Page 15 - 1961-05

Nr. 1979
C resc ríndurile
organizaţiilor de partid
I. PI Barza
Organizaţiile de partid de la
la I. M. Barza, îndrumate de
Comitetul de partid, muncesc
cu simţ de răspundere pentru
primirea in partid a celor mai
destoinici şi înaintaţi mun­
citori. Ca urmare, in primul turnătoria de tuburi din C.S.
trimestru al acestui an, orga- Hunedoara manifestă o preo­
s nizaţiile de bază de la aceas-
; l.â întreprindere au primit 60
membri de partid şi 64 candi-
} daţi.
ţţ Au muncit cu rezultate hu-
? ne organizaţia de baza de la
ţ orizontul ISO care a primit 16
!'candidaţi şi un membra de partid se numără turnătorii
partid, organizaţia de bază Emil Filimon, tlie Spătarii,
de ta secţia Musariu care a Constantin Crislea, Panel Şte­
Ş primit 13 candidaţi şi 4 mem-fan.
( bri de partid, organizaţia de
bază de la uzina de preparare
şi organizaţia de bază de la
orizontul 30+60.
C. S. Hunedoara
> In perioada ce a trecut de La
alegerea noului birou şi pirtă tenţie deosebită primirii in
ţ acum, organizaţia de bază din
i secţia oţelăria Martin nr• / a
\ primit 9 membri, şi 6 candidaţi
t de partid.
Cei primiţi in rinăurile
membrilor şi candidaţilor de
partid se numără printre mun­
citorii fruntaşi din secţie. Ca
membri de partid au fost pri­
miţi iov. Tiheriu Pasca, mais­
tru oţelar, Constantin Cocin-
dău, oţelar,»Constantin Darie,
şef de echipă la pregătirea
> trenurilor de turnare, Nicolae
j Hurda, maistru lăcătuş, Flo-
doua zi, ofensiva se dez-
lănţui pe tot frontul.
Berlinul căzuse. Germania hi-
tleristă îşi trăia ultimele clipe. pească, trec in goană Tudor
Dar in Cehoslovacia, la Brno,
Mezirice, Ihlava şi Praga. ar­
matele germane se apărau cu
disperare. Dispuneau încă de
uriaşe forţe masate, aduse din
apus. Mai. ales in zona Brno,
din informaţiile date la inte­
rogatoriu de către maioru1
von Müller, cîteva divizii mo­
torizate primiseră ordin să re­
ziste pină la ultimul om.
In zorii zilei de 5 mai în­
cepu marea simfonie a elibe­
rării oraşului Brno.
Uvertura fu executată de mii
de turnuri, pe toate gamele şi
calibrele. Cortina teatrului de
luptă era uriaşă. Se întindea pe
zeci şi zeci. de kilometri. Cină
se ridică în scenă intrară mii
şi mii de sovietici şi romîni
începu corul gigantic al ba­
le'"’dl or automate.
Imnurile victoriei se înălţau
di™ milioane de glasuri.
Glasuri ruseşti, bănăţene, slo­ tranşeea, secerînă căşti cu ca­
vace. ardeleneşti, gruzine sau
munteneşti s° învolburau învîr-
to+ndu-se din piepturi, intr-o
corală dură. dar armonioasă.
pssfe întregul podiş al Boemieî
ş- Wornviei.
Cîte nu se inUmniă in a-
ceatp oi.ţpp pa neuitat ?
ha Elajc'-H-e. tancurile iau
în şenile cuiburile aruncătoa­
relor fascist” lo Soeol.nitc. an­
tiaeriana trace direct pulveri-
z în d cazematele duşmane, la
Austerlitz...
Da, la Austerlitz, pe cimpul
rian Stanciu macaragist. In )
rindul candidaţilor au fost pri- <
miţi tou- Gheorghe Safta, o- î
ţelar, Marin Rachinoiu, ter- j
mote/inician, Fiorea Petreseu,
oţelar, Zigunos Petros, apa-
ductier şi alţii.
? diotehnica a făcut paşi uriaşi.
Organizaria de bază de la
cupare permanentă pentru pri­
mirea in partid a celor mai ,
buni muncitori, fruntaşi în ţ
producţie. ' Această organiza- ^
ţie a primii in acest an 2 mem- ţ
bri şi 4 candidaţi de partid.
Printre cei primiţi, in rindul
membrilor şi candidaţilor de
Uzina „Victoria“
Biroul organizaţiei de bază <ţ
de la secţia electrică a uzinei >'
„Victoria“ Câlan, acordă o a- ?
partid.
De la alegeri şi plnâ in pre­
zent, organizaţia de bază a
primit 8 membri de partid. De
asemenea, in perioada amin­
tită s-au primit 6 candidaţi de
partid.
intre membrii şi candidaţii
de partid primiţi recent se află
şi ton. Gheorghe Cărbunaru,
Daoid Liuba, Petru Păcuraru,
loan Ciuhotea
A. TU ZA
membru în biroui organiza­ 1
ţiei de bază P. M. R. ^<
de lingă Slavcov Krsenovttze.
unde cil un veac şi ceva în ur­
mă, Napoleon venise să cotro­
cu Ivan, Nasta cu Alexa, Kar-
taşov cu Iliuţ, eliberînd po­
poare !...
Soarele parcă s-a oprit în
ioc. privind măreaţa epopee
dăltuită cu tunul. şi. cu puşca
ostaşilor veniţi de la Ural sau
de la Olt. Pină şi falnicul mo­
nument al lut Napoleon pare
In preajma aniversări?
a 18 an! de h Victoria
asupra fascismului
german
mic pe lingă monumentul aces­
tei clipe.
Sus. avioane cu stele roşii
varsă tone de metal incandes­
cent peste şerpii care au în­
veninat atiţia ani lumea. Şi
şerpii ce se mai zvircolesc!...
Iar jos, pe pămînt, bocancul
şi cizma iau în fugă şanţul şi
pete de mort. vipere.
— Vpiriodt... strigă sovie­
ticii.
— Uraat... adaugă rominii.
— Na zd a r!... completează
partizanii cehi.
Un regiment de catiu-ş? arde
cimpul năpădit de lăcuste. H
dezinfectează! Partizanii lui
Klapca îşi eliberează satul na­
tal. Compania locotenentului
Boteanu sprijină cu foc asaltu’
7 mai — ziua radiofoniei
Se împlinesc 66 de ani de la
memorabila dată cînd Alexandr
Stopanovici Popov, marele sa­
vant şi inventator rus a pus in
funcţiune primul receptor de ra­
dio din lume, aparat inventat de
el, inaugurind astfel o nouă
epocă in dezvoltarea ştiinţei şi
tehnicii — epoca radioului şi
electronicii.
In anii care au trecut de la
această genială descoperire, ra-
De la receptorul lui A. S. Po­
pov, care semnaliza prezenţa
descărcărilor electrice din at­
mosferă ce se produceau la dis­
tanţă de ciţiva kilometri şi pînă
la emiţătoarele de mare putere
de azi, a căror emisiuni încon­
joară întreg globul, pină la re­
ceptoarele sensibile care înre­
gistrează radiaţiile ast'Hor în­
depărtate la miliarde de kilo­
metri sau transmit la mari dis­
tanţe imaginile — radiotebnica
şi electronica au străbătut un
drum glorios, păîrunzînd nu nu­
mai in principalele ramuri ale
economiei şi ale ştiinţei, dar şi
în viaţa de fiecare zi a oame­
nilor.
Cit de natural şi firesc ni se
pare in prezent faptul că avioa­
nele sau vapoarele navighează
fără greşeală, ghftlîndu-se după
radio-faruri şi cit de simplu este
sa auzim vocea crainicului în
aparatul de radio, sau să vedem
imaginile pe ecranul televizoru­
lui ! Pentru toate acestea, gîn-
dul întregii omeniri progresist?
se îndreaptă cu respect şi ad­
miraţie către marele savant pa­
triot şi genial inventator rus,
A. S. Popov.
Marele L.enin a subliniat in
repetate rînduri importanţa ra­
dioului pentru cauza construirii
Atacul împotriva
manei la viţa de
vie trebuie prevenit)
din tijmp. Dar. pen­
tru aceasta este ne­
voie de un control
riguros.
Lată-i pe colecti­
viştii loan Vulc,
Schorester loan şi
Weber Agneta, de la
G.A.C. Gîrbova, e-
tectuind cu atenţie
controlul viţelor.
unui. batalion uzbec, apoi por­
neşte in iureş năvalnic la cot
cu tancurile.
— Pe ei, Bezneo, c-au mîncat
aguridă, şi li s-au strepezit din­
ţii.
— Dă-i la moacă, măi Luca,
să se scoale pe lumea ailaltă.
— Ţine-o aşa. cu sirba arti­
leriei. Ivane. sâ-i învăţăm Şi
,,periniţa“ 1
— Păi, cine-i pupă, mă
Nasta ?
— li pupă mă-sa rece!
Şi toate astea intr-o clipă!
Prin aer, pe calea undelor,
zeci şi sute de staţii-radio emit
şi recepţionează.
— RK3... RK3... Aici Ura­
lul"... sprijină „Mureşul“ cu
antitaneul...
— AlLo, „Crişul", alic „Cri.
şui"... apropie-te mai mult pe
flancul ..Doneţului".
— Ta-ti-taa... ti-ta-ta... ti-U-
ti...
Prin sîrmele telefonice întin­
se prin porumburi. glasuri
dragi, cunoscute de ani ăe zile
CuvlrJtui aleargă ca vîntul...
f i l e l e trec, in goana acce­
z i leratului. Salturi, mereu
salturi, nesfîrşite salturi cu piu.
tonul, cil grupa sau om cli om.
pînă ajungi (ar în linia duş­
mană. Pîlnir de aruncătoare,
trombe de obuze, fum. explozii,
licurici trasori ca nişte vtesW
blziind prin aer.
Inc-un atac. înc-un sat cuce­
rit • Uyezd-ul ! Pe şosea, coloa­
ne nesfîrşite de prizonieri, mî-
nate dc câte-o santinelă sovie­
tică sau romineascâ. In urma
lor, copiii, satului blestemindu-i
DRUMUL SOCIALISMULUI oag 3
Fontă de buna
eailtate
socialismului. Cuvintele sale în­
flăcărate despre radio, ca fiind Intensificind întrecerea socia­
un „miting al oamenilor mun­ listă în cinstea zilei de 8 Mai,
cii“, „ziarul fără de hîrtie şi Jurnaliştii din Călan dau însem­
fără de distanţă“, au fost pe de­ nate cantităţi de fontă peste
plin confirmate de avintul radio- plan. In primele zile din luna
tehnicii în Uniunea Sovietică, de mai, planul secţiei furnale a
rolul important pe care-1 joacă fost Îndeplinit in proporţie de
radiocomunicaţiile şi radiodifu­ 106 la sută. In fruntea întrecerii
ziunea in viaţa ţării în care se se situează schimburile conduse
construieşte comunismul şi în de maiştrii lonaşcu Munteanu si
ţările de democraţie populară. Hanche Iuliu, care au produs 50
tone tontă de bună calitate peste
Astăzi, cind primul om din plan.
lume — omul sovietic — a pă­ I. CRAŞCA
truns în Cosmos, comunicînd corespondent
prin radio de la distanţe de su­ Exemplu! mecanicului
te de kilometri că s? simte bine, Era in noaptea de i mai. In-
că de cu seară începuse o
că aparatele funcţionează nor­ ploaie măruntă. Pe un aseme­
nea timp, remorcarea trenuri­
mal, ne dăm şi mai bine seama lor supratonate este o adevă­
rată problemă. In staţia Si-
de importanţa invenţiei marelui meria, un tren încărcat. cu
fier vechi aştepta să fie expe­
om de ştiinţă A- S. Popov. diat spre Hunedoara. încărcă­
tura lui depăşea tonajul nor­
Cinstind ziua radioului, radio­ mal cu mai bine de 120 tone.
La biroul de mişcare s-a pre­
amatorii din regiunea noastră zentat pentru remorcarea unui
tren de Peşttş, mecanicul Vasi-
au luat parte la concursul ini­ le Gorbe.
ţiat de către Radioclubt.il Cen­ — îmi dau seama că nu-l
uşor — a spus el cînd i s-a
tral ai R.P.R., obţinînd sute de făcut propunerea să remorche­
legături prin eter cu prietenii lor ze trenul cu fier vechi — dar
imi cunosc meseria. Şi apoi,
din lumea întreagă. trenul acesta, va fi încă o ve­
rigă la lanţul realizărilor oie-
De curînd la Întreprinderea larilor din Hunedoara in cin­
„Marmora" din Simeria a fost stea aniversării partidului.
Am vizitai Dof tana pTTsă în funcţiune o nouă ma­
şină de tăiat protile şi placaje In aceeaşi noapte, exemplul
t din marmură. Ea va aduce după mecanicului Gorbe a fost ur­
sine o sporire considerabilă a mat şi de ţinând mecanic Ro­
C Calea de la Tele- _ Mă străbate fii ai poporului productivităţii muncii şi o îm­ mulus Meda. El a remorcat un
bunătăţire a calităţii produselor tren cu un supratonaj de 260
L ga la Doftana nu un fior rece prin nostru muncitor. 3 tone.
IN FOTO: Noua maşină dp
t rni s-a părut deloc tot corpul, tovarăşă Dar nimic, nici cele 1 tăiat profjle şi placaje. E. CREŢU
corespondent
[• lungă. Luam parte Sabina, îmi sounea mai crunte chinuri -> m pm m âfW L d e
Adunare festivă
^ la excursie cu un colectivista Para- nu i-au putut în- J :I P a r a pionierilor
t grup de ţărani schiva Groza din frîtige... 7 MAI I9lil Zilele trecute, la unitatea de pionieri
PROGRAMUL 1: 6,30 Muzică uşoa­ nr. 2 de la şcoala de 7 ani mixtă nr. 3
r muncitori din re- satul Balomir. Cind am ieşit la 1 ră ; 8,00 Clubul voioşiei; 8,40 Mici din oraşul Sebeş, a avut Ioc o adunare
formaţii de muzică uşoară; 9,30 Tea­ festivă închinată celei de-a 40-a ani­
i giune oare, cu pri- Pricina fiorului lumină, pe chipuri- ] tru la microfon pentru copii: „Prie­ versări a partidului. Cu acest prilej,
tenul din faţa casei", scenariu de Dan tc-varăşul Stan Mircea, secretarul co­
L lejul aniversării a nu era frigul care le multora dintre 1 Costescu şi Alex. Adrian; 11,30 Oa­ mitetului orăşenesc de partid, a vorbit
meni şi fapte; 13,10 „De toate pentru pionierilor despre trecutul glorios de
[ 40 de ani de la în- domnea in acele vizitatori am putut 3 toţi"; 15,00 Pagini alese din muzica iuţită al partidului, precum şi despre
de operă ; 15,30 La şezătoare ; 16,30 măreţele realizări înfăptuite sub con­
f fiinţarea partidu- ganguri sumbre, ci citi o ură cruntă ] Drumeţii veseli ; 17,30 Melodii popu­ ducerea lui in anii regimului detr.o-
lare romîncşti; 19,30 leatm la micro­ erat-popular.
{ lui, vizita închisoa- emoţia. Şi Parasehi- împotriva călăilor ^ fon — pre)miern „Livada lui Vcicu" —
dramatizare radiofonică dc Mihai Pas Cu prilejul acestei adunări festive,
ţ- rea morţii, mehi- va Grova şi priete- burghezo-moşiereşti 3 cal şi Camil Şerban ; 21,15 Muzică de au fost primiţi în rîndurile pionierilor
dans; 23,10 Viaţa nouă şi pacea cîn-
f soare pe care co- nele noastre Toana care au încercat să 1 tată de compozitorii noştri. cinci dintre cei mai buni şcolari.
PROGRAMUL II : 7,00 Concert de
L muniştii — cei mai Barbu, Mafia Vio- înfrîmgă prin te- } dimineaţă; 8,00 Muzică uşoară; 8,30 Festivitatea a luat stîrşit cu un fru
!Şcoala şi v iaţa: „Partidul, făuritorul
[ de seamă fii ai rel, Elena Vulcu, în- rc-are voinţa dîrză 3 şcolii noastre noi" — emisiune închi­ mos şi bogat program artistic pe te
nată celei de-a 40-a aniversări a creă­
[¦ poporului nostru — cercau aceleaşi sen- şi devotamentul ne- ^ rii Partidului Comunist din Romînia; tn a : „Părinte drag, partid iubit, îţ
10,00 din creaţia de operă a compozito­
L o transformaseră thwsnte în faţa mărginit ai comu-i rilor noştri; 10,30 Revista presei străi­ mulţumim
ne; 10,50 Transmisie din sala Ateneu­
t într-o şcoală revo- locurilor Istorice pe oiştilor faţă de pa- 1 lui, a concertului orchestrei simfonice M. RAŞINAR1U
a Filarmonicii de Stat „George Enes-
3 luţioniară a luptei care le vizitam. trie şi popor. T cto-] cu"; 13,35 Muzică uşoară; 14,30 Mu­ corespondent
zică populară romineascâ ; 16,00 Vor­
t pentru un viitor iu- _ Istoria Dofta- dată puteam d e s-1 beşte Moscova!; 18,00 Concert din mu­
zica popoarelor; 19,00 „Slavă partidu­
•• minos. nei este o pagină prinde pe chipuri ] lui“ —. radîomonta j ; 20,35 Muzică de
dans; 21,30 Formaţii muzicale înfiin­
!3 Ajunşi la Dofta- eroică din lupta admiraţia şi dra-j ţate în anii puterii populare; 22,30
Cvartetul nr. ! în sol minor de Tudor
f na, prima sală pe clasei muncitoare gestea acţîrtcă faţă Ciortea.
1
oare am vizitat-o a — ne
spunea că- de partid, faţă de 3
f fost aceea în care lăuza, istorisiindu-ne conducătorii lui, ca-
l erau expuse costu- povestea tristă a re, înfrîngînd te- 3
L mele zdrenţuite de celulelor ,,HU. Ve- roarea regimurilor 1
t ocnaş, instrumente, deţi scara asta în trecute, au luptat]
L le de tortură şi fo- spirală ? Pe aici e- f3.7-15. încetare pen- ?
tru fericirea popo-i1>
[ tografiile celor ră- rau tiviţi oamenii
, ,. „ î n lanţuri. Apoi erau ruIui nGStru m'un' }
citor.
f p,u?L Apoi am pa‘ aruncaţi în ţarcuri
C trun.s îngangurile strimte de piatră.
L înfiorătoare care Luni şi ani de zile, S. L U G O JA N j
[ duc spre celulele stăteau zăvoriţi la oclectivistă — fi.A.(5. ?
L „H“. „H“ cei mai buni Şibot 3
1
•fuJ ri >w—f<—J«—f\—> \—.Iv—/*>—î«_/\_/« /1 /c-7u7v..-/ —r\~J« 1\ Iv
pe cei care pină ieri i-au lăsai nea care, şchtopătind, cu sln- — Ultimul cartuş, ăo-n capo­ ne împărtăşim cu aghtazma
orfani, flămânzi, goi!-.. gele mustind prin moletieră, ral ! victoriei. E votcă veritabilă,
înjură pe Hitler, cu tot nea- rusească.
Prizonierul face pe blajinul. mul său. Cu iuţeala unui fulger, Tudor
A luat masca pocăitului. ochi. Cină priLise în cătare si­ Cu bidoanele In mîini, ridi­
Caporalul Tudor a rămas fă­ lueta inamicului, profilată pe cate în sus: ca la un ospăţ de
Cu barba nerasă, zdrenţuită, ră muniţie la puşca mitralie­ bLiza tranşeei în zarea amur­ zile mart. ostaşii victoriei cioc­
se-nchină către Dumnezeu, care ră. O grupă, de fascişti l-au gului, apăsă pe trăgaci. Pinda- niră îaăslung.
Dumnezeu ? Al urii. şi m orţii! simţit că n-are cu ce să mai rul rămase nemişcat, cu arma
Al pirjolului şi al masacrului! tragă. Năvălesc asupra lui. Au lingă el. — Beţi. fraţilor, tovarăşilor
ajuns la 30 de paşi. TLcdor d r a g i B e ţ i , pentru ca din
Iată şi oraşul Brno. Fumegă ivirl.e cu pietroaie in ei. Nem­ ImpLLŞcătura sparse liniştea noaptea asta să nu mai moară
in ruină. Fabrici de zahăr, de ţii se adăpostesc urlând, cre- pe întreg frontul. nimeni de glonţ, lată, la avan­
spirt, arse pînă-n temelii: au zînd că-s grenade. posturi n sosit pacea, t,asaţi-o
rămas din ele doar schelete. — Cine-a tras ? Cine.a tras ? să intre fără parolă, fără pa­
Urletul lor e auzit de Iliuţ Cine-a tras? — întreba bata­ şaport. în fiecare inimă de pe
tn jurul unei fabrici, pe zeci Cînd nemţii se ridică din nou. lionul. regimentul, divizia... globul pămîntesc.
ele Kilometri pătraţi, un strat teteristul. traae o rafală lungă,
în vlin Tudor primeşte lhu- — Să nu mai tragă nimeni /... Beznea dădu peste cap bido­
gros de asfalt negrii., provenit nifie. încărcătoarele toacă in­ tragă nimeni!... nimeni..’... ve­ nul, sorbind cu lăcomie. Luca
din zahărul ars. in urma in­ tr-urna în poziţia duşmană. Se nea ordinul. vru să-l oprească.
cendiilor. Populaţia supravieţui­ lăsa seara Compania atacă ne­
întrerupt. locotenentul Botea­ Cînd sări in şanţ. lingă Tu­ — Ajunge, vericule, ştii doar
toare. amărîtii. cartierului, sco­ nu e în frwite. dor. Kartaşov se opri. să-şi tra­ că nu poţi să bei.
besc asfaltul, rupmd. cîte o gă răsuflarea. De otita alergă­
bucată şi mîncind cu lăcomie. — La asalt uraa! tură. înghiţea în noduri. sufle- —S-o crezi tu! Acum e pa­
— Uraa ! Uraa! — răspund tul vrînd parcă să-i iasă din ce. fac antrenament pentru la
N.au mai văzut zahăr de cine piept. Privi de jur împrejur, nuntă.
ştie cînd! ostaşii, răpâind din puşti şi la locotenent la Iliuţ. la Nasta.
avîntîndu-se cu entuziasmul din la Tudor şi intr-un tîrziu şopti: Nasta chiui îndelung şi-şi
inamicul a fugit din Brno. totdeauna. ăescărcă automatul către stele.
Oraşul s-a trezit a doua zi cu — Fraţilor, e pace... Pace
libertatea pe străzi. în case, 'ir Şi începu să plîngă ca un co­ — Unde tragi. Nasta ?
in grădini.. In aer... Plămtnii pil. ştefgîndu-şi ochii cli mine-
respiră greoi. In surind totul eoăată totul amuţi. Pe ca mantăii. — In lună. tovarăşe litinant,
va normal. întreg frontul tunurile, să ştie şi ăi de-acolo. dac-or
catiuşele, automatele şi puştile Compania cp ridică in picioa­ fi, că pe pămînt s-a gătat răz­
uge, fuge duşmanul li e tăcură. E o linişte deosebită, re Unii ieşiră din ttanşee. Pe boiul. luhuu!... Auzi lună. auzi?
frică să stea. să dea so­ curioasă, totală şi adâncă. Par­ întreg frontul liniştea aceasta E pace pe pămînt. e PACE!...
coteală in lupta dreaptă. încă că nu-ţi vine să crezi. In goa­ neînţeleasă nemaiîntâlnită: de-a
o zi şi încă o noapte, alergi nă. litiu,antul Kartaşov vine lungul celor 5 ani de explozie, După ce frontul îşi descărca
după el. pe şosea, spre Praga. peste tranşeele din linia I-a. se prăbuşi deodată in trăzne- toate gloanţele, ziua victoriei
Dar pină la Praga e cale lun- către companie. tele şi fulgerele miilor de tu ­ răsări, strălucitoare, caldă, cu
nă Balaurul şi-a găsit vizuină nuri. rachete, paraşute lumi­ cer senin. Ostaşii se treziră ca
in oraşul Mezirice. Caporalul Tudor suprave­ noase şi arme automate, care ăintr-un vis frumos. Nu, nu era
Oştite eliberatoare îl ajung din ghează. in faţă, la o sută'de me­ trăneau în sus mimai in sus. vis. Pe cer nu mai pluteau a-
urmă. De cîteva zile nu mcA ştiu tri, un pindar inamic. Acesta vioane de război, iar tunurile
ce-i odihna. Au şi u ita t! întinde arm,a. spre direcţia din Era salutul întregului front şi puştile, oamenii le puseseră
Iar sapi tranşee, iar dai buz­ care vine Kartaşov. Tudor pu­ sovietic şi romînesc biruitor. ăovuri cu unsoare.
na la atac! Tragi instinctiv ne binoclu’ la ochi Fascistul Sosise clipa victoriei. Ostaşii
din viers, bănuind un Wt.ierist se îmbrăţişau cv. ofiţerii artf- De-abia atunci se află de ce
care ridică de jos. de lingă tocmai irca~~ă arma şi se pre­ lerişt.U cu vivat ora ruşii cli trăsese caporalul Tudor Ulmea-
tine pistolul. găteşte să ochească. românii slovacii cli cehii.... nu după ce se dăduse ordinul
n ăărîm.i cli o rafală, calci încetării războiului.
nofifo ochiul îngheţat al altuia — Nuli '... Nuu!... Şi capora­ v plutonier sovietic veni
şi îl iei pe al treilea în baio­ cu o canistră Kartaşov. Kartaşov îl imbrăţişâ înde­
netă şi mergi, mergi mai de­ lul nemaiavivd timp să încarce (lupă. ce-l îmbră.ţişă. desfăcu lung pe Tudor pentru ultimul
parte alături de Kartaşov, care buşonul vasului. cartuş tras de romînul care-l
aruncă grenade, de Nasta care puşca mâtralieră îi smulse ini scăpase de moarte!
trage rafale din mers, de Bez- Beznea arma. — Veniţi, veniţi, fraţilor, să
(Fragment din lucrarea ..Pînă
— E încărcată ?
dincolo de pădurea vienezâ“ de
Traian Uba).