Page 17 - 1961-05

i Hunedoara

GLORIE PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN -
conducătorul $1organizatorul tuturor victoriilor noastre!

PROLETAR/ DIN TOATE TARÍLE. UNIŢI-VA/

mulsocialismului
REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL

Anul XIII. Nr. 1980 D um inică 7 mai 1961 4 pagini 20 bani

/% . Promoţia de pionieri
„A 40-a aniversare
4 0 de ani de la înfiinţarea
a partidului“
Partidului Comunist din Romînia

ADUNAREA FESTIVĂ DIN ORAŞUL DEVA ln cinstea celei de-a 40-
a aniversări de la infiinţa-
I j—•~— - ---------- rea Partidului Comunist
Ieri după-amiază, în sala cinematografului din Romînia, şcolarilor
tetelor executive ale. staturilor populare raionale
„Filimon Sîrbu“ din Deva, a avut loc adunarea şi orăşeneşti, conducători de întreprinderi şi in- { primiţi in organizaţia de
festivă închinată celei de-a 40-a aniversări a pionieri in preajma acestui
înfiinţării Partidului Comunist din Romînia. stituţii, secretari ai organizaţiilor de bază din ] eveniment, li s-a dat denu­
mirea „Promoţia a 40-a a-
Pe fundalul scenei era stema Partidului Mun­ oraşul Deva şi alţi oameni ai muncii din loca-}
citoresc Romîn, datele festive: 1921 — 1961 şi
inscripţia ; ,,40 de ani de la înfiinţarea Partidu­ litate şi împrejurimi. } niverscire a partidului".
lui Comunist din Romînia". Deasupra, cu litere
mari, era scris : „Glorie încercatului nostru Adunarea festivă a fost deschisă d6 tov. Fe- ) Fiii siderurgiştilor din
partid, care de patru decenii conduce lupta po­ Hunedoara, ai bravilor mi­
porului pentru socialism, pentru pace 1“. doranici Ladislau. ] neri din bazinul carboni-

In prezidiul adunării festive, au luat loc to­ Despre a 40-a aniversare a înfiinţării Parti- J
varăşii: Petru Furdui, membru al C. C. al
P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional dului Comunist din Romînia a voi bit tovarăşul j
de partid, Andrei Cervencovicî, Gheorghe Vuş-
dea, loan Ardeleanu şi Aurel Bulgărea, secre­ Pelru F'urdui, membru al C.C. al P.M.R., prim- ) jer al Văii Jiului, fiii colec­
tari ai Comitetului regional de partid, Dumitru
Dejeu, preşedintele Comitetului executiv al Sfa­ secretar al Comitelului regional de partid. j tiviştilor din raioanele Ai­
tului popular regional, Carol Sabo, prim-se-
oretar al Comitetului regional U.T.M., Elena Cuvîntarea a fost în repetate rînduri subli- { b ă S e b e ş•, Oră•stie, Hal•eoa
Borza, preşedinta Comitetului regional al femei­ ele. ca şi atiţia alţi copii
lor, Fedoranici Ladislau, prim-secretar al Comi­ niată cu îndelungi şi puternice aplauze. Parti- j
tetului de partid al oraşului Deva.
cipanţii Ia adunare au ovaţionai pentru Partidul ţ de pe întinsul regiunii, au
La adunare au participat activişti ai Comi­
Muncitoresc Romîn şi Comitetul său Central, ]
tetului regional de partid, primi secretari ai
în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ] trăit cu multă emoţie cli­ In cinstea aniversării partidului
comitetelor raionale şi orăşeneşti ale P.M.R. pele solemne cină au păşit
In continuare, tov. Aurel Bulgărea, a dat )
din regiunea Hunedoara, preşedinţi ai comi-
citire unei telegrame de salut adresată Corni-j in riadul pionierilor. OAMENII M U N C II R A P O R T E A Z Ă :
In regiunea noastră pes­
tetului Central al Partidului Muncitoresc Ro- ]
te 1.500 de copii au fost
mîn, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. primiţi ptnă in prezent in
organizaţia de pionieri —
A urmat apoi un program arlistic susţinut ) promoţie ,,A 40-a aniversa­ Meiaiurg şfii din Cugir — Am produs peste plan 15 maşini economisit la preţul de cosi 3.'550.000
re a partidului“. Pentru*.^- de frezat universale şi 500 maşini de lei. Astfel, vrednicii mineri au depă­
de cele mai bune formaţii de artişti amatori { cest eveniment deosebit din' „Vom produce peste plan 10 maşini cusut. Arn realizat o economie supli­ şit toate angajamentele luate în cin­
viaţa lor, copiii au fost pre­ de frezat universale şi 50(1 maşini de mentară la preţul de cost de t .337.000 stea aniversării partidului.
din regiune, închinat aniversării partidului. ] gătiţi de către instructorii cusut : vom realiza o economie supli­ lei. Am realizat beneficii peste plan de
superiori de pionieri. Cra­ mentară |a preţul de cost de 709.090 peste 1.000.000 lei. Minerii din Ghelar
Adunarea a constituit o puternică manites vatele roşii, părticică „dip lei şi peste 500.000 lei bonefj^ii“ —
steagul de luptă al părţi* .„s-au angaW metalurgişHi din Cugir Combinatul carbonifer Muncind sub lozinca „bă trimitem
tare a dragostei şi încrederii neţărmurite fatăă i -dului,' Je-nu“fost rnn'iîntife cu ocazia prelucrării Directivelor C.C. furnaliştilor din Hunedoara minereu cit
copiilor de către vechi al P.M.R. cu privire la criteriile princi­ „Valea Jiului" mai mult şi c.ît mai bun", minerii din
de Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul şi membri de parlid. pale ale întrecerii socialiste în cinstea Ghelar au obţinut în acest an succese
aniversării partidului. Măsurile tehnico- In primele 4 luni ale acestui an
îndrumătorul poporului nostru pe drumul de- organizatorice traduse in viaţă şi Inma minerii Văii .liiilui , qu extras peşti dieii'os>eib;•ite.i.• E•¦i: au "sporit ¦.c.on*ţinutul de
organizare a întrecerii socialiste Ie per. plan 91.278 tone cărbune cu uri corn
săvîrşirii construcţiei socialiste. 1 mite să raporteze acum cu satisfacţie : ţinut de cenuşă mai mic decît cel pla­ metal in minereu cu B la sută şi. au
nificat cu I la sută, au sporit randa­ realizat 270.000 lei economii Ia preţul
.t o v a r ă ş u l « ! P e í vu F o r t i u i îîSŞv mentele la 1,108 tone pe post şi au de cost, depăşind astfel cu 100 la sută
angajamentele luate. De asemenea, mi­
¦Eroica ¦noastră clasă muncitoare, ţă­ (Text prescurtat) şl.vfo,rgpul7ja.t ..al clase.) muncitoijre, ca: nerii din Ghelar au extras în afara pla­
rănimea muncitoare, intelectualitatea, re-şi desfăşoară întreaga activitate pe
întregul popor, sărbătoresc Ia 8 mai, inaugurată de Marea Revoluţie Socia­ baza teoriei marxist-leniniste. nului de producţie cca. (5.000 tone mi­
anul acesta, 40 de ani de la înfiinţa­ listă din Octombrie.
rea Partidului Comunist din Romînia Crearea unui asemenea partid — Construcţii ale Hunedoarei noi nereuri de tier.
— partid de tip nou, marxist-Ieni- Insuşindu-şi principiile organizato­ a arătat în continuare tov. Pelru Fnr- Siderurgîştii din Căi an
nist, luptător neînfricat pentru ferici­ rice, ideologice şi tactice ale leninis­ dui — n-a fost deloc pe placul bur­
rea poporului, conducător încercat al mului, elementele cele mai înaintate gheziei şi moşierului romi ne. De a- OOOOOOOOOOOOOOOO Aşa dar, aici, la margine de ţat aleea >c0el0o0r006000c0u0p0t0oa0r0e00Ooy Printre angajamentele luate de s'-
maselor asuprite pe drumul lichidă­ ale mişcării muncitoreşti din Romînia, ceea, printr-un şir de măsuri repre­ oraş, pe im loc părăsit se vor Martin, 3 de 185 tone şt 3 de L derurgiştii din Gălan în cinstea mă­
rii definitive a ormduiriî burghezo- au reuşit să strîngă în jurul lor ma­ sive şi reacţionare, guvernanţii de Cota metalului înălţa furnalele imense, cu 400 tone, din care două sint <> reţei aniversări a partidului, se numără
moşiereşfi, inspiratorul şi organizato­ rea majoritate a membrilor partidu­ atunci au scos partidul înafara legii, proces de producţie automati­ ln construcţie. Şi alături de o îmbunătăţirea calităţii tontei cu t4 la
rul victoriilor revoluţionare obţinute la numai trei ani de la înfiinţarea sa. De ctteva luni un excavator zat. ele, in continuarea „vechii“ sută, producerea peste plan a 50 tone
de poporul nostru. lui socialist şi, înfrîngînd împotrivi­ pe a cănii carcasă stă scris oţelării, cele două cuptoare e- tuburi de scurgere, 50 buc. vane pentru
rea oportuniştilor de dreapta şi a Vreme de 2(1 de ani, ani negri în „C.C.C.P." macină zi ds zi te­ Orizont larg, pierdut parcă lectrice, cele mai mari din
Crearea Partidului Comunist este centriştilor, să impună la Congresul care burghezii şi moşierii au dus ţara meliile unui munte ciudat, for­ in tării, cit nu poate cuprin­ ţară, care produc oţel special, băi. 65 m.p. cazane de încălzire cen­
rfezultatu! unui îndelungat proces de din 8—13 mai 1921. transformarea a- pc marginea prăpastieî, partidul a mat ani de-a rindul din zgura de ochiul decît de sus de pe pentru rulmenţi bunăoară... trală şi 30 tone cilindri de laminor
dezvoltare istorică a poporului nostru, cestui partid într-un partid revoluţio­ fost supus unei sîngetoase si ne­ oţelărlilor şi furnalelor, din dealul Chizidului sau din tur­
încununarea de succese a luptei de nar, monolit, afiliat internaţionalei a contenite terori. rezidurile de şamot ale căp­ nurile casteluhu Corvinilor, Şt apoi. aleea fruntaşilor, cu o In primul trimestru al anului, ei au
veacuri a maselor muncitoare pentru lli-a, organizată si condusă de t.enin. tuşelilor cuptoarelor, schimba­ vestigiu al unor secole apu­ flori, cu verdeaţă, şi ln dreap- L îmbunătăţit calitatea fontei cu 24 la
dezrobirea socială şi naţională. Parti­ Actiuoînd in adîncă ilegalitate, par­ te de zsci de ori de-a lungul se. ta, clădirea masivă a termo- L sută. iar în luna aprilie au redus de­
dul nostru este rodul maturizării miş­ Crearea Partidului Comunist din tidul h ţinut mereu sus steagul de anilor. cu prilejuri de • sfirşit centralei tineretului (au con- * clasatele la zero. Au produs peste plan
cării munctioreşti sub impulsul avîn- Romînia a marcat triumful leninismu­ luptă al proletariatului revoluţionar, de campanii. Cupa icneşte, ...Aici, furnalele 5-6, înălţate struit-o tinerii) care contri­ pină în prezent peste 54 tone tuburi,
tului revoluţionar din Roininia în pe­ lui asupra oportunismului în mişcarea rătnînînd credincios învăţăturii mar- scrfşneşte şi apoi autobascu­ in hei-rup-urile brigadierilor buie din plin la bunul mers
rioada 1917—1921, este organizaţia muncitorească din ţara noastră. Par­ xisf-leninisfe. lantele deşartă alături, îna­ al agregatelor. 57 buc. vane pentru băi, aproape 74
politică conducătoare a proletariatu­ tidul Comunist din Romînia s-a con­ inte sau in urmă, piatra spon­ Cîndva, pe aceste locuri m.p. cazane de încălzire centrală şi
lui, chemată la viaţă de necesităţile stituit ca partid al acţiunii revoluţio­ „Oricît de sîngeroasâ ar fi teroarea gioasă. viitor terasament de n-a fost nimic Sfîrşeşte aici combinatul ?
obiective ale dezvoltării Romîniei în nare şi al dictaturii proletariatului, ca — se spune In Manifestul Comite­ cale ferată sau fundaţie de Nu I Lutnd ghid cursul Cer- 38 tone cilindri de laminor.
condiţiile noii epoci istorice, epoca detaşament de avangardă, conştient tului Centrat al P C.R. din 1924 — drum de şantier. Treaba m.er- veniţi din cele patru zări ale. nei ajungi, după ce laşi în
partidul nu va părăsi postul său de ge anevoie, vechea haldă e ţării, pe locul unei vechi fa- urmă cuptoarele fabrici, de Colectivul I.M. Barza
PAN«HJ D E O N O A RE conducător al maselor muncitoare ex­ împietrită, enormă, dar mer­ bricuţe de oxigen, şi date in var şt distileria de gudronne
ploatate, de conducător al ţărănimii ge. folosinţă, primul în ’956J cel’ (construită pe locul unei foste Minerii de la I. M. Barza întîmpină
ffc-i j* \ ' mEm jecmănite şi al naţionalităţilor nemi­ lalt in ’952 ; dincolo, mai sus. porumbişti). la grupul de la­ ziua de 8 Mai cu realizări cit se poata
Şi alături, pe locul rămas roşul fabricii de aglomerare a minoare Peştiş. Pe locurile a- de frumoase; planul de producţie pe
ALEXANDRU COMŞA GHEORGHE BOCAN 10AN Vl.AD los asuprite, post la care va rămîne gol, săpători cu tirnâcoape şl minereurilor (azi benzfl.e ei cestea (vezi fotografia) creş­ primele 4 luni ale anului a fost rea­
cu hotărîre pînă la completa doborîre lopefi continuă truda maşi­ asigură integral cu autofon- teau acum 5-6 ayd răchite, lizat şi depăşit, iar calitatea minereului
prim Jurnalist la secţia a ]g y s Hune-. lăcătuş la secţia 11-a va- a oligarhiei şi aplicarea integrală a nii. imptnzind pămintul cu dant mersul celor doi coloşi) extras s-a îmbunătăţit cu peste 10 la
principiilor democratice şi libertăţilor gropi pe care le umple beto­ intrată in funcţiune In 1954. papura, pe aici şerpuia Cer­ sută faţă de cea planificată
Il-a turnale a G. S. Hune goane a Atelierelor R.M.R. pentru clasa muncitoare“. nul. Din aceste betoane, după Mai sus. cele 4 baterii de cocs na. Acum se înalţă blumingul
doara. Secţia 11-a furnale doara ' î‘şYi‘ realizează pi-"l“a-' Ss!imniecrriiaa.. Ilnn lIuunnaa aprilie, citeva zile împung cerul bu­ şi secţiile chimice ale combi­ şi in continuarea lui lamino­ Textilislis d n Sebeş
In lupta împotriva exploatării bur- căţi de metal gros. mustăţile natului. pe un fost loc de re­ rul de 650 mm., in lungime
a produs 644 tone fontă ni)l de producţie săptă- partida sa a reparat 4 ghezo-rnoşiereşti, pentru eliberarea pa- armăturilor din fier beton. Şi fugiu ln timpul bombarda­ de 1 kilometru. Şi alături, la Colectivul de muncă al fabricii „Se­
trieî. mulţi dintre fiii credincioşi ai de aceste mustăţi vor fi prin­ mentelor. numai ciţiva paşi. lingă stîlpi, beşul“ se prezintă la a 40-a aniversare
peste plan în luna mai. minai în 5 zile. vagoane peste plan. poporului, comunişti, şi-au dat viaţa se peste săptămtni stîlpi me­ grinzi şi ferme metalice, citeva a partidului cu toate angajamentele de­
în mod eroic pentru libertatea şi in­ talici de zeci de tone, sche­ De atunci Cerna a vărsat răchite dezrădăcinate şi alun­ păşite. Astfel, anul acesta a fost îm­
dependenţa patriei, pentru socialism. letul noii secţii, de furnale a multă apă in Mureş şi oame­ gate la m.arni.ne de drumuri bunătăţită calitatea cu 74 la sută la
Poporul nostru cinsteşte amintirea e- combinatului hunedorean: 3 nii i-au schimbat de multe amintesc despre o nouă $i tricotaje confecţii (angajament 50 la
roiîor căzuţi în lupta pentru liberta­ coloşi de 1.000 metri cubi fie­ ori cursul. De atunci, in lo­ sută), la ciorapi de relon cu 38 la şută
care'. cum prea puţini din oa­ cui unei alei cu nuci s-a tnăl- A. JURCA (angajament 35 la sută), s-au obţinui
tea şi fericirea poporului: Ştefan menii Hunedoarei au avut pri­ economii de 100.000 lei (angajament
Gheorghiu, Pavel Tcacenco. IHe Pin- lejul să vadă. (Continuare în pag 2 a) 60.000 lei), s-au produs peste plen
tilie, Cela Brainer. Petre Gheorghe, 2.000 perechi ciorapi de relon de cali­
Constantin Da vid. filimon Sîrbu si tate superioară.
alţii.
Iţ ii!
După ce s-a păstrat un momenl
MAm de reculegere în memoria eroilor cla­
sei muncitoare, vorbitorii! a subliniat
VASILE BOGDAN DUMITRU SUSAN ROMULUS SIGOE că, sub conducerea Partidului Comu­
nist din Romînia, s-au desfăşurat c.*le
miner fruntaş la orizon- protesor la Şcoala medie şef de brigadă de tracto- mai însemnate lupte muncitoreşti în
perioada dintre cele două războaie
tul V al minei Ghelir. „Decebal“ din Deva, dis- rişti la S.M.T. Dobra. Bri- mondiale. In istoria partidului nostru,
în istoria mişcării muncitoreşti revo­
Işi depăşeşte planul de tins cu titlul de „Profesor gada sa a realizat planul luţionare din ţara noastră, luptele
muncitorilor ceferişti şi petrolişti din
producţie lunar cu 10 ia fruntaş“. Are şi o bogată campaniei de primăvară februarie 1933, au marcat o cotitura
adîncă în desfăşurarea luptelor revo­
sută. activitate obştească. cu 30 de zile mai devreme. luţionare din ţara noastră, au con­
stituit o manifestare hotărîtă a voin­
ţei de neclintit a clasei muncitoare Vedere generală a laminoarelor bluming şi 650 de la C.S. Hunedoara.
de a opri şi respinge ofensiva dez­
lănţuită de clasele exploatatoare îm­
potriva nivelului de trai al celor cc
muncesc, de a se opune c'J foa'e for­
ţele politicii de fasc’zare a ţării şl
. de înfeudare a ei faţă de !nm''ria­
li.sm.

(Continuare in pag. 4-a j

i