Page 23 - 1961-05
P. 23
Nr. 1981 DRUMUL SOCIAL/ SMULUI nag 3
Z IL E SE nE Avem în faţăun »iilor
Sint născut şi cină noi munci inte vreme nu în şi mai luminos
crescut in Teliuc, torii trudeam pen
localitate pe care tru un salar de drăzneam să mă Jn fiecare dimineaţă cind por civilizată. Cind m-am căsătorit,
am văzut-o cres- nimica, cină ne gîndesc: Alexan nesc spre şantier, îmi apar in eu şi soţia mea, Ileana, am pri
cîncl şi înflorind, hrăneam copiii cu dru este căpitan, minte lucrările pe care le am de mit apartament in bloc. La clt-
sub ochii mei, u- mălai mucegăit şi-i Nicolae, inginer şef executat. Gindui meu este să lu va timp ne-ain cumpărat mobilă,
nul din muncitorii purtam în zdrenţe. de mină, Gheor- crez cit mai mult şi cit mai bine, aparat de radio şi alte lucruri
care în trecut a ghe, student la ca prin aceasta să răsplătesc necesare în casă. Din banii ciş-
Ce-am cîştigaî în Bucureşti. Fon. e- prin fapte grija partidului care tigaţi am reuşit să ne îmbrăcăm
simţit din plin ex timpul celor 14 lectrician aici la mi-a creat condiţii minunate de cum trebuie şi să ne hrănim bine.
ploatarea cruntă, ani de minerit şi mina noastră. Toţi. muncă şi de viaţă. Este bine ca
< unul din milioane- apoi ani mulţi de-a patru, in frunte acum cind sărbătorim 40 de ani Acestea sînt numai citeva din
( le de cetăţeni care rînăul ca mecanic cu mine. facem de existenţă a partidului nostru, bucuriile pe care le-am realizat
î s-a zbătut înainte de locomotivă la narte din detaşa să amintesc numai citeva din in anii regimului democrat-popu
( vreme cu nevoile mină o ştiu bine mentul de avan aceste condiţii. lar. Acestora le vor urma multe
ţ pentru a-şi creşte ortacii de-o vîrstă gardă al clasei altele ţinînd cont că am numai
cv. mine. Cum muncitoare. Pen Doream să învăţ o meserie, să 22 de ani şi că în faţa mea, da
V copiii şi pentru trăiesc nstăzi. ca tru noi. nartidul devin constructor. In anul 1953, torită grijii partidului, se des
ţ care partidul cla- pensionar, cu o a însemnat dezro toamna, ni-am înscris pentru a chide un viilor şi mai luminos,
( sei muncitoare, re pensie lunară, de birea din cătuşe, da examen la şcoala profesiona ca de altfei tuturor oamenilor
gog iei, o ştiu tot drumul luminos muncii din ţara noastră.
gimul nostru de atu de bine toţi. lă de ucenici din Sibiu. Aici am
mocrat-popular. au Am patru feciori spre zilele tot. mai avut ocazia să mă calific in me ÎL1E STĂNÎLA
seria de instalator. După termi
deschis larg por- mîndria casei me senine pe care le narea şcolii, am fost repartizat instalator la şantierul nr. 1 Deva
Hie spre un trai să lucrez la T.R.C.H. De atunci
5" mai mm, spre lu- le. Patru feciori trăim.. am lucrat la zeci d° blocuri care al I.R.C.I1.
' mină şi progres, au fost date in folosinţa oame
ţ Slut un om cu crescuţi şi educaţi NICOLAE nilor muncii din regiune. Pentru M n S fa im e se
vîrsta înaintată, ZĂVOI AN U munca desfăşurată, am primit
de partid, cu res un salariu ou care duc o viată din infima
aşa că am cunos mu ncitor pensionar
cut amarul zilelor turi spre care îna p a rtid u lu i
din Teliuc
La Hunedoara, pe Valea Cern ei, se înaltă un nou gigant al siderurgici patriei: grupul de laminoare de
sirmă, profile mijlocii şi benzi, şi pro file mici. Colectivul I.C S. Hunedoara care construieşte acest agregat des
noastră A m simţit în to td eau n a In anul 1945, pămintul Mol făşoară o susţinută întrecere pentru a scurta durata de execuţie a lucr rilor.
e a! d ra g o ste a partidului dovei rămăsese pîrjolit de cel Echipa de mentori condusă de Dionise Csapo, de pildă, a montat in luna aprilie circa 100 tone ferme
de-al doilea război mondial.
Mama, rămasă văduvă, era metalice peste plan. In fotografie, de la stingă la dreapta: Memos Nicos. Vasile Tîmăveauu, Nicolae Brînzei,
lipsită de orice posibilităţi ma Dionise Csapo, llie Boţan, Mircea- Că ciulnbă, după termniarea unei zile dc muncă.
teriale şi îl venea greu să mă
Fac parte din generaţia învăţătorilor Gîndurile mele se îndreaptă rile unei şcoli medii. Organiza întreţină. Muncă politică eficace
mai vîrstnici care au cunoscut din plin astăzi cu recunoştinţă spre par ţia de partid din şcoală şi ca Anii treceau şi tot timpul mă
amarul vieţii de altădată, cind şcoala tid, făclia care mi-a încălzit pri- drele didactice se străduiesc să rezultate concrete
şi dascălii erau socotiţi o tagmă de măverile vieţii. ne ajute cit mai mult în asimila gîndeam la ce va urma să se
dispreţuit şi erau trataţi ca atare. rea materiei. Orele de consulta intîmple în viaţa mea. Intr-o Una din verigile de seamă ale acti Aşa a lost cazul minerului Ciuciu An rau plasate prost, îneît efectul explo
N-am uitat curbele de sacrificiu, pere Am rămas de mică orfană de ţii, sfaturile părinteşti ale diri bună zi însă, au venit, la noi vităţii economice, care contribuie din drei. care în timpul cînd i-a apărut ziei se transmitea şi la cărbunele din
grinările după posturi şi alte umilinţe amindoi părinţii. Şi dacă nicio gintelui m-au ajutat să obţin doi tovarăşi şi mi-au recoman plin la realizarea sarcinilor stabiliîc steril in frontul de lucru a lăsat ca o .-(râtul 9, care se amesteca cu steri!.
la care eram supuşi noi, învăţătorii. dată nu m-am simţit singură pe numai note bune. dat să merg la o şcoală de su de cei de-al 111-lea Congres a! P.M.R., bună parte din el să tie încărcat pe El a arătat minerului cu,m trebuie bă-
lume, o datoresc dragostei pă rori. Am acceptat acest lucru 0 constituie CALITATEA PRODUSE craţer. Critica ce i s-a lăcut a dus la tute găurile şi lucrurile s-au schimbat
Cit de mult s-a schimbat situaţia în rinteşti a partidului cu care m-a De curînd, un fapt deosebit LOR. Şi pentru colectivul sectorului 1B îmbunătăţirea muncii minerului Ciu în bine. Experienţa aceasta a fost trans
văţătorilor şi profesorilor în cei 17 ani înconjurat tot timpul. mi-a bucurat mult viaţa. Am fost cu mare bucurie. al minei Petri la calitatea pro ciu Andrei iar din abatajul său nu s-a misă şi celorlalte brigăzi. In prezent
de la eliberarea patriei! Hotărîrile primită în rindurile membrilor La şcoală, am avut create ducţiei a devenit şi rătnine pe mai dat piatră amestecată în cărbune. puţine brigăzi mai sînt care scapă ste
G.G. al P.M.R. din 1951, 1956 şi 1959 Eu, muncitoarea modestă, care de partid. învăţătura marxist-le- mai deparle problema centrală în în Biroul organizaţiei de bază a convocat ril în cărbune.
sînt dovezi! grăitoare ale grijii deose in regimul burghezo-moşieresc ninistă, mi-a fost un preţios ghid toate condiţiile pentru a putea trecere. In multe abataje principalul adeseori adunări deschise unde au fost
bite ce o manifestă partidul şi guver aş fi fost ignorată, am cunoscut în muncă şi comportare in viaţă. învăţa cit mai bine. Acum sînt „duşman" al calităţii cărbunelui îl cons invitaţi şi alţi şefi de brigadă fără de Pe de altă parte, conducerea sectoru
nul nostru pentru ridicarea nivelului lumina înaltelor cuceriri ale şti soră medicală la spitalul uni tituie lipsa de atenţie în alegerea şis partid, cum este cazul lui Vraja Cîheor- lui urmăreşte rezultatul probelor de ce
de trai material şi cultural al cadrelor inţei, am pătruns în minunatele La cea de-a 40-a aniversare a ficat din Haţeg. Munca e des tului vizibil. Mulţi s-au obişnuit de ani ghe care de asemenea nu dădea atenţia nuşă, le discută cu biroul organizaţiei
didactice. Nouă ni se crează acuţm cele taine ale artei şi literaturii. Dacă partidului, alături de ceilalţi tul de frumoasă. de zile să lucreze într-un singur fel şi cuvenită alegerii pietrei cînd a săpat Jupă care ia măsuri la ţaţa locului îm
mai bune condiţii de a ne pregăti, de peste citeva săptămini voi ab elevi seralişti, aduc din inimă anume să lupte numai pentru cantitate. un suitor pe stratul 17. La lei s-a pro preună cu maiştrii şi cu şetii de brigăzi,
a desfăşura o muncă rodnică, de a solvi şcoala medie serală din mulţumiri partidului, tarul că Soţul meu este muncitor. Şi el cedat şi cu maiştrii mineri. Unii dintre lată un exemplu. Proba a „2-a‘‘ pe luna
duce o viaţă cît mai frumoasă. Sebeş, o datoresc cu prisosinţă lăuzitor care ne-a făurit o viaţă ca şi mine face parte din rinduri Astăzi acest mod de a lucra este de ei au primit chiar sarcina să prezinte martie a arătat că cenuşa a atins un
condiţiilor optime create de par fericită, care ne-a deschis larg le comuniştilor. împreună cîşti- păşit. Pretutindeni exigenţa faţă de ca referate în faţa organizaţiei de partid procent mult peste cel admis. Faţă de
$i traiul meu şi al tamiliei mele a tid. Nici una din muncitoare, porţile spre culmile culturii. găm acum destul de bine, ast litatea produselor creşte mereu, por despre felul cum s-au ocupat de îmbu această situaţie şeful de sector nu a
fost înseninat de părintele drag al ţă în regimul trecut, n-a avut po fel că am putut realiza multe nind chiar de la cei ce asigură doar nătăţirea calităţii cărbunelui. De pildă rămas nepăsător. Personal şi-a pus In
sibilitatea ca după oreje de mun MARGARETA MtiLLER lucruri folositoare. Tată de ce materia primă, aşa cum este cazul mi maiştrii Barabaş Anton şi Stanescu planul de lucru să constate care
rii, partidul. Concediile mi le-am pe că în producţie, să urmeze cursu pentru viaţa nouă p3 care o nerilor. Este cunoscut că în industria Veronicâ au prezentat asemenea refe
trecut în casele de odihnă destinate as elevă clasa Xl-a Şcoala medie trăim astăzi, pentru minunatele minieră, calitatea .cărbunelui, depinde rate in luna martie. este cauza creşterii bruşce a conţinu
tăzi celor ce muncesc (ultima dată am Partidul condiţii de muncă, nu pot de- şi de puritatea zăcămîntului. Sînt strate tului de cenuşă. Urmărind, fiecare bri
fcsl Ia Sinaia ; din salariu am reuşit serală —• Sebeş cît şă, mulţumesc din inimă de cărbune care, prin natura lor, nu In constătuirile de producţie biroul gadă în parte, ajutat de membrii de
împreună cu soţia, care este educatoa Doream din suflet să nu ajung partidului. prezintă intercalaţii sterile, şi atunci organizaţiei de bază a analizat pe larg
re, să cumpărăm o casă. iot spătar ca tatăl, bunicul ori numai neglijenţa poate duce la înrău pagubele ce le produce economiei cît partid care au primit sarcini în acest
străbunicul meu. De aceea, hotă- CONSTANŢA BUGNER tăţirea calităţii cărbunelui. In sectorul şi muncitorilor personal taptul că nu sens, a constatat că cenuşa provenea
Pentru tot ce-a făcut partidul pen risem s-o pornesc spre oraş pen 1B stratele in exploatare au cărbune de la un abataj frontal unde. după ce
tru oamenii muncii, pentru mine şi fa tru a învăţa o meserie. Am ple soră medicală destul de curat. Cu toate acestea, ale se alege şistul din cărbune. se făcea havarea, nu se mai bandaja
milia mea, îi sînt recunoscător şi acea cat deci din satul spătarilor, gerea şistului vizibil în acest sector S-a arătat de exemplu că dacă pe tavanul şi atunci sterilul din acoperiş
stă recunoştinţă mi-o voi dovedi spo- cum i se mai spune Rişculiţei, Spitalul unificat Haţeg este una din preocupările de seamă ale cădea şi se amesteca în cărbune. S-au
rindu-mi eforturile în vederea pregăti către Brad. Intîmplător, n-am biroului organizaţiei de bază, cît şi a luna ianuarie, sectorul a tost penalizat
rii multilaterale a elevilor, a educării ________ - ..L,A, ‘ tuturor membrilor ş: candidaţilor de cu 90 tone cărbune pentru calitate luat măsuri şi lucrurile s-au îndreptat.
lor în spiritul dragostei faţă de mun partid. Pentru a da cărbune de bună proastă, preţul de cost pe tona de căr Ceea ce mai trebuie remarcat aici
că şi a dragostei faţă de patria noas mi-a îndrum at paşii calitate, organizaţia de bază a luat o bune a crescut cu 1,90 lei.
tră, faţă de Partidul Muncitoresc Ro- serie de măsuri, urmărind îndeaproape este şi faptul că organizaţia de partid,
mîri. tăcut singur drumul. Mă insoţise Sovietică pentru a participa la felul cum conducerea tehnico-adminis- Unii aduc argumentul că mai ales biroul ei, a reuşit să se orienteze de
un tovarăş activist de la raionul un schimb de experienţă. Aici Irativă se preocupă de punerea lor în atunci cind se puşcă, alegerea şistu la caz la caz atit în ceea ce priveşte
DIMITRIE VIRTACIU de partid, care mă ajunsese din am învăţat multe lucruri folo aplicare. lui este toarte greu de tăcut. In această munca cu oamenii, cît şi posibilităţile
urmă. I-ain povestit despre pă sitoare pe care le aplic de cind ce oferă fiecare situaţie în parte de
învăţător la şcoala medie mixtă sul şi hotărirea pe care o lua mi s-a încredinţat conducerea In adunările de partid s-au trasat situaţie era. de exemplu brigada lui a da cărbune de calitate.
„Avram !ancu“-Brad sem. La despărţire m-a îndemnat brigăzii de mecanizatori de la sarcini concrete tuturor membrilor şi Căşuneanii Dumitru, care executa un
să merg la o şcoală de meserii, candidaţilor de partid, ca tiecare la lo plan înclinat pe stratul S—9 Maistrul Muncind cu perseverenţă pentru ca
Ib S ala tin e re tu lu i l-am ascultat sfatul şi m-am În Şoimuş. cul lui de muncă să se preocupe în miner DodoacA Pantelimon, membru din sectorul I B să se extragă numai
perspective larg i scris la o şcoală profesională. Partidul a fost acela care mi-a mod deosebit de mobilizarea oamenilor cărbune de calitate, biroul organizaţiei
Aşa sc face că am ajuns tracto pentru alegerea sterilului din cărbune. de partid, a' primit sarcina să observe de bază, comuniştii de alei îndrumă
Am fost maistru miner la neri şi tinere care îşi dezvoltă rist. îndrumat şi continuă să-mi în Pentru ca munca lor să tie rodnică a mai de aproape cum se tace aici puş-
Brad. întreprinderea mi-a a- aptitudinile, cărora porţile ştiin drume paşii. De aceea, cu două (ost necesar ca ei să lie primii care să carea. Acesta a constatat că atunci cu hotărîre întregiiI colectiv spre noi
cordat o bursă pentru a urma ţei şi culturii le sînt larg des Mulţumirea mea cea mare a luni în urmă, cind a fost organi dea exemplu în alegerea sterilului. E- cînd se puşca intercalaţia, găurile e- succese în înfăptuirea Directivelor C.C,
Institutul de mine din Petro chise. Partidul Muncitoresc Ro- fosf atunci cind am putut să zată întrecerea în cinstea celei xemplu! personal este cel mai bun agi al P.M.R.
şani. Ca student, cu doi ani mîn a creat, condiţii minunate ininuiesc singur volanul tracto dc-a 40-a aniversări a partidu tator. Dacă s-a întîmpiat ca vreun
in urmă, am vizitat R.P. Po de muncă şi învăţătură tutu rului. După o bucată de vreme lui, m-am angajat ca pină la membru sau candidat de partid să tiu Ziua Victoriei
lonă. iar anul trecut am făcut ror oamenilor muncii din pa am fost trimis la Staţiunea de această dată, împreună cu coi 10 se achite de această sarcină, în cadrul şi a independenţei ţării
practică in Uniunea Sovietică. tria noastră. Datorită luptei maşini şi tractoare din Dobra. tractorişti din brigadă, să termi adunărilor Io partid el a lost tras la
partidului, astăzi stăpimi ţă La comuniştii rfe aici am găsit năm toate lucrările din campa răspundere şi sprijinit pentru viitor
Cind eram copil nu îndrăz rii sîntem noi, muncitorii Da mult sprijin şi înţelegere. A4i nia agricolă de primăvară.
neam nici măcar să visez că torită luptei partidului, viaţa s-au creat toate condiţiile pentru
eu, fiul unui ţăran sărac de noastră este astăzi luminoasă, a învăţa mai departe, deoarece Angajamentul mi l-am înde
•prin părţile Piteştiului, aş pu plinit cu succes. Cit despre cali
vreau ca in toamnă să mă în tatea lucrărilor, pot vorbi colec
tiviştii din Şoimuş, Bampotoc,
scriu Ia şcoala da maiştri. Hărău, Birsău, Chimindia ori Bă
laia, pe ogoarele cărora am lu
Tot organizaţia de partid a
crat în primăvara aceasta.
fost aceea care mi-a acordat în ION RIŞCUŢÂ
crederea de a pleca in Uniunea şef de brigadă de la S.M. I . Dobra
tea deveni inginer. Truda pă fericită. De aceea, cea mai fe (Urma/t din oag l-a) în favoarea lagărului socialismului si
a păcii, creează posibilitatea reală dea
rinţilor pe ogor de-abia ne asi ricită zi din viaţa mea a fost
gura o existenţă modestă. şi va rămînc ziua cind am fost « Iiilili
23 August 1944 ns-a luminat primit în rindurile partidului. ..... •'y-RiwvrW.-• p i alt fenomen de importanţă excepţională impune înfăptuirea principiilor coexis
viaţa. Munca noastră şi-a gă Acum, cind aniversăm 40 de — destrămarea sistemului colonial şi tenţei paşnice a celor două sisteme so
sit o altă raţiune. In faţa noas In ţara noastră fiii oamenilor muncii au cele mai largi posibilităţi de a şi însuşi şti trezirea la viaţă a popoarelor din Africa ciale, face posibilă realizarea dezarmă
tră, a tinerilor muncitori, s-au ani de la întemeierea Partidu inţa şi tehnica înaintată. şi America Latină: creşte lupta mase rii generale şi totale, ca mijloc eficient
deschis largi perspective. Cele lui Comunist din Romi ni a, gîrt- lor muncitoare din lumea întreagă îm pentru excluderea definitivă a războiu
două surori ale mele sînt as c;u! meu plin de recunoştinţă se Printre instituţiile de in vaţămint superior ce şi-au deschis larg porţile în anii regimu potriva sistemului imperialist. lui din viaţa societăţii.
tăzi profesoare. Un frate, care îndreaptă spre conducătorul lui democrat-popular se numără şi Institutul de mine „Ghe orghe Ghecrghiu-Dey- din Pe
este strungar la Piteşti, urmea nostru înţelept. Partidul Munci După ce poporul nostru s-a eliberat In urma iniţiativelor creatoare ale
ză şcoala de muzică, iar altul toresc Romîn. Lui îi mulţumesc de paraziţii interni şi externi, masele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte state
este student în anul I ai Insti pentru viaţa fericită ce o tră muncitoare, călăuzite de Partidul Mun sociaIHte, in rîndul opiniei publice
tutului da mine din Petroşani, iesc. citoresc Romîn au pornit măreaţa bă mondiale a prins rădăcini puternice
friin's cu bursă de sfatul popu tălie a construcţiei socialista. Poporul, încrederea in victoria păcii, a politicii
lar. Ca noi sînt nenumăraţi ti GHF.ORG HF MĂRUŢA stăpin pe munca şi roadele ei, în strînsă coexistenţei paşnice şi a prieteniei în
colaborare cu popoarele dm celelalte tre popoare.
student anul IV ţări socialiste, construieşte măreţul edi
ficiu al vieţii noi. Nenumăratele încercări ale imperialiş
Institutul de mine Petroşani tilor de a aprinde flacăra unui nou
Visurile şi năzuinţele eroilor de la război in diferite regiuni ale lumii s-au
OSînî fer 1877 au (ost cu mult depăşite. Urma lovit de voinţa de neclintit a popoare
şii lor, muncitorii entuziaşti sau harnicii lor. Aii tost spulberate planurile agro-
Am cunoscut belşugul in ca Kg. cartofi. 24 litri ţuică, o colectivişti au izgonit din ţară sără sive ale imperialiştilor in Egipt, Irak,
să de cind m -am înscris in co mulţime de alte produse Şi cia, făuresc cu miinile lor viitorul te- Liban, au fost zădărnicite recent încer
lectivă. înainte de a face cere 2.079 lei. Am mai vîndut in ricit al poporului. cările lor de a sugruma Republica Cu
rea de înscriere, unii cetăţeni, toamnă şi doi porci pentru care ba, vor fi zădărnicite şi in viitor orice
in necunoştinţă de cauză spu am prim.it 2.200 de lei. Sărbătorind ziua de 9 Mai, oamenii atentate la cauza păcii.
neau că o să o ducem mai rău muncii din ţara noastră, alături de în
Dar n-a fost aşa. Dimpotrivă. Zilele trecute am primit de la treaga omenire progresistă, îşi exprimă Poporul romîn. strins unit în jurul
Dacă înainte de a intra în gos colectivă primul avans în bani. dorinţa fierbinte de pace, hotărirea ne- partidului glorios al clasei m ur,c‘.oare,
poăâria colectivă abia-mi ajun Sint mulţumită de suma pe Arămutată de a o apăra. păşeşte cu încredere înainte pe calea
geau bucatele de la o recoltă la care am primit-o. Toate aces desăvir?rii construirii socialismului, cu
alta. apoi acum situaţia s-a tea imi umplu inima de feri Astăzi, la 10 ani după înfrîngerea hotărirea iermă de a-şi apăra cuceririle
schimbat. Pe lingă faptul că cire. mă îndeamnă să lucrez şi Germaniei hitleriste, forţele care se pro
multe bucate mi-au prisosit, am mai bine, oriunde se simte ne nunţă pentru pace sînt capabile să îm
reuşit ca in fiecare an să vînd voia, pentru că ştiu că tot ceea
statului cite 2 porci graşi. ce partidul nostru drag a făcut
şi face pentru noi este înspre
In anul trecut, de exemplu, binele nostru, al tuturor.
am realizat 189 zile-muncă,
LET1ŢIA OR REAN
pentru care am primit 1.200 Kg. colectivistă Ü.A.G. .,Dr. Petru troşani, unde tinerii au minunate condiţii de studiu. piedice izbucnirea ţinui nou - război. scumpe pentru care s-au jertfit gene
cereale, 12 Kg. de. brînză, 200 Groza“ salul Dobra, raionul Hia IN FOTO: Clădirea Institutului de mine „Gheorghe G heorghiu-Dej". Noul aport de forţe pe plan mondial, raţii de luptători patrioţi.
