Page 19 - 1961-05
P. 19
Nr. 1980 UNU MUL SO CIALISM U LU I oae 8
AGUL G LO R IO S PA R T ID U L U I
•<Lv rfftv -<•». y<*V<Vp>-<**' ¦rl7>»-«Í^V-<Ţ’V~<
crez s*i învăîf în condiţtiile Zile însorite, fericite
create de partid
-nr-» r~'i—i—¦/—»
Sînt tînăr. S-ar putea spune file liceului seral sîr.tem pla N-am cunoscut gustul pli la Ghelar. De un an sînt şef
că abia am intrat în viaţă. Dar nificaţi să lucrăm înlr-un sin nii pină tirziu. după 1944. de brigadă. Stnt căsăto
cîte lucruri frumoase n-am în gur schimb, dimineaţa. In res-
văţat pînă acum ? ful timpului putem merge la Eram 4 fraţi la părinţi. Pă- rit, am un băiat in cla
şcoală, putem învăţa. In afară
De loc sînt de prin părţile de aceasla, în fiecare an ni mint. n-aveam deloc, n-aveam sa a ni-a la şcoala elemen
Drăgăşaniului. Dorind să învăţ se acordă un concediu plătit
o meserie, în anul 195P, am pentru studii de 90 de zile. nici casă. Tata şi mama, iar tară. Nu-mi lipseşte nimic
venit la Călan şi m-am înscris
la şcoala profesională a uzinei In prezent sînt in clasa Xl-a. mai tirziu şi, noi. copiii, din casă. Tot ce doreşte co
obţin rezultate bune. atît în pro
ducţie cît şi la învăţătură. Pen munceam care pe unde apli pilul meu are. El nu duce
tru examenul de maturitate, mi
se. acordă un concediu plătit de cam pentru a trăi de pe o lipsa pîinfi, aşa cum am du
45 de zile. Mă voi strădui să-l
„Victoria“. Aici am avut toiul folosesc cu maximum de ran zi pe alta. s-o eu. Am şi bani. Citc j
g ra tu it: casă, masă, îmbrăcă dament. 1.800-2.000 lei pc lună. In a- 1
minte. Nu mi rămînea altceva La cîteva case de unde lo
decît să învăţ. Intenţionez ca după ce'- ter cuiam, trăia. un om. avut. priite, de exemplu, am cişti-
min liceul să mă înscriu la Fa- Dc multe ori ii vedeam pe gat 2.500 iei. Şi aceasta fără
cultafea de metalurgie din ca copiii lui mincind pline cu a socoti salariul sofiei. Mf-
drul Institutului Politehnic —
Datorită condiţiilor care mi Bucureşti. Vreau să-mi îmbogă unt. Odată, mi.au dat şl mJe am cumpărat aparat de ra
ţesc cît mai mult cunoştinţele o bucată pe care n o puteau dio. mobilă, haine. Acum
au fost create, am reuşit să-mi profesionale, să pătrund cît ei minca. Mi s-a părut cea vreau să-mi. cumpăr casă.
mai adînc în cuceririle ştiinţei. mai nustensă r,rînvare cl\\
însuşesc temeinic materiile pre lume M-am dus la tata şi Visul meu din copilărie
CONSTANTIN ŞF.RBAN l-am rv.gnt să-mi cumpere s a realizat: familia mea
date la cursuri, iar la exame
furnalist la uzina „Victoria"
ne am obţinut rezultate din ce Călan pline cu unt. trăieşte bine. copilul, meu nu
le mai bune. Astfel, cînd am i!§!§1 § !f — Da. da... o să-ţi cum duce !>psă de nimic. Pentru
ajuns în anul III de şcoală M ecanizatorii păr. Dar acuma n-am cu aceasta mulţumesc din ini
şi-a w s°e§!®ec*Léa$ ce. Noi n-avc.m bani. Pentru mă partidului. Lui ii dato
profesională, am cerut să mi munca noastră primim nu rez totul şi către el îmi în
cuvîntul dat mai mălai — mi-a răspuns drept gîndul de recunoştinţă.
se aprobe înscrierea la cursu tata cu durere în glas.
VARTOLOMHL AVRAM
rile liceului seral. Cererea, mi-a
organizator de partid Ia S.M.T.
fost aprobată. Miercurea
Şcoala profesională am ab In cinstea aniversării parti ..i/i—«——>—c_/«_/v...Timpul a trecut şi. paşii NICOLAE BALICI
dului, tractoriştii, mocanidi,
solvi t-o în anul 1959. obţinînd fierarii, strungarii şi agrono m-au purtat pe meleaguri miner, şef de brigadă I. M.
mii de sector, toţi muncitorii hunedorene. Din 1956 lucrez Ghelar
Raportăm partidului Echipa de oţelari condusă de calificarea de furnalist. Ime staţiunii noastre şi-au luat pre
comunistul Mihai Tîrpescu de diat am fost angajat Ia secţia ţioase angajamente. Pe baza a- I I \ - J * / />— >\— > \— J Ji-I\—JwJv_SuJ¦,iţ ui ui %
la O.S.M. Nr. 2 a C. S. Hu- furnale a uzinei. Cursurile li cc-stora s-au stabilit ca obiec
ln urma dez BĂI U I MOGA Toate acestea ne- nedoara, in cinstea aniversării ceului seral nu le-am întrerupt tive pe staţiune: îndeplinirea
partidului a redus rebutul a- însă. La uzină, atît mie, cît şi pînă la data de 8 mai a pianu
baterii Directivelor secretar al comitetului de partid au permis ca in proape la jumătate. celorlalţi muncitori dornici să lui de hantri pe campania de
primăvară în proporţie de 102
C.C. al P.M. R. Combinatul siderurgic Hunedoara cinstea aniversării lată în clişeu o parte din la sută ; reducerea preţului de
cost pe hantru cu un leu, exe
cu privire la crite- ---- __ partidului să pu membrii echipei, discuiînd des înveţe ni s-au creat toate con cutarea lucrărilor agricole la
diţiile. Cei care urmăm cursu- timpul optim şi de bună cali
riile principale ale întrecerii socia tem raporta obţinerea unor succese pre calitate. tate : extinderea momn,'zării
lucrărilor agricole în G.A.C. şi
liste in cinstea aniversării a 40 de frumoase în lupta pentru îndeplinirea cctBiTxxxTixcxjr. r-r-rmanonUzarca întregului rare
de tractoare m gospodăriile a-
ani de la înfiinţarea partidului, co angajamentelor. Astiel, am produs -BS- grioole efective.
lectivul de siderurgişti ai ’ Hunedoa 2.300 tone cocs metalurgic, 10.630 tone )old spre noi victorii Astăzi, la cea de-a 40-a ani In fabrică, pe
versare a înfiinţării Partidului tarlalele gospodă
rei, în frunte cu comuniştii, s-a an fontă, 6.222 tone oţel Mari in Şi elec Comunist din Rcmmie. mrea ni riei de stat, ori p"e
z.atorii de la S.M.T. Miercurea, acelea ale gospodâ^
gajat sâ depăşească simţitor plănui de tric, 27.260 tone laminate peste raportează cu fruntea sus că riei colective, ma
şi-au respectat întrutotul cu mele pot munci fă
producţie, să realizeze 3.200.000 lei eco plan, ceea ce înseamnă depăşi „Succesul furna PETRE BAR BL Ioan Enăşeău, Dio vin,tui d a t: planul dc hantri pe ră a purta grija
liştilor începe în a- nisie Alimpe.scu. campania de primăvară, a fost celor mici. Pentru
nomii suplimentare la preţul de cost rea angajamentelor luate. La pre secretarul Comitetului de partid indenIinit in proporţie de 103 ei, pentru copiii
Ia sută : preţul de cost pe han muncitorilor şi co
şi să îmbunătăţească simţitor calita ţul de cost numai în trimestrul bataje", „Nici un I. A\. leliuc Pavel Bolovan şi tru a fost redus cu aproape 2 lectiviştilor din Pe-
lei : s-a făcut permanentiza treşti s-a construit
tea producţiei. I am realizat aproape 3.000.000 lei vagonet de minereu loan M. Popa, n-au rea brigăzMcr la Daia Romînă aici de curind un
şi Uneurei. iar celelalte 88 de minunat cămin de
Pentru înfăptuirea acestor angaja economii suplimentare. Luînd în con rebuiat“ — iată lozincile stih care se rebutat în acest an nici un vagonet tractoare a.u fost şi ele perma zi şi o creşă.
mente, comitetul de partid a cana siderare economiile realizate in luna nentizate in grupuri, după ne
lizat activitatea colectivului combi aprilie, înseamnă că şi acest anga întrec minerii de la I. M. Feline in de minereu. cesităţile gospodăriilor agricole IN FOTO: Că
natului spre desfăşurarea pe scară cît jament a fost depăşii In ceea ce pri colective: toate lucrările agri minul de zi şi crc-
mai largă a întrecerii socialiste, in veşte calitatea, furnaliştii şi lamina- cinstea aniversării a 40 de ani de e- Entuziasmul cu care minerii au cole din campania de nrimă- f#I i#rr mm mm şa din Petreşti.
troducerea cu mai mult curaj a teh torii mai ales, au redus cu mult vară au fost executate in tim
nicii noi, aplicarea de noi metode sub admis declasatele şi rebutul, si- xistenţa a partidului. In abataje şi ga muncit pentru a întîinpina măreţul pul ortim. iar calificativele da mr
de muncă, ridicarea permanentă a tuîndu-se în fruntea întrecerii pe c o m te de receptioneri in carnetele
binat. lerii, în staţia de sortare şi ateliere, eveniment din viaţa poporului nostru tractoriştilor au fost numai ....... I
gradului de calificare. „bine“ şi „foarte bine“.
Birourile organizaţiilor de bază au Trebuie să arătăm că în urma se de-iâşoarâ o insulleţitâ întrecere cu realizări cit mai frumoase, rezultă ^mm
preocupării colectivelor de furnalişti Staţiunea noastră se poate mm
fost îndrumate să urmărească perma şi oţelari, putem raporta partidului pentru ca furnaliştii din Hunedoara şi însă şi din alte fapte. Astfel, in luna mîndri cu tractorişti ca Ton
nent realizarea planului de produc că în cinstea aniversării sale indicii Fierea, care si-a realizat pla
de utilizare stabiliţi de Congresul al Călan sa primească minereu mai mult. aprilie, furnaliştii din Călan au anun nul de hantri în proporţie de
ţie la toţi indicii. L.a iniţiativa co 111-lea pentru 1965 au fost realizaţi 108 Ia sută Gheorghe Dan. care
mitetului de partid, organizaţiile de la secţiile furnale 5-6 şi oţeiâria mai bun şi mai ieltin. ţat că au nevoie de minereu in plus are o depăşire de 77 procente.
bază din sectoare, împreună cu comi Martin nr. 2. VasHe Tudor cu 78 de procente
tetele sindicale de secţie, au asigurat Demn de remarcat este faptul că a- Comitetul de partid a stat de vorbă 'fonăşire şi kadistul Vacile D;-
cunoaşterea de către toţi muncitorii Aceste rezultate se datorează în na care şi-a îndeplinit ni"
şi tehnicienii a principalilor indici de mare măsură faptului că la princi nimat m'i întrecerii sînt comuniştii. Ei cu comuniştii din sectorul III, sec de hantri în proporţie de 151
pian şi a angajamentelor luate. la sută.
palele locuri de muncă, acolo unde se situează în Iriuitea tuturor acţiu tor care extrage minereu numai pen
O atenţie deosebită a acordat comi
tetul de part ici sprijinirii iniţiative a fost mai greu, s-au găsit şi se nilor, constituie'prin niTrrîea tof o pildă tru Călan. $i, ca întotdeauna, mine
lor izvorife din rîncîul maselor, cum găsesc comuniştii. Numele furnalişti
ar fi aceea a furnaliştilor, „Să reali pentru toţi ceilalţi muncitori. La secto rii au răspuns: „Furnaliştii nu vor
zăm planul fiecărei luni cu o zi mai lor llie Mîtcă. Alexandru Olaru. a
devreme", a laminatorilor de la la rul ii s-a constatat, la un moment dat, duce linsă de minereu“. Au fost puse
minorul de 630 m m : „Să laminăm oţelarilor Constantin Mogonea, Mihai
in fiecare schimb cel puţin 10 blu Tîrpescn, Marian Axente, a laminato că deşi planul de producţie e depăşit în producţie încă 4 fronturi de lu
muri peste plan", a oţclarilor de la
O.S..M. 1 privind ridicarea gradului rilor Jlea Iordan şi Adrian Bnfaş, şi minereul extras e de bună calitate, cru, s-au luat noi măsuri. Pentru îm
de calificare a muncitorilor. sînt cunoscute şi stimate de întrea
se depâşov'e preţui de cost. Intr-o a- bunătăţirea entităţii, organizaţia de
ga Hunedoara.
Glorioasei aniversări a partidului dznare de partid, unde s-a analizat a- partid a alcătuit un colectiv de con
nostru drag. îi închinăm succesele ecastâ situaţie, minerul c.lnnnFt Cos- trol nesalariat, organizat pe schim
obţinute şi ne angajăm să ridicăm ma Cnlceu a propus introducerea con buri. Pianul lunii respective a fost Succesele obţinute vor fi
consolidate şi dezvoltate
şi mai sus steagul întrecerii pen tului de economii. Astăzi, sectorul 11 depăşit cu 10,5 Ia sută, iar sterilul
este fruntaş în lupta pentru economii. vizibil a -căzut. Fruntaşi : comuniş
Mai important este insa (aptul că pc tii Ioan Urzică, Ioan Matcş, Sabin
baza contului dc economii se poate şti Pis.
precis, în orice zi, cute economii are Astăzi, în ajunul aniversării a 40 Muncitorii din depoul de locomo
fiecare echipă. de ani de la înfiinţarea partidului,
minerii din Teliuc raportează extrage complexul C.F.K. Si- VASILE GRAMA tive planul pe tri-
Pînă acum, echipele conduse de co rea peste plan a circa 8.000 tone mi meria, mobilizaţi nieslrul I a fost de
muniştii Ioan Enăşeău, Cosma Cuicea nereu de fier (angajament 5.150). dc organizaţiile de secretarul Comitetului orăşenesc păşit cu 4,83 la suită,
şi Emilian Bălan au economisit între
6.000 şi 9.000 lei. cre!şlcrca conţin11tiihii de meta 1 cu 5 pariid, desfăşoară o H.M.K. — Simeria iar productivitatea
la sută la sliderita şi cu 8 la sută
Si încă un exemplu. Comunistul la limonita tangajeiment 2 1a sută întrecere susţinută — muncii a crescut cu
loan M. Popa, îpreună cu brigada sa,
au pornit iniţiativa „Nici un vagonet siderita şi 3 !;i sulă la limonita). pentru îndeplinirea şi depăşirea anga 5,55 Ia sută. Consumul specilic de com
de minereu rebutal". Curinc! această economisirea a 258.('¦00 lei (anga Ti
tru metal cît mai mult. mai bun ş1 jamentelor luate in cinstea aniversării bustibil convenţional a tost redus sub
iniţiativă a fost îmbrăţişată de toa ment 200.000 lei). Aşadar, toirite an- a 40 de ani de la înliinţarea Partidu norma tehnică realizîndu-se o econo
mai ieftin, ştiind că astfel ne aducem lui Comunist din Koniînia.
Mulţumim din inimă contribuţia la măreaţa operă a desâ- te echipele de mineri din întreprin ga jámentele au fost depăşite. E un
partidului vîrşirli construirii socialismului în pa dere. Rezultatele, fireşti dc allicl, sînt SUCccs al minerilor noştri şi 1totodată Comitetul orăşenesc dc partid a o- mie de 1.657,4 tone combustibil con
nentat eforturile muncitorilor din com venţional. La preţul de cost s-au rea
cît se poate de îmbucurătoare : multe un nou imbold in munca de viitor. plex in direcţia îndeplinirii planului de lizat economii de 279.618 lei.
tria noastră. brigăzi, printre care cele conduse de un îndemn spre noi victorii.
Lucrez ca muncitor forestier -essas- transport in cele mai bune condijiuni Succese de seamă au obţinut şi co
de 31 de ani. Cînd pădurile a- Peisaj industrial. Aspect de la secţiile de furnale a C.S. Hunedoara.
parţineau claselor exploatatoare, de siguranţă a circulaţiei, îmbunătăţi lectivele staţiei Simeria-călători, revD
no.' muncitorii torosticri duceam
o viată mizeră. Locuiam in bor rea calităţii reparaţiilor şi reducerea zia de vagoane Simeria-triaj, secţia
deie. Patul ne era cetina. Despre
proiecţia muncii, asistenţă me timpului de imobilizare a locomotivelor T.C. 4 şi celelalte unităţi Q.F.R. din
ci.cală. concedii de odihnă, nici
pomeneala. Lucram in condiţii şi vagoanelor aflate in reparaţie, mic cadrul complexului, care şi-au îndepli
neomeneşti. Munceam cite 15-16
ore pe zi. Salarml il primeam la şorarea consumurilor speedice. îmbu nit şi depăşit planul şi angajamentele
3 luni odată,
nătăţirea stării liniei de cale ferată luate in întrecerea socialistă.
intre condiţiile noastre de mun
că şi de trai de azi şi cele din prin executarea de lucrări de întreţinere în fruntea luptei pentru îndeplinirea
trecut, este o deosebire ca de la
cer la păitânt. Munca a lost în do bună calitate şi reducerea chelluie- şi depăşirea sarcinilor de plan şi a an
mare parte mecanizată. Au fost
construite cabane dotale cu pa blor de exploatare. Munca plină de en- gajamentelor luate, s-au aflat membrii
turi şi cazarmamentul necesar,
ia exploatări există puncte sani luziasm desfăşuralâ de muncitorii cefe şi candidaţii de partid, tovarăşii Ioan
tare şi biblioteci volante. Cîşti-
găm lunar inir? 1.(130 şi 2.509 rişti. sub îndrumarea organizaţiilor de I odor, loan Ghilea, strungari, ViOrel
bi partid, a dus ta obţinerea de rezultate Ocoş, maistru, loan Vlad, lăcătuş de
Acestea le datorăm partidului bune. Muncitorii ceferişti raportează as la atelierele R.M.R.. losil Alhu, Vasile
nostru drag, care poartă o grijă
deosebită muncitorilor. Colectivul tăzi ci, mindrie partidului că angaja lamaş, mecanici de locomotivă, Mircea
sectorului nostru şi-a îndeplinit
şi depăşit angajamentele luate în mentele luate au lost îndeplinite şi de Gheorghe, Ioan Şolea, meseriaşi, de la
cinstea aniversării partidului
Eu rn-am angajat să încarc pes păşite. La atelierele K..M.KV, planul depou, tigri Francisc, Dionisie Păcu
te plan 300 m.c. buşteni. Angaja
mentul l-am rlepăşit. Am încăr producţiei globale p- trim. I a lost rea rar, şeii de manevră, loan Savti, im
cat 500 m.c.
lizat in propo ţie dc 101 la sută, iar Ia piegat de mişcare, de la Simeria- triaj,
Noi, muncitorii forestieri —
stăpîni azi pe păduri — mulţu producţia martă in proporţie de 102,1 Nicolae Bnrlacu, electromecanic şi loan
mim din inimă partidului pentru
condiţiile bune de lucru ce ne-ati la suta şi s-au obţinut 237.000 lei eco Cozma, şef de secţie de la I. C. 4,
fost create şi care se îmbunătă
ţesc an de an. nomii la preţul de cosi. Iimpui de imo Gheorghe Drâghici, impiegat de miş
SĂI A l AN COI F bilizare a locomotivelor şi vagoanelor care, loan Hadnde, şei de iren, Nico
muncitor forestier — secto a (ost redus cu mult. reiişiudu-se să se lae Burduf, şei de manevră, de la Si-
rul Barn Mare al I F. Haţeg
repare peste plan, cit materiale econo- merin-călători, Viorel Ghiciţi şi Mihai
mistle. o locomotivă cu reparaţie ge Matei, lăcătuşi de revizie, de la revi
nerală şi 4 vagoane cu reparaţii pe zia de vagoane triaj, şi mulţi, alţii au
riodice, Calitatea reparaţiilor s-a îm constituit un exemplu pentru c*.dălţi
bunătăţit de asemenea în mod simţitor. muncitori din complex.
In acest trimestru nu au existat vagoa Succesele obţinute in cinstea aniver
ne sau locomotive căzute în termenul sării a 49 de uni de la înfiinţarea par
de garanţie. tidului, vor li consolidate şi dezvoltate
pentru a obţine rioi victorii in lupta
colectivul staţiei Simeria-triai, deţi
nătorul drapelului de staţie Irunlaşă pe pentru inlaptuirea sarcnilor trasate de
biră, şi-a depăşit planul dc producţie Congresul al lll-lea al partidului in
pe primul trimestru cu 3!) la sută. La laţa muncitorilor ceierjşti.