Page 14 - 1961-05
P. 14
Dag 2 m u MUE m e i AMSMÜhÜl Nr. 1879
HUNEDOARA
F aza regională a celui
de-a! Vl-lea c o n c u r s
i-i să torn oţel!, u .
u Obişnuitul treamăt din timpul pau ...glăsuieşte cîntecul închinat side-
zelor încetă în sala clubului munci rurgiştilor. In cîntec e cuprinsă parcă
Ceea ce a caracterizat evo toresc al şiderurgiştilor din Hune toată bucuria muncii libere, avîntate, Tulnicele chea
luţia în scenă a brigăzilor ar doara, în clipa în care pe scena scăl a oţelarilor Hunedoarei, e cuprins tot mă... la concurs.
tistice de agitaţie prezente în dată de lumina puternică a reflectoa infiăcăratul entuziasm a! oamenilor ce
/OAN DDD concurs la Hunedoara, a fost relor şi-au făcut apariţia şirurile co tăţii fontei şi oţelului. ţ Pe piscurile bătrîne ale In sunetul viorilor, perechile de dan nedorene. Cu adevărată măiestrie artis
soîz'ii fluieraş al căminu strădania de a dezbate în for riştilor Combinatului hunedorean. Şi, Munţilor Apuseni, in po satori ale căminului cultural „Horea" tici, dansatorul solist şi instructor al
lui cultural ăirt Luncoml me artistice specifice, proble în liniştea care se lăsase, se auziră Poate această emoţionantă identitate ienile presărate cu flori, din Sîntandrei, se prind de mîini în formaţiei L, Gros, alături de Aurica
ele Sus. Este unul dintre mele cele mai importante din mai îr.tîi acordurile maiestoase ale or de simţăminte se datoreşte şi faptului catifelate, cîntecele din ritm uşor. Bărbaţii, cu muşcate în pă Glăvan, E. VVurm şi alţii, au demons
cei mai tineri artişti a- întreprinderi şi de la sate. In chestrei, apoi, versurile cîntecului de că între cei care cu cîntecul lor fac să tulnic au răsunat odini- } lării, pocnind din degete, iar femeile trat un joc popular de o înaltă ţinută
matori prezenţi la con cuvinte avîntate, membrii celor slavă închinat partidului intonat pe se înfioare de îneîntare inimile, spec oară cu jale. în costume de catifea viu colorate, au artistică.
9 brigăzi care s-au întrecut mai multe voci : tatorii recunosc cu plăcere (dar şi cu
curs. două zile la rînd, s-au străduit mîndrie îndreptăţită) pe tovarăşii lor De pe meleagurile în- adus în faţa spectatorilor dansul „Lina“ O interpretare tot atît de reuşită a
să prezinte într-o formă cît „Cuvinte dragi rostim cu glas fierbinte; din uzină: furnalistul Macovei Cons { depărtate răsună acum în prezentat şi echipa clubului minier din
mai vie. mai atractivă, reali Cuvîntul pace şi Cuvintul flori ; tantin, corist de mai bine de 10 ani \ locul melodiilor pline de vechi de peste IOD de ani. L-au jucat Gurabarza tn „Suita de dansuri mo
zările regimului democrat-popu Rostim partid, şi toate le cuprinde, şi care vine la repetiţii împreună cu { amar, cîntece care poartă ţeşti cu strigături“.
lar în localităţile şi raioanele Acest cuvînt de viaţă înnoitor". soţia sa, forjorul Wolner Iosif, ter.no- ca în entuziasmul tinereţii colectivişti
pe care le reprezentau, tot Măreţ şi impresionant se înălţa cîn- tchniciana Coruţ Rodica, maistrul e- Le-au jucat cu talent şi vervă utc-
ceea ce e nou şi.frumos în via tecul şi parcă întreaga sală, toţi cei lectrician Bălu Alexandru, inginerii miştii Elena Aîotan, lonn Haiti, mun
ţa oamenilor, înfierînd ceea ce prezenţi acolo, cînfau cu cei 120 co Toma Constantin (a cărui soţie este citorul Tudor Gheorghe şi alţii.
e înapoiat, perimat. rişti aflaţi pe scenă. şi ea coristă), Munteanu Victor, Stru-
Repertoriul bogat şi variat al co lea Vasile şi încă mulţi alţii, toţi mun Uri tumult de tinereţe şi energie s-a
Cu îndreptăţită mîndrie vor rului C .S. Hunedoara, pe lingă cîn- citori, tehnicieni, ingineri sau func revărsat pe scenă prin prezentarea dan
besc artiştii amatori de realiză tecele închinate partidului, cuprinde ţionari din cadrul C.S.H. sului coregrafic „Bucuria muncii". In-
rile lor, dînd glas gîndurilor cîntece despre noul oraş socialist („Am fr-un ritm frep'idant, cei 80 de dansa
muncitorilor din Hunedoara, crescut cu tine Hunedoara" de Con Corul şiderurgiştilor hunedoreni s-n tori ai Combinatului siderurgic din
Ghelar sau Gurabarza, descri stantin Ungureanu — dirijorul coru prezentat în concurs la un bun nivel Hunedoara au adus pe scenă aspecte
ind uriaşele înfăptuiri econo lui — pe versurile lui Victor Niţă, artistic, cu un repertoriu bine ales. a- din freamătul muncii lor.
mice şi social-culturale reali unul din tinerii poeţi hunedoreni), lături de corurile sindicale din Deva,
zate de ei. sub conducerea în despre patria dragă, despre frumoa Gălan, Simeria sau Gurabarza, ocu- Pasiunea cu care echipele de dansa
ţeleaptă a partidului. sele plaiuri hunedorene sau despre pînd un loc de frunte. Sentimentele tori la cel de-a! Vl-lea concurs a! for
dragostea şi tnîndria cu care muncesc transmise auditorilor au tost pline de maţiilor artistice de amatori au prezen
Ca un imn de slavă au răsu siderurgiştii. căldură, la fel cu cele degajate din tat spectatorilor dansuri locale speci
nat versatile din programui programele formaţiilor corale ale aşe fice, a vădit îhcSdd'ăfă' faptul că dan
brigăzii artistice de agitaţie a „Dragu-mi-i să torn oţel ! zămintelor culturale din Dobra sau llia, sul popular este una din expresiile vii
I.C.S.H. intitulat ,,Construim Şi-mi cîntă inima ca el...“. din Batiz sau Brad, din Sîntuhalm sau din cele mai îndrăgite ale tezaurului
Hunedoara“, din care se des Hunedoara. folcloric.
prinde cu putere sentimentele
bucuriei muncitorilor de a fi \ optimismul şi voioşia fe în vîrstă de aproape 50 de ani ca I.
părtaşi tuturor înfăptuirilor
partidului, posibile numai în zi ricirii de a trăi liber. Fe Munteanu, I. Huieţ, Letiţia Manole şi
lele noastre libere şi fericite. tele îşi cheamă, de pe co alţii.
linele din Bulzeşti. Cite-
De aceea, spectatorii Hune ra, Grohot sau Tomnatec, Din tezaurul folcloric, dansul întru
doarei au aplaudat din toată flăcăii la horă. chipează trăsăturile specificului local.
inima versurile în care şi-au re
găsit propriile sentimente, în In costume de un pito In ritmul lui tresaltă inima salului
chinate oraşului nou, socialist.
Hunedoara : resc deosebit, tulnicarsie nou.
K*'^yw'wSwX!''¦ '/y'r- y .v.V. „Te-nalţă, creşti, oraş al vieţii din Bulzeşti — Aurelia Iată acum, în iureşul strigăturilor şi
L. noi,
A.lbu, Zoriţa Aslău. Flo al cîntecului din taragot, cei 16 tineri
Cu tine cresc şi oamenii eroi“.
W §w*W w''Î x s'- Ca un leit-motiv au apărut rida Giurgiu şi altele —
PP ' . pe scenă în tet concursul ideile y şi-au interpretat cu ade- dansatori ai căminului cultural din
luminoase din programul inter
pretat de brigada artistică de { vă.rată măiestrie artistică. <¦ Sulighete au cuprins în vîrtejul jo
agitaţie a căminului cultural \ cîntecele şi la faza regio- / cului lor bucuria de a trăi în aceste
din Leşnic, intitulat „Cîntăm
ECATERINA BLOJ viaţa nouă“. 1 nală. a celui de-a7 VI-lea zile luminoase. Ei au adus în scenă un
solistă vocală a căminu
lui cultural din Qristur. Şi ca o concluzie firească a concurs ol formaţiilor ar dans plin de vioiciune, cu mişcări gra
A cîntat pentru spectatori faptului că azi viaţa celor ce ţioase.
un înfocat ceardaş. muncesc e tot mai luminoasă, tistice de am.atori de ia
din fiecare program prezentat Hunedoara. Ele om, reluat ...In frumoase costume naţionale,
s-a desprins ou pregnanţă ide- şi îmbogăţit un repertoriu
ia de necontestat că toate a-
cestea se datoresc partidului. cu care în ultimii ani o- dansatorii clubului' sindicatelor din
Bine ştiu, pe-acest pămînt ceastă formaţie ne-a re Deva, au făcut ca întreaga sală să
Dacă pot astăzi să cînt.
Este datorită lui. prezentat regiunea la ton freamăte de vioiciunea învîrtitei şi-a
Dragului, partidului.... te concursurile pe ţară. „Haţeganei" din suita de dansuri hu
cucerind locuri onorabile
...spune unul din interpreţii
programului brigszu artistice In clasament. Din tulnic
de agitaţie a căminului cultu
cîntecele au răsunat şi. a-
ral din ¦Băifca. intitulat „Pri
vim cu încredere în viitor“. Şi cum. ca ecouri ale vieţii
această năzuinţă, mărturisită
cu patos, de brigada artistică fericite îmrlirdtă în. ţara
de agitaţie din Băiţa, ca şi de
cea din Simeria Veche, din frumoasă a moţilor de
Geoagiu sau Pestlşul Mare, o azi:
arată că se împlineşte pe zi ce
trece, tot mai mult odată ou „...De la Braţ? pB'ri’la
transformarea oraşelor şi co- Bulzeşţi
munci or noastre, odată cu tre
zirea la viaţă şi înflorirea tu Auzi cîntece moţeşti,
Cîntece de bucurii,
turor meleagurilor regiunii. Ia mai zii, bade, miai
zii...“.
Brigada artistică de agitaţie > :<v
s a sindicatului I.C.S.H., prezen- Ş
IOAN JUP s tînd programul intitulat: „Cons- / Pe aripile cintului, solişti şi specta ILS!
solist dansator al cămi tori colindă plaiurile minunate ale re
nului cultural din Musa- truini Hunedoara". < giunii noastre, din ţara molilor, la cîm- din sufletul consătenilor ei şi a căutat
riu, raionul Brad. pia mureşană şi pînă la colinele pod să-i dea măiestrie aşa cum a putut mai
goriilor Albei sau ale împrejurimilor bine. Din aceeaşi ţară a moţilor, un
Printre formaţiile de artişti le formaţiei vei afla cu satis Hunedoarei. Majoritatea lor vorbesc cîntec vechi a cîntat Anuţa Budugan.
facţie că muncitorii ceferişti, despre bucuria de a trăi, despre viaţa solistă vocală a căminului cultural din
amatori, care s-au întrecut pe membri ai fanfarei, sint minări nouă : „Sătuc iubit / Meşteri mulţi din Vata. Echipa de dansuri populare a clubului muncitoresc al sindicatelor din
uzini / Iţi aducem lumini / Din rîul Gurabarza.
scena, clubului „Svderurgîstul“ că-şi pot afirma cu tărie — ce l-a.m stăvilit...“ spune cîntecul inter Doina solistului vocal Ion Coşa, din
prin activitatea lor în timpul pretai de solistul vocal Rusalim Me Dâbîca, cîntecul ,,Dragu-mi-i mîndro de
din Hunedoara la faza regiona liber — recunoştinţa faţă de tine“ interpretat de Viorica Comănescu
conducătorul iubit al poporului, rirea din Oobra. Gintecul interpretat de din Hunedoara, „Ceardaşnl" cîntat de
lă a celui ăe-al Vl-lea concurs partidul, ce le-a creat condiţii solista vocală Valentina Trocaru de Ia Ecaterina Bloj din Cristur, sau cîn
minunate de afirmare. Pe vii căminul cultural din Musariu, aduce tecul „Sînt la niaica numai una" in
al formaţiilor artistice de ama tor sint hotărâţi să fie tot mai in faţa spectatorilor tablouri vii din
activi, să-şi desăvârşească mă viaţa satului. terpretat de Emilia Şuvoina din Sime
tori, s-a numărat şi fanfara iestria artistică, să se ocupe ria, au scos încăodată la lumină, îm
de descoperirea şi promovarea Rodica Benea, solistă vocală a că preună cu multe alte cîntece ce au
clubului muncitoresc al sindi a noi tineri talentaţi pentru a minului cultural din Luncoiul de Jos, răsunat în sala concursului, bogăţia
continua tradiţia acestei for raionul Brad, a prezentat muncitorilor spirituală a poporului nostru.
catelor din Simeria. A fost a- maţii. din Hunedoara un cîntec popular com
Cu toţii am ascultat emoţionaţi pe
preciatâ pentru felul în care pus de e a : „De la Brad pîn’la Bul colectivistul Ilie Almăşan din Sîntu
zeşti". Rodica, fata de 18 ani, a com halm cîntînd din frunză o învirtitâ,
şi-a interpretat repertoriul pus şi alte cîntece ca : „Bădiţa-! meu pe Liviu Marin din Brănişca ce din ® La faza regională tori ce au urcat scena Deva, Cugir, Gălan, S i-)
e miner" şi „Eu sînt fată de la moţi". fluier a doinit, pe Moise Pădurean,
compus din bucăţile Patrie li In aceste cîntece ea a pus un crîmpei cimpoieşul din Lăpugiul de Jos, pe a celui de-al Vl-lea clubului „Siderurgistul" biu etc., mult apreciate, j
Moise Şendroni, care a cîntat ia tara
beră“ de Gh. Bazavan. „Mar got o doină şi un brîu. concurs al formaţiilor din Hunedoara la a- iar Radioteleviziunea |
şul muncitorilor“ din opereta artistice de amatori ce ceasfă fază de concurs, i-a imprimat cele mai j
„Ana Lugojana“ de Filaret s-a desfăşurat în cen- au fost corul căminu frumoase bucăţi din re-)
Barbu, „Fantezie pentru clari treîe Alba, Petroşani, lui cultural din Dobra, pertoriu. ]
net şi flighehorn de Bellinî şi Lonea şi Hunedoara, au raionul llia, înfiinţat în o Orchestra de mu- j
urcat scena aproape anul 1887 şi fanfara zică uşoară a I.C.S. *
„Suită de melodii, populare ro- 3.300 de artişti amatori, clubului sindicatelor din Hunedoara a prezentatj
membri ai brigăzilor ar Simeria, înfiinţată în de Ia începutul celui j
n in e ş ti“. tistice de. 'agitaţie, ai 1880. de-al Vl-lea concurs 10j
formaţiilor corale şi in spectaco’o, ţn faţa a j
MOÎSE PADUREAN Fanfara ceferiştilor simcrienl, o Dintre brigăzile ar
strumentale şi solişti tistice de agitaţie pre
cimpoieşul din Lăpugiul deşi m®reu tânără. datorită
de Sus. S-a numărat prin faptului că îşi împrospătează
tre cei mai vîrstnici ar încontinuu repertoriul cu melo
tişti amatori, dar şi prin dii noi, îndrăgite de public, şi vocali, instrumentişti şi zente în concurs, cea peste 6.300 spectatori, j
tre cei mai talentaţi in îşi recrutează în permanenţă
-o dansatori. mai tînără a fost bri ® Formaţia de dan- |
terpreţi.
noi mejnbri, este o formaţie ar Orchestra de man ® La faza regională gada artistică de agita suri populare din co- I
doline a clubului
tistică cu tradiţie, făcînd par muncitoresc al sin de la Hunedoara au ţie a clubului minier tnuna Lăpug;,'l de Sus, i
dicatelor din Deva.
te dintre cele mai vechi din re luat parte 9 brigăzi ar din Gurabarza, care a satul Sulighete, are cea j
Cea mai {'înără forma'jte giune. fiind înfiinţată în anul oft*
c-c->
în concurs 1886. lat-o. acum din nou. în tistice de agitaţie, 12 luat fiinţă în februarie mai mică medie de vîr- iI
întrecere cu formaţiile de a- formaţii corale, 14 for a.c. stă a membrilor dintre 1i
Taraful „Doina Crişului“ din Vata celaşi gen al altor întreprin
de Jos a luat fiinţă doar cu două deri din regiune. Fie că. ai vor maţii instrumentale şi 8 ® In ultimele 10 luni, formaţiile prezentate la i
luni în urmă. Această formaţie reu bi cu Ilie Ivanov fochist, cu
neşte 13 artişti amatori instrumen fraţii Pleian. cu Petru Ocrescu, echipe de dansuri popu corul C. S. Hunedoara concurs : 17 ani. Cei j
lare. Numărul soliştilor a prezentat publicului mai tineri interpreţi sin j
tişti şi are în repertoriul său, fru lonn Spinean. Aurel Pom Emil vocali, instrumentişti şi 19 spectacole, în faţa a Urs Maria şi Pădurea ^
moase cîntece culese de prin satele Benta sau cu Brîăic Edmunti dansatori s-a ridicat la cca. 10.000 spectatori. nu Viorica, de c.îte G |
moţilor. Printre entuziaştii acestei cel mai. în vîrstă din fanfară
44. Acest c,or, împreună cu arii, şi cel mai în vîr J
(e pensionar şi numără 65 de
formaţii se numără utemiştii Pavel i ani) despre activitatea lor pe ® Cele mai vechi for orchestra, a prezentat o stă este Mosor loan }
Lazăr, Iosif Obîrşan, Serafim Codrean, | ţărîm artistic, despre actualul
maţii artistice de ama serie de spectacole în de 20 de ani.
tînărui Sabin Petrean şi alţii. ţ concurs şi despre perspective-
