Page 20 - 1961-05
P. 20
nag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1980
meoaxw*#. *
40 de ani de la înfiinţarea AAiXlm elB şiip jL . ju ü in x e ie sdLM • ju itlm e L B ş iird • xd im e le ş t ir i*
Partidului Comunist din Romînia
— — — -------------------------— - * * ----------------------------— 1 1
Cuoîntarea tovarăşului Fetru Furdui
(Urinare din pag. l-a) lui de dezvoltare puternică a agri tre au fost în primele rînduri ale luptei
Partidul Comunist din Romînia a culturii, pe baza planului cooperatist pentru transformarea socialistă a agri 4 Veşti lin B, 5. Maslpracăa n iv e rs a re a R .S .S . A rm en e
fost singurul partid politic oare s-a al lui Lenin, aplicat la condiţiile ţă culturii, Prin exemplul lor personal,
ridicat cu toată hotărîrea la luptă rii noastre. Istoria Romîniei este stră prin munca de lămurire dusă zi de zi, şi a P a rtid u lu i C om unist
bătută de luptele ţărănimii împotriva au reuşit să convingă marea majori
împotriva fascizării ţării. In ciuda te claselor exploatatoare, pentru o viaţă tate a ţărănimii muncitoare de a păşi d m A rm en ia.
rorii tot mai bestiale a regimului bur- omenească, eliberată de jugul moşie- pe calea agriculturii socialiste. Secto
ghezo-moşieresc, partidul şi-a intensi rimil. Dar numai sub conducerea cla rul cooperatist cuprinde în prezent 82 EREVAN 6 (Agerpres). — TASS transmite: La 6 mai, Modernizarea producţiei la uzinele
ficat activitatea în rîndurlie clasei sei muncitoare, sub steagul comuniş la sută din suprafaţa cooperativizabilâ lakov Zarobian, prim-secretar al Comitetului Central al Par din Prostejov
muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii tilor şi-au găsit împlinirea năzuinţele a regiunii noastre. tidului Comunist din Armenia a prezentat raportul la sesiunea
progresiste, precum şi în rfndurile mi de veacuri ale ţărănimii. Pămîntul a După ce a trecut în revistă impor jubiliară a Sovietului Suprem ai R.S.S. Armene şi a C-.C. Principala producţie a uzi
tantele înfăptuiri în domeniul cul- al Partidului Comunist din Armenia, consacrată celei de-a nelor din Prostejov o for
norităţilor naţionale şi a strîns legă devenit cu adevărat al celor ce mun Hîralizării maselor, vorbitorul a arătat 40-a aniversări a acestei republici şi a Partidului Comunist mează arcurile pentru au lui de producţie s-a redus
că înflorirea economică şi culturală a din Armenia. toturisme, camioane, vagoa
turile cu masele, a grupat în jurul cesc. Izvorul vieţii noi, fericite a ţără regiunii noastre a avut ca urmare o ne de cale-ferată etc. Intru- cu trei zile, au scăzut rebu
simţitoare creştere a nivelului de trai La sesiune au luat parte Nikita llruşciov, oaspeţi din cit conform prevederilor pla
său forţele democratice, reuşind să nimii muncitoare este agricultura so a oamenilor muncii. Numai în ulti republicile frăţeşti ale Uniunii Sovietice. nului, in actualul cincinal turile, s-a îmbunătăţit cali
mii 4 ani, prin grija partidului şi sta producţia de arcuri spirale
organizeze un larg front de luptă cu cialistă, bazată pe munca în comun lului nostru au fost construite şi date In cei 40 de ani care au trecut, a declarat Zarobian, Ar trebuie să crească cu 55 la tatea arcurilor, realizindu-se
in folosinţă oamenilor muncii peste menia s-a transformat într-una din republicile înaintate ale sută, iar producţia de arcuri
caracter antifascist. şi pe tehnica modernă. Partidul a gă 6.750 apartamente, Iar în ultimii 9 ani U.R.S.S. Poporul armean a obţinut aceste succese în familia elicoidale cu 140 la sută, la totodată o economie anuală
s-au construit prin împrumuturi acor popoarelor frăţeşti ale Uniunii Sovietice. uzinele Prostejov s-au luat
Referindu-se la activitatea partidu sit formele de cooperare cele mai po date de stat 15.958 locuinţe individuale. măsuri care să asigure mo de peste 400.000 coroane.
A crescut simţitor puterea de cumpă Vorbind despre dezvoltarea republicii în această peri dernizarea producţiei, intro
lui în anii războiului antisovietic, vor trivite, sprijinind ţărănimea să se con rare a oamenilor muncii de la oraşe oadă, Zarobian, a arătat că în anul !9fi0, volumul producţiei ducerea de noi linii de pro Recent la oţelărttle din
şi sate. industriale a depăşit aproximativ de 70 de oTi volumul pro ducţie in flux şi aplicarea
bitorul a subliniat felul, cum comu vingă de superioritatea muncii în co ducţiei industriale a anului 19 13. automatizării.. Agregatele ne Prostejov a fost dată în ex
Convinşi' prin propria lor experien cesare vor fi confecţionate
niştii au luptat neînfricaţi pentru sa mun şi să păşească conştient pe baza ţă că partidul nostru nu cunoaşte alte Un indiciu al înaltului nivel tehnic al industriei Arme ploatare o nouă linie pentru
interese în afară de cele ale poporului, niei, a subliniat Zarobian, este făptui că maşinile si utilajele în majoritatea cazurilor in
botarea maşinii de război, fasciste, liberului consimţămînt la agricultura oamenii muncii din regiunea noastră uzină. fabricarea arcurilor spirale,
în frunte cu comuniştii, traducind în pe care le produce, sînt exportate în 37 de ţări din Europa.
sădind în inima poporului încrederea cooperatist-sociaîistâ. viaţă hotărîrile partidului şl guvernu Asia şi Africa. Colectivul uzinelor din care este şi mai mecanizată ţ
lui, vor lupta cu un elan sporit pentru în Prostejov a construit şi o li
în victoria Uniunii Sovietice asupra Pe baza relaţiilor de producţie so florirea economică şi culturală a regi Armenia sovietică, a spus în continuare raportorul, este o nie pentru arcuri spirale, [n cleclt prima.
unii npastre, pentru desăvirşirea con republică în care nu există nici un neştiutor de carte. Ne felul acesta ciclul procesu
fascismului german, cum partidul a cialiste, ca urmare a muncii ideolo strucţiei socialiste în scumpa noastră mîndrim, a adăugat el, cu Academia noastră de ştiinţe, con In prezent majoritatea tu- L
patrie. dusă' de Viktor Ambarţumian, savant cu renume mondial. în
elaborat programul de înfăptuire a in gice a partidului, a desfăşurării revo prezent, în R.S.S. Armeană există 79 de instituţii de cercetări turor arcurilor produse de ,
In continuare vorbitorul a subliniat ştiinţifice.
surecţiei armate, singura cale pentru luţiei culturale, s-a statornicit domi că întreaga activitate a partidului nos uzină sint fabricate pe aces- i
tru se călăuzeşte după principiul mar
răsturnarea dictaturii fasciste, ieşirea naţia deplină a ideilor marxist-leni- xist al internaţionalismului proletar, al te linii. Totodată folosirea
solidarităţii cu clasa muncitoare de
Romîniei din războiul nedrept şi în niste în patria noastră. Ştiinţa, arta. pretutindeni în lupta pentru pace, de suprafeţei de producţie s-a {
mocraţie şi socialism.
toarcerea armelor împotriva armatelor literatura, cunosc o dezvoltare fără dublat. ;
Călăuzit de principiul internaţiona
fasciste. precedent. lismului proletar, partidul nostru şi-a in ariii viitori uzina se va ?
adus şi Îşi aduce contribuţia la întări
Folosind condiţiile favorabile crea Ţelul suprem al activităţii partidului rea continuă a unităţii mişcării comu dezvolta. Aici se vor construi v
niste internaţionale. Partidul Muncito
te de ofensiva eliberatoare a Arma este asigurarea bunăstării celor ce resc Romîn îşi desfăşoară activitatea noi hale de producţie, unde
pe baza documentelor Consfătuirilor de
tei Sovietice, deruta provocată în rin- muncesc. Linia generală economică a la Moscova, la elaborarea cărora a se vor fabrica arcuri circul- '
participat alături de partidele comuniste
durile hoardelor hitleriste şi ale clicii partidului de dezvoltare puternică a for şi muncitoreşti. Aceste documente con- lare, precum şi reţele de ar
stituie programul marxist-leninist a!
militare antonesciene cît şi contradic ţelor de producţie ale ţării pe baza mişcării comuniste mondiale în etapa mătură.
actuală de dezvoltare istorică a ome
ţiile existente în sînul claselor exploa industrializării socialiste, a asigurat ri nirii B a ra j de pămîrî# pe rîuS O h re
tatoare, Partidul Comunist a pus în dicarea necontenită a nivelului de trai ’ Principala" condiţie internaţionalii â DecWafia Ministerului Afacerilor
succeselor în făurirea noii orînduirii o
aplicare planul elaborat. a celor ce muncesc, Salariul real a constituie într-ajutorarea şi sprijinul In regiunea bazinului de cestui baraj se vor folosi 7,5
reciproc între statele socialiste, folosi cărbune brun din Cehia de milioane m.c. de pămînt. La
Forţele populare patriotice, sub con crescut în 1960 cu 47 la sută faţă de rea tuturor avantajelor şl coeziunii sis Externe al R. D. Vietnam în nord, pe rîul Ohre se va con cul de acumulare al baraju
temului socialist mondial. Prietenia şi strui un baraj de pămînt, In lui va alimenta cu apă in
ducerea P.C.R. au înfăptuit la 23 Au 1955. O expresie â grijii profunde pe alianţa indestructibilă cîi Uniunea So lungime de 3,5 km. şi înalt dustria bazinului şi populaţia
vietică şi celelalte ţâri socialiste, pe de 50 m, — umil din cele regiunii.
gust 1944, insurecţia armată şi au do care partidul o poartă oamenilor mun baza internaţionalismului socialist, con problema Laosului mai mari din Europa cen
stituie piatra unghiulară a politicii ex Lucrările de construcţie
borât dictatura militară fascistă. Ar cii este uriaşa amploare care au luat-o terne a Republicii Populare Romîne. HANOI 6 (Agerpres). — Mi stă propunere a fost sprijinită trală. Pentru construirea a-
nistrul Afacerilor Externe al R. călduros de cei doi copreşedinţi vor începe anul viitor.
mata romînă a întors armele împo construcţiile de locuinţe. Au apărut pe Poporul romîn ca şf celelalte po D. Vietnam a dat publicităţii o ai Conîerinţei de la Geneva din
poare ale lagărului socialist, salută cu declaraţie ou privire la convoca anul 1954 şi de multe ţări ale
triva Germaniei hitleriste, alăturîndu- harta ţării oraşe noi. cartiere noi cu bucurie uriaşele succese ale Uniunii So
se Armatei Sovietice în războiul drept, zeci de mii de apartamente în care lo vietice in dezvoltarea economiei, ştiin
ţei şl tehnicii, pe care Ie consideră ca
eliberator. cuiesc sute de mii de familii de oa pe propriile sale victorii. Oamenii
muncii din ţara noastră sînt însufle
In plină luptă o maselor populare meni ai muncii. ţiţi în lupta lor pentru desăvirşirea con rea conferinţei internaţionale lumii.
strucţiei socialiste de realizările epo
pentru întărirea continuă a regimului Congresul al Ill-iea al partidului a cale ale, primului stat socialist. Cu un pentru Laos in care se arată că Ministerul Afacerilor Externe
puternic entuziasm a test primită mă guvernul Republicii Democrate al Republicii Democrate Viet
democrat-popuîar, în toamna anului marcat intrarea ţării noastre într-o reaţa victorie a poporului sovietic — Vietnam salută primele contacte nam speră că guvernul Cambod-
1945 a avut loc Conferinţa Naţiona nouă etapă de dezvoltare, etapa desă- zborul primului om în Cosmos. stabilite intre părţile interesate giei va lua parte la Conferinţa
lă a P.C.R., care a elaborat un vast pentru discutarea condiţiilor în internaţională pentru Laos şi îşi
program pentru reconstruirea ţării vîrşiril construcţiei socialismului. Par Sarcina principală a zilelor noastre cetării focului in Laos' şi îşi ex va aduce contribuţia sa la lu
tidul nostru a fixat noi obiective însu- este preinliinpinarea unui nou război primă speranţa că ele vor duce crările acestei conferinţe, in in
prin refacerea şi dezvoltarea indus mondial. înfăptuind politica elaborată la rezultate pozitive pe care le teresul poporului laoţian, al pă
triei grele, creşterea producţiei indus fleţitoare, a căror înfăptuire va duce în- de Partidul Muncitoresc Romîn, Gu doresc poporul Laosului şi toa cii şi securităţii in sud-estul
triale şi agricole, pentru cucerirea în tr-un timp relativ scurt poporul nostru vernul Republicii Populare Romîne, ala te popoarele din sud-estul Asiei. Asiei.
tregii puteri politice de către clasa pe înălţimi nebănuite de bunăstare iuri de guvernele celorlalte state so
muncitoare şl trecerea la revoluţia materială şi dezvoltare culturală. cialiste militează perseverent pentru li Ministerul Afacerilor Externe In ceea ce îi priveşte, guver
socialistă. chidarea încordării internaţionale, pen al Republicii Democrate VLetnarp
Adoptînd planul de 6 ani şi schiţa tru triumful principiilor coexistenţei îşi exprimă regretul in legătură nul-» R. D. ATetnam declară încă
Sub conducerea partidului, forţele planului de dezvoltare economică în paşnice a statelor cu sisteme sociale eu •faptul că în momentul cînd
revoluţionare ale clasei muncitoare perspectivă a ţării noastre, Congresul diferit«, pentru demascarea şi zădăr situaţia din Laos a început să o dată că sprijină Conferinţa in
nicirea oricăror uneltiri ale cercurilor
s-au maturizat, s-a consolidat..aUătl- al Ill-iea al partidului a deschis în imperialiste agresive. ternaţională pentru Laos şi este
ţa dintre muncitori şi ţăranii munci faţa ' poporului perspective luminoase
tori, elementele contrarevoluţionare a"h de viitor. Transpunerea In viaţă a aces Vorbitorul a arătat în continuare că- capete un curs pozitiv regele gata să participe la aceasta. De
Partidul Muncitoresc Romîn îşi ela
fost demascate şi zdrobite de popor-«ji tor planuri va determina dezvoltarea borează politica sa externă pornind de Laosului a făcut o declaraţie legaţia guvernului R. D. Viet
Ultimii reprezentanţi al burgheziei au impetuoasă a industriei şi agriculturii, la teza că in epoca actuală războiul care a avut o influenţă asupra nam va face tot ce-i va sta în
fost izgoniţi din guvern, iar la 3(1 făurirea unui belşug de bunuri mate mondial poate fi preîntîmpinat şi chiar participării Regatului Cambod- putinţă pentru a contribui la
decembrie 1947 a fost curăţit regimul riale şi ridicarea continuă a nivelului exclus clin viaţa socială, înainte de li giei la Conferinţa internaţională succesul lucrărilor conferinţei in Primul troleibuz produs la noua uzină „V. I. Lenin“ din-
chidarea totală a sistemului capitalist. pentru Laos. interesul păcii în l.aos. Ostrov, regiunea Boemfa de Vest ;'(BxS. Cehoslovacă).
politic de vestigiile feudale prin des de trai a celor ce muncesc.
In încheierea cuvintării sale, După cum se ştie prinţul Norod- ÎN FOTO : In noua. uzină, construită in numai un an.
fiinţarea monarhiei şi proclamarea Re Forţa de neînvins a partidului con tovarăşul Petru Furdui a sp u s: Primul troleibuz părăseşte haia de montaj.
Continuind tradiţiile glorioase ale cla
publicii Populare Romîne. A fost in stă în trăinicia legăturilor sale cu ma sei muncitoare, unind elanul revoluţio om Sianuk, şeful Regalului Cam-
nar. dinamismul, perspectiva largă cu
staurată deplina putere politică a cla sele, în faptul că el ştie să înveţe ma realismul profund, cu o tundamenlare bodgiei, a avut o iniţiativă nobilă,
ştiinţifică a politicii pe care o elabo
sei muncitoare — dictatura proleta sele şi să stimuleze iniţiativa lor crea rează, Partidul Muncitoresc Romîn Răscoala se extinde în toată ţaraAngo'a:propunînd convocarea Conferin
conduce cu fermitate masele înainte pe
riatului. Romînia a păşit într-o nouă toare, învâţînd în acelaşi timp el în calea socialismului şi comunismului. ţei internaţionale pentru Laos
etapă de dezvoltare, etapa revoluţiei suşi din experienţa lor inepuizabilă. Trăiască cea de-a 40-a ani cu participarea a 14 state. Acea-
versare a înfiinţării Partidului
socialiste, în cursul căreia poporul Prin devotamentul său faţă de intere Comunist din Romînia! S.U.A. cont nuâ LUANDA 6 (Agerpres). — pronunţat de tribunalul din „indian Express“, el vorbeşte
provocările împotriva La 4 km. de Carmona, patrioţi Luanda împotriva a şase per despre cruzimile colonialiştilor
nostru a făurit o ţară nouă înflori sele oamenilor muncii, prin politica sa Trăiască Partidul A\uncitoresc angolezi au atacat o patrulă soane acuzate de „propagandă portughezi din Angola care ur
Romîn, Comitetul său Central, Cubei militară. In aceeaşi zi au avut subversivă" şi de participare ia măresc să înăbuşe mişcarea de
toare. înţeleaptă, clarvăzătoare, partidul ş:-a în frunte cu tovarăşul Gheor- loc lupte în apropierea oraşe mişcarea pentru eliberarea An eliberare.
ghe Gheorghiu-Dej! HAVANA 6 (Agerpres). Gu- lor Sanzo Bombo, Songo şi goiei de sub exploatarea co
Partidul Aluncltoresc Romîn a dat cîştigat preţuirea, dragostea şi încre vernui Statelor Unite continuă Santa Cruz. Răscoala care a lonială. In scrisoare se spune că apro
Slavă Partidului Muncitoresc acţiunile provocatoare împotriva izbucnit iniţial în nordul An- ximativ 400.000 de patrioţi an
maselor populare un program clar, derea nemărginită a poporului. Romîn, inima fierbinte şi con Cubei. Potrivit relatărilor ziaru golei, se extinde treptat în în •A golezi au fost exterminaţi sau
ştiinţa poporului nostru, călăuza lui „Revolución“, nave de răz treaga ţară. La 4 mai, forţele aruncaţi in lagăre de concen
ştiinţific fundamentat de construire a O manifestare elocventă a încrederii înţeleaptă, sigură, care îndrumă boi americane au pătruns in ul răsculate au atacat un detaşa DEL.HI 6 (Agerpres). — trare. Avioane portugheze bom
poporul nostru muncitor pe dru timele zile in mai multe rinduri ment portughez în apropiere de TASS transmite : „In Angola si bardează fără milă satele Ango
socialismului. înarmat cu teoria mar» nestrămutate cu care poporul nostru mul luminos al desăvîrşirii con in apele teritoriale cubane „in Luanda. La 5 mai, aceste forţe tuaţia est'e cu mult mai proas iei ai căror locuitori „sînt bă
strucţiei socialiste în patria scopul evident de a provoca inci au aruncat în aer un pod de pe tă decît în Congo sau in nuiţi că simpatizează cu răscu
xist-leninistă, studiind profund reali urmează politica partidului şi luptă noastră, spre comunism, visul dente“. Agenţia Prensa Latina şoseaua Bongo-Dande, situat ia Algeria“, subliniază într-o scri laţii“.
de aur al tuturor celor asupriţi transmite de asemenea că în numai un km. de Luanda. In soare adresată rudelor sale un
tatea, călăuzit de dialectica materia pentru aplicarea ei în viaţă o consti de-a lungul veacurilor ! noaptea de 4 spre 5 mai, mai aceeaşi zi şi în aceeaşi regiu ofiţer originar clin Goa care ser „In ciuda terorii nemiloase a
multe nave d'e război ale mari ne ele au atacat o patrulă mi veşte intr-o unitate militară por autorităţilor portugheze, scrie
listă, de interesele fundamentale ale tuie entuziasmul cu care sînt Înfăp litară. tugheză din această colonie afri ofiţerul, poporul Angoiei este
cană. In scrisoarea sa, publica ferm hotărit să se elibereze de
oamenilor muncii, partidul a dezvă tuite hotăririle celui rie-al 111-!ea Con Agenţiile de presă au publi tă la 5 mai in paginile ziarului sub jugul portughez“.
luit căile de dezvoltare a construcţiei gres al P.M.R. După cum se ştie, anul
socialiste, stabilind sarcinile funda 1960 — pritnul an al planului de ' 6
mentale ale dezvoltării social-econo- ani — a fost încheiat cu importante
mice, îndrumând şi concentrând to a te succese. Planul a fost realizat în pro
forţele spre atingerea obiectivelor pro porţie de 103,6 Ia sută Faţă de creşte
puse. rea de 13 la sută a producţiei indus nei S.U.A. s-au apropiat de li cat în ultimul timp ştiri din
Conţinutul programului construcţiei triale, cît era prevăzut în planul de
fi ani, s-a realizat un spor de 16,0 la toralul cuban in regiunea Bara care reiese că la mişcarea pen „TRIBUNE:“ Portugalia s-a
socialiste l-a constituit industrializarea coa şi au luminat cu reflectoa tru eliberarea Angoiei partici transformat într-o uriaşă închisoare
ţării, transformarea socialistă a agri sută. rele poziţiile ocupate de unităţile pă pe lingă populaţia de culoa
culturii, înfăptuirea revoluţiei cultu Vorbitorul a arătat în continuare că miliţiei populare. Agenţia subli re, numeroşi locuitori albi din LONDRA 6 (Agerpres). — Re- chemat pe studenţii şi democra-
rale în scopul ridicării nivelului de niază că membrii poliţiei popu Angola. După cum anunţă a- prezentanţii din emigraţie ai or- ţii din întreaga lume să acorde
trai material şi cultural *1 celor w glorioasa aniversare a partidului gă lare nu au răspuns acestor pro gentia Reuler, la 4 mai „Tri ganizaţiei Mişcarea naţională ajutor tineretului progresist din
muncesc. seşte organizafiTIe de partid din regiu, vocări dar au fost gata să res- bunalul militar suprem" din studenţească din Portugalia au Portugalia în lupta sa împotriva
nea noastră mai puternice, strâns uni pingă orice atac. regimului fascist a! dictatorului
Ideile măreţe ale partidului despre te în jurul Comitetului Central, în plin Lisabona a agravat un verdict
progresul industrial al patriei *'aiJ avint al luptei pentru traducerea in
materializat în numeroasele întreprin viaţă a istoricelor hotâriri ale celui Salazar.
deri şi centrale electrice care îmbo de-al lll-lea Congres al P.M.R.
găţesc peisajul industrial al ţârii. Dînd Conferinţa ele p resă Intr-o' scrisoare publicată in
viaţă planurilor elaborate de partid, Perfecţionîndu-şl neîntrerupt metode săptămînalul „Tribune“, repre
oamenii muncii au înălţat centralele le conducerii economiei şi culturii, a
electrice de la Bicaz, Paroşenl, Fior- organizaţiilor de masă. organizaţiile zentanţii acestei organizaţii stu
zeşti, Ovidiu şi Fîntinele, noile fur noastre de partid au pus în centrul ac
nale şi Blumingul de la Hunedoara, tivităţii lor lupta pentru îndeplinirea a preşedintelui Kennedy denţeşti scriu: „In fiecare zi în
laminorul de la Roman, combinatele planului de stat. In frunte cu comuniş presa portugheză se pot citi noi
şi uzinele chimice din Transilvania, tii. harnicii mineri din Valea .ţiului.
de la Năvodari şi Govora, de la Să- Gheţar ş”i Teliuc — antrenaţi în între WASHINGTON 6 (Agerpres). forţelor lor armate in Vietnamul răspuns că doctrina Monroe, şi noi nume ale unor oameni
vineşti şi Borzeşti, Uzinele construc cerea socialistă în cinstea glorioasei L.a conferinţa de presă din 5 mai de sud pentru a sprijini guver precum si acordurile încheiate condamnaţi pentru „activitate
toare de maşini de la Bucureşti, Bra aniversări a partidului, au dat patriei preşedintele Kennedv a declarat nul lui Ngo Dinh Diem, preşe de Statele Unite, stau la baza subversivă“ pentru „aderare la o
şov şi Craiova, fabricile de zahăr din peste plan 91.278 tone de cărbune ener că vicepreşedintele Statelor Uni dintele ă spus că in prezent sini politicii externa a Statelor Uni organizaţie politică ilegală“ etc.
Luduş şi Bucecea, ţesătoriile din Mol getic şi cocsiticabil de bună calitate, te. Johnson, va face o călătorie' luate in consideraţie măsurile te in emisfera occidentală.' Am
13.500 tone minereu cu un bogat con intr-o serie de ţări ale Asiei. pe care S.U.A. le vor adopta in analizat această problemă cu se „Portugalia, subliniază autorii
dova şi multe altele ţinut de fier. Colectivele de muncitori, Kennedy a declarat că priveşte sprijinul lui Ngo Dinh Diem. El cretarul de stat, a spus Rennedy. scrisorii, ¦s-a transformat intr-o
liste un prilej de puternică mîndrie ingineri şi tehnicieni de la Combinatul această călătorie ca pe un fapt a arătat, de asemenea, că .John Această problemă se cjiscută in uriaşă închisoare, unde poliţia
siderurgic din Hunedoara, raportează „de importanţă excepţională“, in son se'va. consulta'.cu. guvernul prezent la nivelul întregii emis secretă recurge sistematic la
patriotică pentru întreg poporul ro- partidului îndeplinirea angajamentelor timpul vizitei sale, vicepreşedin Vietnamului de Sud in această fere. torturi. Astfel, tinărul student
min harnic şi talentat că în anul luate, dînd peste plan 2.300 tone cocs tele Statelor Unite va duce tra problemă, C3re, potrivit afirma Jose Casanova. in vîrstă de 20
1960 am produs numai în 11 săptă- metalurgic, I0.G30 tone tontă, 6.222 tone tative cu conducători ai ţărilor ţiilor preşedintelui, constituie Solicitat să comentez»1 lansa de ani. care a fost condamnat la
mîni cît s-a produs în întreg anul oţel Martin şi electric, 27.260 tone la din Asia in problemele care in unul din scopurile principale ale rea efectuată !a 5 mai a unei
193-S, că în I9fi0 am produs de 10 minate. Cu rezultate frumoase întîm- teresează Statele Unite. acestei vizite. rachete americane cu uri om la 8 decembrie a fost ţinut in pi
ori mai multe maşini şi unelte, că pină a 40-a aniversare a partidului bord, preşedintele Rennedy a
s-a produs pe cap de locuitor de » nostru şi colectivele de muncă de la Răspunzîrid la întrebarea dacă Un corespondent l-a întrebat spus, printre altele: Avem de cioare timp de 5 zile şi 5 nopţi
ori mai mult oţel, de 5 ori mai mult pe Rennedy care este poziţia parcurs o cale lungă in dome
ciment, de 3 ori mai mult zahăr, de Vreprinderile miniere Deva, Uzinele sint adevărate relatările presei Statelor Unite faţă de doctrina niul Cosmosului. Am rămas în fără să i se permită deloc să se
aproape 2 ori mai multe ţesături de „Victoria" Câlan, U. M. Gugir, con Monroe şi in ce mod guvernul urmă. Dar lucrăm intens şi in odihnească“.
c.ît In 1938 — anul de vîrf al pro structorii şi feroviarii, lucrătorii din in americane că în cazul cînd vor S.U.A. se pregăteşte să obţină tenţionăm să ne sporim efortu
ducţiei industriale în regimul burghe- dustria locală din regiunea noastră. In încheierea scrisorii se spu
considera necesar, Statele Unite
zo-moşieresc. Vub conducerea organizaţiilor de par ne: „Studenţi şi democraţi din
Partidul Muncitoresc Romîn este tid, comuniştii din satele regiunii noas
întreaga lume vă adresăm che
iniţiatorul şi organizatorul programu
sint gata să trimită unităţi ale aplicarea acesteia. Rennedy a rile. marea : ăjutaţ'-ne!“.
ia ului • itr" 6 Martie nr 9- îeleton ; ISe. 189; 75. laxa plătită In numerar con tor m aprobării Direcţiunii Gemi al* P .I'.IR m 263.321. Im 6 noiemhu u>49. — Tiparul: întreprinderea Poli gratiei „I Mai“ — Deva.
Redacţia şi aJiiiiimlraţia