Page 16 - 1961-05
P. 16
P*K* $ DRU Ml 'L SO U AI ISMIJLUI Nr. 1S7&
(amgiiTO^iJMiA«gKeigwjB?PtgBgzita»^AJ^tJLOK!Kisa
sj&ri • .uM m ele şJtlrx • juliiiroäte' şifoji Veşti din ţări socialiste
U .R .S .S .
D atorită poziţiei puterilor occidentale Intîlnirea lui I. Gagarin MOSCOVA 5 (Agerpres). — TASS transm ite: Institutul
oameni de litere din Moscova de cercetări ştiinţifice în domeniul agriculturii din Krasno-
Tratativele de la Geneva dar a construit o maşină care poate ara şi însămânţa simul
tan culturile prăsitoare. Ea este destinată însămînţării în
bat pasul pe Ioc MOSCOVA 5 (Agerpres). — Incordată care cu precedat zbo mirişte a porumbului şi altor culturi după recoltarea pă-
După cum transmite TASSf la rul, luri Gagarin a subliniat ioaselor.
GENEVA 5 (Agerpres). - TASS cleare să-şi asume obligaţia de a de Statele Unite şi Marea Britanle proce 4 mai, luri Gagarin s-a in- că studiul teoretic, potrivit u-
transm ite: La şedinţa din 4 mai a clara moratoriul asupra exploziilor nu dează invers. Ele caută să reducă la tihnit cu oameni de litere din nui program special, se desfă Pînă în vara anului viitor uzina clin Krasnodiar va pro
Conferinţei de la Geneva a celor trei cleare care deocamdată nu vor fi in minimum termenul moratoriului pentru Moscova. şura regulat în legătură cu duce 1.000 de asemenea maşini.
puteri în problema încetării experien cluse in tratat a scăpa cît mai repede de el: probleme de astronomie, geofi
ţelor cu arma nucleară au luat cuvîntul Primul pilot cosmonaut din zică, matematică superioară şi Culturile în mirişte folosite din ce în ce mai mult în
reprezentanţii S.U.A. Şi Marii Britanii. Statele Unite însă încearcă să evite Tocmai în aceasta constă deosebirea lume a fost salutat de cunos alte discipline telinice şi me sudul Uniunii Sovietice, permit să se obţină de pe aceeaşi
Ei au insistat din nou asupra propu fondul chestiunii şi reduc totul la pro principială dintre poziţia Uniunii So cutul poet sovietic Aleksei Sur- dicale. suprafaţă două recolte pe an şi să se mărească considera
nerii lor cu privire la numirea unui blema duratei moratoriului, care nu vietice. pe de o parte, şi poziţia Ste kov, de unul din cei mai bă- bil producţia de nutreţ.
administrator unic al Organizaţiei de este o problemă principială a tratati lelor Unite si Marii Britanii, pe de Irîni scriitori sovietici, Kon- In încheiere, I. Gagarin a
control velor noastre. Durata moratoriului de altă parte, în problema moratoriului. stantin Feăin, prim-secretar al R. P. CHlNrZĂ
4-5 ani propusă de delegaţia sovietică Dar în această problemă delegaţia so conducerii Uniunii scriitorilor mulţumit partidului, guvernu
Răpunzînd reprezentanţilor S. U. A. ţine seama de posibilităţile reale şi de vietică nu va face nici un compromis. sovietici, de poetul Aleksanăr LHASA 5 (Agerpres). — China Nouă transmite: In su
şi Marii Britanii delegatul sovietic a ritmul cercetărilor fn domeniul seis. Uniunea Sovietică doreşte ca experien- Tvarăovski, laureat al Premiu lui şi personal lui Nilcîta Hruş- burbia oraşului Lhasa a fost pus înfuncţiune un canal de
arătat că Organizaţia de control va pu mic şi din acest punct de vedere este lele cu arma nucleară să nu fie reluate lui Lenin. irigaţie, lung de 4.400 metri şi lat de trei metri. Din apele
tea să acţioneze in mod eficient numai pe deplin întemeiată. Pe de altă parte, sub nici un motiv. Uniunea Sovietică ciov pentm încrederea ce i-a acestuia vor fi irigate 4.000 hectare de suprafeţe arabile.
dacă în fruntea ei se va afla un consi şi aceasta este principalul, durata mo- doreşte ca tratatul să fie atotcuprinză In aceeaşi zi, I. Gagarin s-a
liu administrativ alcătuit din reprezen ratorlului propusă de partea sovietică tor să interzică pentru totdeauna orice tntîlnit cu militarii garnizoanei fost acordată. Cu ajutorul statului şi prineforturile ţăranilor, aproxi
mativ 80 la sută din pămîmturile oultivabile din Tibet au
fost înzestrate cu instalaţii de irigaţie.
R. P. POLONA
VARŞOVIA 5 (Agerpres). — La Uzina de utilaj tehnic
din Gliwi.ce (Silczia), a fost construit pentru prima dată ’n
Polonia un excavator uriaş care deplasează 1.450 metri cubi
de pămflnt pe oră. El are înălţimea unei clădiri cu opt etaje,
o lungime de 62 metri şi o lăţime de 22 metri.
tanţii celor trei grupuri de ţări şi dacă nu aduce nimănui nici un prejudiciu, experienţe cu arma nucleară. din Moscova, fiind salutat de
toate hotăririle vor fi luate de comun deoarece. în orice împrejurări, această La cererea reprezentanţilor occiden generalul de armată Krllov,
acord de către toţi membrii acestui or propunere sovietică urmăreşte împiedi comandantul trupelor ătstric-
gan. carea reluării experienţelor cu arma nu tali. următoarea şedinţă a Conferinţei tului militar Moscova.
cleară. Ge propun însă Statele Unite celor trei puteri a fost amîriată pînâ
Propunerea sovietică urmăreşte co- şi Marea Britanie ? Ele propun ca la 8 rpai 1961. Evocînd lunile de pregătire
laborarea în organul de control şi nu
sistemul de comandă pe care vor să-I termenul moratoriului să fie cît mal
obţină reprezentanţii occidentali atunci scurt — nu mal mult de 3 ani — si A g ra v a re a situaţiei
cînd îşi susţin propunerea cu privire ca după expirarea acestui termen pu din Algeria
fa numirea unui administrator unic. terile nucleare să fie eliberate de obli
gaţiile impuse de moratoriu şi să ca PARIS 5 (Agerpres). — Din locuitorii şi automobilele sînt
Delegatul sovietic, a trecut apoi la pete libertate de acţiune în ce priveşte
problema moratoriului. El a respins reluarea experienţelor cu arma nu ştirile apărute în presa parizia percheziţionate în mod amă
afirmaţia reprezentantului S. U. A. că cleară
propunerea delegaţiei sovietice cu pri nă reiese că în ultimele zile si nunţit. Numeroase ieşiri din
vire Ia moratoriu nu ar conţine nici un In timp ce Uniunea Sovietică este tuaţia din Algeria s-a agravat oraş sînt baricadate de către
compromis. Căutînd să împiedice re
luarea experienţelor cu arma nucleară alarmată de perspectiva reluării expe muit. După cum recunosc ob trupele franceze.
şi făcînd concesii ţărilor occidentale,
a spus reprezentantul sovietic. Uniu rienţelor cu arma nucleară şi depune servatorii şi ziariştii care se a- in seara zilei de 3 mai, în
nea Sovietică a propus ca puterile nu- flă în Alger, în acest oraş dom rînduriie populaţiei europene
toate eforturile pentru a împiedica
neşte o mare încordare. din Alger a fost difuzat un
aceasta, a spus reprezentantul U.R.S.S.,
incepînd din seara zilei de 3 nou manifest lansat de o orga
In legălură cu fratalsvele referitoare mai, anunţă corespondentul spe nizaţie armată secretă a ultra-
cial din Alger al ziarului „Pa- coloniaiiştilor, care cuprinde,
la încetarea focului în Laos ris-Jour", oraşul este în între printre aiteie, următoarele in
gime izolat, importante Forma strucţiuni — „Pentru organi
VANO VIENG 5 (Agerpres). pelor guvernului legal şi forţe ţii ale trupelor franceze au îm zarea rezistenţei generale : gre
— In dimineaţa de 5 mai au lor armate Neo Lao Haksat şi presurat oraşul Alger, ocupînd vă generală pe întreg terito
sosit la Vang Vieng pentru tra cel al rebelilor a fost stabilit toate intersecţiile şi arterele riul. Nu predaţi armele. Regru-
tativele referitoare la încetarea — după cum relatează agenţia
focului şi armistiţiu, delegaţiile United Press International — principale şi de importanţă stra paţi-vă în detaşamente mici.
militare ale guvernului regal al primul contact. Guvernul lega! tegică. Pe străzile şi în pieţele Ucideţi pe toţi cei care vin să
Laosului şi forţelor armate ale propusese ca tratativele să aibă oraşului patrulează neîncetat vă aresteze, incendiaţi clăd;"!!e
Neo Lao Haksat. Intîlnirea cu loc Ia Namon, dar ulterior re
delegaţia grupului de la Sa- prezentanţii săi au acceptat să detaşamente militare întărite, administrative...". La Pekin s-a creat
vannaket a fost proiectată pen se întîlnească cu cei ai grupu
lui rebelilor la Hin-Hop (64 o nouă întreprindere
tru a doua jumătate a zilei în km. sud de Vang Vieng), pentru
Adevărul începe să las pentru producerea de " OOO' diL^ea de i i i eiă. ooo<-. -'-00<x>00000000000000000<x>00000c>oc>00c,000<x>0c’<OOCOOOOCCCOOOOOOC OOOOvOOOOOOO/OQOOVWC"OOM>C>OCOC-OOOOOvWCOvO'OCxX>0<X>0<X;C '“/CC OO
localitatea Na-Mon, situată la ca în cadrul unei întrevederi la lumină... lucrări de artă în fil
deş. Această artă ve-
aproximativ 40 de km. sud de preliminare să se stabilească
IONDRA 5 (Agerpres). — ţiet este subordonat numai lui ehe de 3.000 de ani a luat o mare o La ierusalim, Intr-o boxă Consemată, opinia publi
Vang Vieng. locul unde să se desiăşoare tra Făcind hilanţul recentelor eve Allen Dulles, s-a dus la Paris dezvoltare în zilele noastre. O de sticlă, Eichmann, călăul că, se întreabă de ce ? Ce
nimente din Algeria, săptămi- pentru a se pune la curent cu g naxist, îşi aşteaptă conăam- interese fac ca însuşi acu
Delegaţia guvernului regal la tativele între părţile beligeran nalul „Tribune“ subliniază o evenimentele, iar la 16 aprilie IN FOTO: Artistul lang Shih- zatorii să se mărginească la
dată mai mult că rebelii au fost ciun, conducătorul noii întreprin g narea. simpla judecare a lui Eich
tratative este condusă de ge te în Laos pentru aplicarea în încurajaţi direct de către Agen a plecat la Casablanca pe calea deri. o Şaisprezece ani au trecut mann, să se facă a nu şti că
ţia centrală de investigaţii a aerului pentru a contempla fo 8 de cină ştreangul a concre- mulţi dintre cei ce au lucrat
neralul de brigadă Hîon, a for cetării focului. S.U.A. şi de administraţia Ke- curile de artificii din apropiere. x tizat la Niirenberg sentiţa
nnedy.
ţelor armate ale Neo Lao Hak Potrivit informaţiilor trans Totuşi, rebeliunea a început cu g pronunţată de reprezentanţii împreună cu el la masacra
încet, dar sigur, începe însă două zile înainte de termen şi
sat de generalul de brigadă mise de agenţiile de presă oc să iasă la lumină adevărul faţă s-a soldat cu un eşec deplin, dar o pcpoarc\lcrr lumii tmpotrivtă, rea a milioane de oameni au
de care pălesc orice romane de nu tară ca generalul Challe să
Funsipasat şi delegaţia grupu cidentale, reprezentanţii grupu spionaj. fi adresat preşedintelui Kennedy EREVAN 5 (Agerpres). — TASS a celor care transformaseră scăpat ca şi Eichmann de
lui de la Savannaket de gene un mesaj cerind ajutor militar
lui rebel au refuzat să consim Primul factor: Agenţia cen şi financiar care, potrivit afir transmite: La 5 mai Nikita Hruşciov g Europa într-o baie de sîn- ştreangul Niirenbergului ?
ralul de brigadă Sing. trală de investigaţii a declarat maţiilor unor reprezentanţi ai a sosit Ia Erevan — capitala Arme g ge. Şaisprezece ani în care Răspunsul nu-l vor da pe
-k tă ia stabilirea unui Ioc defi intr-adevăr generalului Challe Agenţiei centrale de investigaţii,
că rebeliunea din Algeria va fi urma să-i fie acordat. niei —¦ pentru a participa Ia festivi O Eichmann, specialist în ar- faţă reprezentanţii guvernu
folositoare. In virtutea unei lo
gici ciudate agenţia considera că Acest fapt l-a pus pe Kennedy tăţile consacrate celei de-a 40-a ani 8 derea de vii a oamenilor, lui Israelului. Dar lumea ştie
ea va fi avantajoasă pentru intr-o situaţie penibilă, întrucît
VIENTIANE 5 (Agerpres). nitiv, pentru desfăşurarea tra N.A.T.O., întrucît de Gaulle a el îşi dădea perfect de bine sca versări a instaurării puterii sovietice n-a putut fi judecat. Şai că încă din vara anului tre
— Intre comandamentul tru tativelor. început să manifeste răceală faţă ma că in scurt timp toată lu în această republică şi a întemeierii sprezece ani în care fostul cut, un reprezentant al gu
de această organizaţie, iar Chal- mea va afla despre participarea
S5S- : le a fost la un moment dat co agenţiei la puci. La Casa Aibă P. C. din Armenia. Oberländer şi-a băut în fie vernului Republicii Federale
mandant al forţelor armate ale a fost convocată de urgenţă o L7Î PAZ 5 (Agerpres). — La 4 mai care dimineaţă cafeaua cu Germane a plecat la Bru
N.A.T.O. in zona centrală a Eu consfătuire, iar apoi Kennedy a
ropei. adresat lui de Gauile un mesaj preşedintele Indoneziei, Sukarno, a so lapte, cu aceeaşi linişte cu xelles să ss întîlnească cu
prin care ii oferea ajutor şi de Ben Gurion, primul ministru
Manevrele diplomaţiei americane Al doilea factor: preşedintele clara că trupele N.A.T.O. pot fi sit fa La Paz în vizită oficială. Ei a ö care şi-o sorbea în ăimine- al Israelului. Lumea ştie că
Kennedy cunoştea caracterul ge folosite pentru a sprijini lupta atunci s-au pus bazele unui
neral al planurilor Agenţiei cen impotriva rebelilor. 8fost întîmpinat de Victor Paz Esten- 8 ţile în care trebuia să sta- tirg şi că tîrgul acesta a fost
VIENTIANE 5 (Agerpres). — Du jungâ la un acord constructiv în trale de investigaţii. soro, preşedintele Boliviei. bileaseă norm\a zilnică de negociat apoi pînă în zilele
lia realizarea încetării focului în Laos, problema laoţiană. Scopurile S.U.A. In asemenea condiţii aceasta procesului. Guvernul ăe la
S.U.A. manevrează pe plan diploma urmează să fie atinse, după cum scrie Al treilea factor: generalul era de bună seamă singura al LONDRA 5 (Agerpres). — La 4 mai gazaţi. Bonn nu vroia ca la Ierusa
tic împotriva unei soluţii rezonabile ziarul „New York Herald Tribune", Challe a dezorganizat planurile ternativă ce îi răminea lui Ke- lim să se vorbească prea
a problemei laoţiene. Ziarul „New ,,prin sprijinirea pe plan diplomatic guvernului francez şi relaţiile nne.dy, dat fiind că Agenţia cen parlamentarii laburişti au insistat în Iată-l acum în boxă. Ga multe. Guvernul ăe la Bonn
York Herald Tribune" subliniază în a lui Boun Oum în special la viitoa tranco-americane au devenit mai trală de investigaţii pusese in nu vroia ca lupta complici
acest sen s: „O intervenţie armată nr rea conferinţă internaţională“. rele ca orieînd. faţa lui o dilemă dintre cele Camera Comunelor ca guvernul să or zetarii străini s-au întrebat lor lui Eichmann să fie dez
putea fi prea întîrziată afară de ca mai complicate. văluită.
zul că încetarea focului va fi încăl Un alt clement care dovedeşte in .4/ patrulea factor: această ho ganizeze cît mai curînd dezbateri de de ce trebuie să stea apărat
cată. Dar nu este prea tîrziu de a tenţia de a zădărnici rezolvarea paş tă rîre a Agenţiei centrale de in Aiien L'ulles va trebui să răs Guvernul de la Bonn nu
opri înrăutăţirea (pentru S.U.A.) a nică a problemei laoţiene este opo vestigaţii nu a fost luată citusi pundă nu numai pentru eşecul politică externă şi ca parlamentul să de peretele acesta de sti vroia să fie pomenite nume
situaţiei din Laos". Ziarul Ia6ă să se ziţia clicii rebele laoţiene, în mod evi de puţin de mici funcţionari. din Cuba, ci pentru ceva mult le fostului SS-ist Schröder,
înţeleagă că S.U.A. intenţionează dent inspirată de S.U.A., faţă de în Kirkpatrik, care în cadrul agen- mai serios“. aibă posibilitatea să-şi exprime atitu clă incasabilă. Li s-a expli criminalului de război Fo-
deplaseze eforturile depuse pentru a ceperea unor tratative imediate pen ertsch, al fostului comandant
împiedica crearea unui Laos indepen tru reglementarea unor probleme po dinea faţă de pregătirea de către Sta cat : Eichmann ştie prea nazist Speidel, al fostului co
litice cum ar fi crearea unui guvern laborator al lui Hitler. Se-
dent şi neutru dc pe planul militar, de coaliţie şi realizarea unui acord tele Unite a unei intervenţii directe îm g multe şl s-ar putea ca unele ebohm. Nu vroia pentru sim
privitor la constituirea delegaţiei lao- plul motiv că fostul S.S.-ist
pe cel diplomatic. Aceste eforturi au ţieneţ care va participa la confe potriva Cubei. o cercuri, interesate ca la Ie- Schröder este astăzi minis
drept obiectiv să împiedice ca apro rinţa de la Geneva. tru de interne în guvernul
piata conferinţă de la Geneva să a- DELIU 6 (Agerpres). — La 5 mai 8 rusalim să nu se dezvăluie lui Konrad Adenauer., cri
a sosit la Delhi, venind din Bangkok, a totul, să încerce să lichide-
într-o scurtă vizită, ambasadorul pre $ ze pe Eichmann în timpul
şedintelui S.U.A. pentru misiuni spe -i procesului. Sticla incasabilă
ciale, Harriman. El a declarat ziarişti o nu apără hoitul încă viu al
lor la aeroport că S.U.A. „vor lua 8 călăului, ci arhiva de mărtu-
parte la conferinţa de la Geneva dacă g rii şi documente ascunse In
acordul referitor Ia încetarea focului în g capul fostului Oberländer.
oo Argumentul era logic. El n-a
Laos va deveni o realitate“. făcut declt să stîrnească cu
Harriman urmează să se întîlnească
riozitatea gazetarilor, curiozi-
cu primul ministru al Indiei, Nehru.
1 g tatea opiniei publice. Intr-a-
\n S .U .A . a fosfl fansaflâ o rach etă -©!ssas- g ăevăr, Eichmann ştie multe. minalul de război Foertsch
Intr-adevăr, Eichmarm n-a lu este comandantul Bund.es-
b a lis t ic ă cu un om ia b o rd P reşed isitele IΫiiBiedy a h oiăp ît re v iz u ire a crat singur la „opera de curăţi
a c t iv it ă ţ ii A g en ţ te i ^ e m ira te d e in v e s t ig a ţ ii a S.U.A. wehrului, Speidel este unul
NEW YORK 5 (Agerpres).— nul Atlantic la o depărtare de 302 re a rasei". Cine-î sînt compli din conducătorii armatei re
cii ? s-a relatat în presă vanşarde vest-germane. Se-
Agenţia Associated Press rela mile de Cap Canaveral.
O încă înainte ăe proces că lis- ebohm este şi el ministru
tează că la 5 mai ora 16,34 După 16 minute de la lansare WASHINGTON 5 (Agerpres). frastructurii ansamblului reţe ani un rol important in diploma
La 4 mai preşedintele Kennedy lelor de servicii specializate în a ta acestor complici cuprinde şi-şi ţine mai departe dis
(ora Bucureştiului) o rachetă pilotul a fost cules de către un a emis un ordin privind revizui sărcinate cu stringerea informa ţia americană.
rea totală a activităţii Agenţiei ţiilor în străinătate“. Intr-o declaraţie făcută presei x 387 de nume şi. că pe o bună cursurile revanşarde.
„Redstone“ avînd la bord un om elicopter aparfinind torţelor ae centrale de investigaţii a S.U.A.
- C.I.A. In vederea efectuării acestei senatorul democrat Hubert Hum- g parte din ei. Eichmann in- Şi guvernul Ben Gurion a
a fost lansată de Ia Gap Cana- riene militare şi a fost transpor vaste anchete Kennedy a numit phrey a declarat că sarcina pri
„Experienţa amară pe care a un grup de şase personalităţi mordială a grupului de anchetă 0 tenţiona să-i menţioneze. acceptat. In schimbul aces
veral (statul Florida) pe o tra tat pe bordul portavionului ame constituit-o pentru noua admi sub conducerea lui James Kil- va ti de a împiedica C.I.A. să
nistraţie americană eşecul ten lian, preşedintele Institutului teh creadă că ea constituie „un gu 8 Sticla incasabilă îl apără tei înţelegeri „delicate“ a si
iectorie balistică. rican „Lake Champlain“. Port tativei de invazie în Cuba, pre nologic din Massachusetts. Mai vern de sine stătător“. Liderul
cum şi oriticile formulate atit în fac parte, printre alţii, din acest g pe Eichmann ele cei care tuaţiei, guvernul Adenauer
După cîteva minute de la lan avionul a cules şi capsula. Ra Statele Unite cît şi in străină grup generalul Maxwell Taylor, democrat a lăsat de asemeneia
sare, pilotul A. Shepard a comu cheta a atins înălţimea maximă tate la adresa C.I.A., relatează să se înţeleagă că în ciuda mă g n-ar fi vrut ca numele lor va plăti. Va da ajutor econo
nicat că toate sistemele din de 115 mile şi a zburat cu o vi agenţia France Presse, au de fost şef al statelor majore mixte surilor prezidenţiale privind în
capsulă funcţionau normal. teză de 5.500 de mile pe oră. terminat pe preşedintele Kenne tărirea controlului asupra C.I.A., O să fie pomenit în procesul mic Israelului.
Administraţia a declarat că sta dy să procedeze la o revizuire ale armatei americane, precum Senatul şi Camera Reprezentan
Administraţia naţională pentru rea pilotului in timpul zborului imediată şi aprofundată a in- ţilor se pregătesc, de asemenea, 8 de la Ierusalim. Banii aruncaţi pe cuşca de
problemele aeronauticii şi cer a tost „satisfăcătoare“. si Robert Murphy, fost subsecre să creeze o comisie mixtă însăr
cetarea spaţiului cosmic a anun cinată cu aceleaşi funcţiuni. g Dar iată că, din spatele sticlă incasabilă au fost. chel
ţat că după 15 minute de la lan Shepard este căpitan de ran tar de stat. care a jucat mulţi
O sticlei. Eichmann n-a vor- tuiţi degeaba. Vor trebui să
6 bit. N-a vorbit pentru că nu fie scăzuţi din suma „aju
8 i s-a cerut să vorbească. N-a torului“ pe care foştii călăi
sare, capsula in care se afla pi gul III în cadrul Forţelor mari g vorbit pentru că tribunalul sînt dispuşi să-l dea ,.gene
o este cel care nu i-a cerut să roşi" urmaşilor fostelor vic
lotul Shepard şi care se desprin time militare ale S.U.A. şi are
o vorbească. time.
sese de rachetă a căzut in Ocea 37 de ani.
OOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOQ0 0 00<>00,o c,<>ooooc>
Redacţia si administrata ziarului; str. 6 Marlie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. taxa plătită în numerar con lorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poli grafica „l Mai” Deva