Page 18 - 1961-05
P. 18
nsp 2 I DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1880
BEC«:vA^oo3Sa*Lj5(S3^SLfiZa3JS^^
MI HAI BENIUC --------- Constr Am d ev en ii
In g in e r
p Il T I © U L ale Hunedoarei
Parcă ieri am tost strungar. Am în
Eşti calea ce-o găseşte omul, ( Urmare din pag. l-a) parcuri, un splendid teatru, v.n ş ceput să lucrez în această meserie încă
Pierdui in codru fără ur m ă ; club. un stadion modern, uni din anul 1941, Ia aceeaşi uzină unde
Eşti prin deşert, deodată, pomul, minunată construcţie, grupul tăţi de alimentaţie publică, mă atlu şi astăzi. In 1949 întreprinde Termocentrala Paroşeni, una din marile construcţii ale
Cină setea pe drumeţ îl scurmă. noilor laminoare, de sirmă, de şcoli, în sfîrşit tot necesarul rea m-a trimis, împreună cu alţi cîţiva socialismului din patria noastră.
profite mijlocii şi benzi, de pentru odihna ni viaţa bună tovarăşi, la facultatea muncitorească
Eşti mina ce ţi-o-ntmde- un frate, profile mici, care vor valori a celui ce plămădeşte oţelul de doi ani, din Timişoara.
Cină simţi că te cufunzi în gol; fica pe deplin şi la înaltă efi sau înalţă furnale. In locul
Eşti, peste ape tulburate cacitate economică lingourile noroiului care deslipsa talpa întors în uzină, îri anul 1951, am
Şi pline de virtejuri, pod. produse pe aleea celor 6 cup pantofilor — şoselele asfalta fest mtmif tehnolog la un sector de fa-
toare Martin noi. te pe care circulă autobuze e- biicaţie, unde m-am străduit să aplic
Eşti în puterea nopţii, ca sa Jegantc şi sute ele motocicle ceie învăţate. Dorind să-mi complectez
Cu geamurile luminate ; Acesta e Comb’naiul side te. in locul gunoaielor — ca studiile în anul următor, m-am înscris
Eşti glasul ce răspunde, m asa rurgic din Hunedoara, cetatea nalizare pe o lungime de a- in nilul III la facultatea dc mecanică
întinsă pentru cel ce bate. de metal a patriei, care a proape 500 km., în loevl bez din Bucureşti pc care am al>so!vit-c
produs în 190(1 de circa 10 ori nei — iluminat fluorescent.
Ai fost şi scut. şi paloş sp rinten, mai multă fontă, de 13 ori în 1953.
Să aperi focul vetrli noast re, mai. mult oţel Martin, de a- * In icnii acesta, cu, odinioară strun
De cei cu svastică la pint en, preape 30 de ori moi multe înnoiri la tot pasul, in ritm
înfipt norodului în coaste. laminate decit in 1048 — vertiginos, pe măsura zilelor gar, am devenit inginer. De aceea, în
eficacitatea celor aproape 4 de azi şi a nevoilor oamenilor. funcţia pe care o deţin, nu precupeţe-c
Şi, celor cu viclene pravilt miliarde lei investiţi de statul Şi. pentru toate acestea, pen nici un efort pentru a traduce în viaţă
Sugînă al ţării suc şi slnge, nostru democrat-popular în a- tru schimbarea tuturor aces I otăririic partidului.
Le-ai pus în veac pururea stăvilit ceeaşi perioadă. tor locuri şi stări, hunedorea-
Să-Î ştim a dobori şi frtn ge. nvl. siderurgist stau construc Ing. REMUS VlOREL
tor. aduce azi mulţumire ce
Ne-nveţi frăţia-ntre noroa de, lui ce le-a iniţiat, condus şi U. M. Gugir
Credinţa-n pace. şi ne-nve ţi făcut, PARTIDULUI...
Că fiecăruia se cade. In pas cu combina iul D E C ÎN D E C O L E C T IV Ă -N S A T
Muncind, prinosul ăstei vi eţi. s is '
In pas cu combinatul. pe 'OO,
Şi cîte le-am făcut prin ti ne Folclor
Sînt mărturie şi dovadă locuri pe care de asemenea Sint patru ani de Dacă la început, de bucate a putut-o !'
Că tu eşti drumul către bine hunedorean oină, urmând ccien oamenii priveau cu aduce. introdus in casă Iu- >
Al celor care vor să vadă. n-a fest nimic, pe o suprafaţă arătată de partid, oarecare neîncredere mină electrică, mi-
Partidul un mănunchi de ţă gospodăria, astăzi, Eu bunăoară, mun am cumpărat mobf. >
De cină sîntem stăpini pe fire, imensă, de sus. de la poalele rani muncitori în toţi colectiviştii şi-au lă. aparat de radio,
Pe traiul nostru şi pe vat ră. s i ne trăiască frunte cu comuniş - schimbat părerea. La cind împreună cu haine bune. Am bani
Am prins şi gust de ferici re dealului Chizid şi pivă in şo tii din sat şi-au u- aceasta a contribuit fiică-mea, în gospo pentru a-mi construi
Şi-o răsădim in ţara toată. nit păminturile con în bună măsură ac dărie am reuşit să şi casă nouă. Şi-o
seaua ce leagă Hunedoara de stituind şi-n Miceşti tivitatea depusă de obţin produse şi bani. voi face pentru că. la
Tu călăuz ne eşti. şi carte, o gospodărie colec comunişti. care au la care odinioară colectivă ciştig bine.
Invaţă-ne. iubit părinte. restul ţării s-a înălţat a doua fost întotdeauna ini n-aşi fi putut visa
Şi cum să facem mai departe, tivă. ţiatorii luptei pentru dacă-mi munceam De cinci e colecti
Şi cum să mergem înaint e ! mare minărie a omului nou Cum era şi firesc, recolte bogate. vă in satul nostru,
pămîntul tot de unul viaţa, traiul oameni
de pe aceste locuri, Oraşul fiind membru de An de an. in con singur. Nu vreau să lor. satul an cunoscut
partid, am înţeles cepţia şi-n traiul co înşir aici toate pro transformări pe care
Muncitoresc: mii. de aparta printre cei dinţii cu- dusele pe care le-am nimeni, niciodată nu
vîntul partidului şi lectiviştilor au surve primit de cind lucrez le-ar fi putut infăp- \
mente şi. garsoniere, zeci şi tot printre cei din in colectivă. E ăe-a- tui
ţii m-am înscris în nit transformări, pe juns. să arăt că în
zeci deinii metri pătraţi a- colectivă. Am lucrat cei 4 ani. numai bani TODOR OARGA
acolo unde s..a sim care numai munca am primit peste
coperiţi cu zone verzi şi ţit mai mult nevoia. 50.000 lei. colectivist — G.A C
in comun, numai co
'— •'V ¦\ v v Din aceştia mi-am Miceşti — raionul Alba
lectiva cu belşugul
¦-rfS'.v Foicica foi de fag.
Partidule, părinte drag,
Neuitate vor ră- Ai luptat şi-ai biruit vna WWW!?N:
fnîîYe în amintirea Şi astăzi tu ne-ai dăruit:
noastra chipurile Viaţă dreaptă, viaţă nouă, &
eroilor clasei mun Limpede ca bob de rouă.
citoare ce s-au T* * ? Gînd s-a înfiin
jertfit pentru feri ţ- aSr ţat gospodărie co
cirea poporului. Ge lectivă în Cristur,
neraţia liberă şi fe Partidul să ne trăiască, Rozalia Şoş, s-a
ricită a zilelor noa Viaţa mereu să-nflorească. înscris împreună c.u
stre cinsteşte me toată familia. Din
moria eroilor mi Auzită de l. MARIN F-SCU veniturile realizate
neri căzuţi în în gospodărie, şi-a
luptele de la l.u- de la Bucur Rodica Valea construit anul tre
peni din 6 August Sîngeorgiului-Călan cut o casă.
!92Q, cărora le-a
ridicat monumente Viafa mea p h n a ÎN CLIŞEU :
şi plăci comemo Aspect exterior Şl
rative ca aceea e azi. interior al casei
din faţa minei Lu- în care locuieşte
peni, din fotogra Viaţa mea plină e azi, acum colectivista
fia alăturată. Cum e muntele cu brazi, Rozalia Şoş.
Cum e floarea-n luncă vara,
Cum e brazda primăvara : cr
Că mi-i casa luminată.
Şi mi-i mnsa-mbelşugafă;
Pruncii bine îmbrăcaţi,
Cn obrajii-mbujoraţi.
Aşa-i inima mea az’
Cum e soareie-n amiaz’
li călită, oţelită.
Partidului dăruită.
Pentru că m-a ajutat.
Cu îndemn şi cu bun sfat,
Să muncesc cu vrednicie ,
In marca gospodărie.
Să-mi fac viaţa luminoasă.
Zi de 7.i fot mai frumoasă!...
AURELII! DOMSA
cules din comuna Peţelca
raionul Alba
53S22J ^^^^^BBimaBssmasaáissiaafíassatuBBSsaimxaKimxiaajBSÉtasKamamitisBSBBÉStíaasaaMBmi^
Mina părea părăsită. Nu se mai au greviştii ce mai e pe acasă, cum se şi-om ieşi ! Daţi-ne plată ca lumea, ner, Triton, de undeva din apropierea slăbiţi de atîta priveghiat în întuneric. — Ce ştiţi de tiţuicele astea ? o să fiţi toţi întinşi laţi, o să vă scoa
zeau pe galerii clinchetele dc do descurcă singure femeile şi bătrînii, cum cerem, şi ne-om apuca şi dc lu gurii abatajului. Umbra celui ce pătrunse în abataj păru Minerii se priveau în tăcere. tem la suprafaţă, iar atunci o să vor
ţcte ale locomotivelor pitice, nici ne ce mai pun la cale patronii pentru a le cru... Altfel... n-avem ce vă tace ! Tre că umple tot spaţiul. — Acum ain auzit de ele... bim altă limbă.
chezaturile cailor însoţite de înjurătu infrînge rezistenţa... buie să stăm aici. Nu părăsita mina — Eu zic... dădu să intervină cu glas
rile oamenilor, nici scrişnetul vagone- nici morţi ! piţigăiat şi vagonetarul din colţul său, — Ei. v-au venit minţile la cap? — Aha... Eram sigur de răspuns... — Nemţeasca poate ! se auzi o voce
te:or la intersecţii, nici ecourile pre Aşa aflaseră de cele două încercări dar n-apucă, fiindcă Vitoşin îi opri cu Era iarăşi directorul. Toţi răspundeţi la tel... Nu vi-i destulă în urma grangurului, care se îndepărta
lungi ale „goalelor" ciocnite pe rampa ale stăpînirii de a cobori în subteran — Ieşiţi din mină şi vă iertăm... vocea sa groasă, puţin înfundată. „Aha, iată şi pe al doilea grangur. greva. Faceţi acum şi agitaţie bolşe acum grăbit după ceilalţi doi, spre
puţului sau uruitul continuu al maşinii rîteva echipe de spărgători de grevă; — V-ar conveni să ne luaţi ca din E „obârul“ şei. Iatâ-I şi pe al treilea. vică. Lasă, o să vedeţi ce vă aşteaptă ! gura suitorului.
subterane de extracţie, de ta puţul orb. aşa aflaseră de măsurile luate pentru oală, să ne trimiteţi apoi plocon la — Linişte, linişte... Se aude parcă Dar ăsta cine o ti ? Sigur că de la Să-l prindem numai pe cel care a lipit
Minerii uitaseră şi glasurile nesuferite, blocarea tuturor intrărilor, de paza pu Curtea Marţială, pentru dezertare... ceva I Siguranţă ori vreun neamţ...“ Nu puteai şti cine a vorbit, în bez
isterice, ale supraveghetorilor. Stăteau să la puţuri şi gurile de mină, de a- astea prin galerii... Va ti împuşcat fără na ce începea să coboare din nou din
întinşi pe cărbuni, pe bandaje nctixate meninţările împotriva celor ce-ar fi în- ...Altădată îndrăzniseră să pătrundă Ciudat, cit de apăsătoare e tăcerea Lipseşte cineva din abataj? milă I Lasă, o să vedeţi... Azi sfîrşim unghere peste mineri.
de armături, pe scocuri, care cum apu in subteran pînă şi poliţia, oamenii si în întuneric, loţi din abataj a- „Cc-o mai fi şi întrebarea as'.r ?" şi cu revolta voastră, o să vă luăm de
case de la început, fiecare cu gîndurile P O V E STIR E guranţei, Credeau că sub ameninţarea muţiseră, cu răsuflarea tăiată. Se auzea Istin şi Trifoii îşi rotiră ochii în jur. sus aerul, închidem toate elevatoarele, (Din ciclul „Drumul spre
lui. Prin bezna din abatajul larg mi-ţi puştilor o sâ-i scoată pe mineri din pînă şi scurgerea picăturilor de apă Se priviră miraţi. „Oare Qabor, aju- să muriţi ca şoarecii, în gaze... Şi cînd ziuă“).
mai vedeai nici vîrfui nasului. Doar in Ji az:nit sa î ajute pe grevişti cu de-ale abataje. pc armături sau pîriitul înfundat al torul-miner. unde o ti ?“. Vagonetarul
citeva locuri lucea rece putregaiul unor gurii... grinzilor care ţineau piept sutelor de dădu să zică ceva, dar Vitoşin, din 1RIMIE STRAUŢ
stîipi de susţinere, iar aproape de gura — Uşor, uşor... Umblaţi uşor cu ar metri de pături de păjnint de de-asupra. colţul său, i-o reteză scurt, răspunzînd
abatajului, de unde se simţea pătrun- e vreo trei zile, sau poate mai de mele. In. mină e periculos să te joci — Auziţi ? întrebării directorului. WALTER FRIGYES " CHEAUARE UA GREVA.
zînd în valuri zgîrcite aerul, se zăreau mult, după socotelile celor mai eu focul. E de-ajuns o seînteie să sară Minerii nu-şi desluşeau insă dec.it — Nu, nu lipseşte nimeni I Ştiţi doar
eîteva colonii de ciuperci fosforescente, beiIriiif din abataj, nimeni nu mai cobo- totul în aer. Sint gaze cam multe acum bătaia inimilor, zvicnetul sîngelui în că nu părăsim mina pinâ nu ne primim
crescute din tavan spre vatră, mari şi rise de la ziuă, pinâ aici... pe aici. Şi, ştiţi, explozia n-o să a- tîmple. Trebuiră să mai treacă multe cli drepturile.
pufoase, intr-o împletitură deasă, per- Se banm'a că stăpinirea prinsese de lo.iga minerii dc poliţai... pe de încordare pînă să se audă şoapta „Dar Gabor“ — întrebă din ochi va
veste de legăturile pe care le aveau răspunsului. ge netarul.
deluind intrarea. După ciupercile aces greviştii prin copii, tăindu-le. Cine ştie Ehe, dar dc la asta cit timp a tre — Aha 1 Se aud paşi pe galerie... — M da! făcu directorul şi clătină
tea ciudate crescute între timp, oamenii ce mai punea Ia cale? Intr-una din cut! Acum, se vede treaba, pa din cap spre „obâr“.
îşi dădeau seama ca a trecut mai bine ziie coborîse pînă prin orturi însuşi di tronii coceau altele... Cine ştie ce-o Vorbise Istin. — Dar astea ee-s ? se auzi brusc ca
de o lună de cînd au intrat în grevă. rectorul nunei, însoţit de „obări“ şi rnni fi pe sus? Azi, miine, trebuie tri un gilgîit, glasul celui de-al treilea
„ştaigări“. mis cineva la ziuă după veşti noi. — Sînt mai mulţi parcă ! — adăugă nou venit şi, cu o mişcare nervoasă,
P înă mai zilele trecute aveau o mă- — Părăsiţi mina. alttel lagărele, — Ei, cc ziceţi? Care din voi vrea şi Triton. vîrî sub nasul bătrînului miner Vitoşin
, sură mai precisă a timpului, ştiau frontul vă mînîncă ! tuna şi fulgera ei. să vadă lumina soarelui ? ! un teanc de hîrtii.
Fnd lâ suprafaţă e zi sau noapte, după Minerii se făceau că nici nu-l bagă Prin întunericul de smoală' întreba — Cel puţin cinci... — la, ia una şi citeşte...
capiii care reuşeau să se strecoare pînă in seaţni. Cîte unul mai răspundea, în rea pluti nefiresc de mult în aer. stîr- — Nu văd aşa, daţi lampa mai a-
aici jos, cu mîncare, apă şi uneori filă": ' nind ecouri. Cel care o pusese era şe- Acum răzbatea clar prin suitori, proape...
lămpi aprinse, dc schimb. Copiii pă — An: mai auzit noi de-a.stea... Nu fui echipei din acest abataj, bătrinul pînă sus în abataj, bocănitul în- Minerul întinse mina, de jos, de unde
nc speriem... Mineri nu găsiţi azi ne Vitoşin. se aflu, luă o hîrtiuţâ şi începu să
trundeau în subteran pe căi ferite, prin toate drumurile... Daţi-ne drepturile călţămurilor pe vatra galeriei. Se au citească cu voce egală, tără mirare;
— O să vedem... mormăi Istin, un zeau şi voci. „Jos războiul antisovietic! Jos călău!
galeriile de refugiu, prin puţurile pă miner din faţa frontului, unde stătea Antonescu! Trăiască prietenia romîno-
tolănit din prima zi a grevei. Acum s-au oprit în buza suitorului. snvietic.ă ! Trăiască Partidul...“
răsite sau galeriile de aeraj. Aşa aflau Au început să urce pe scări, iată. gura
— Poate mai primim vreun 'emn suitorului a început să se lumineze. — Destul I Destul I răcni străinul,
pînă atunci I adăugă şi celălalt mi zmuigmdii-i manifestul din mină, în
„Or fi de-ai „noştri“ sau da ai vreme ce bătrinul îşi termina vorba.
„lor" ? 1“
— ...Comunist Roinîn !
O tajnpă electrică care inundă or
bitor abatajul cu snopul razelor sale,
lămuri curînd această întrebare, fră-
rr.întată de cei din abataj. „E clar.. “
Minerii se feriră instinctiv de lu
mina puternică. Ochii ie erau prea
