petroşani şi ute- cu cărbune negru, Ioan Vlad Şi Silvian tru renumele brigă­
miştii muncesc cu entuziasm pen­ fără pic de piatră zii dacă la recepţie brigada lut Spiridon ^
tru realizarea angajamentelor in el. Bob controlau armă­ s-ar găsi măcar un
luate in cinstea aniversării par­ Timofte analizele in- {
tidului. — Noi avem in turile, iar Marin Po­
întrecere. In cinstea dicau un procentaj r
Printre tinerii evidenţiaţi pen­ pa şi Victor Ciobanu
tru realizările obţinute pînă a- de cel mult 44,3 lă f
cum, se numără frinarii Gheor­ se „răfuiau'• cu un
ghe Bora şi Cornel Şteiănescu, sută cenuşă, faţă de [
magazinerul de tranzit Dumitru
Alexandrescu, conductorii de bi­ 46 la sută cit este /
lete Gheorghe Orvas şi Pavel
Cincora, cit şi impiegatul de norma admisă. \
mişcare Teodor Sasu.
Aşa întîmpină ziua
S. BASARAB
de 8 'Mai minerii a-
corespondent
cestei brigăzi frun­
taşe, care au contri­
buit din plin, prin
munca lor, la cele L
peste 2.400 tone de f
cărbune extrase 'de ?
colectivul minei. Uri- /
câni în luna aprilie )
peste plan. 5
ST. Ml HA!
GH. DUAMTRESCU