Page 25 - 1961-05
P. 25
í v.iuaeuoí ira-Seva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢIV At
mulsocialismului Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducă
torul încercat al poporului în lupta pentru înflorirea
patriei şi bunăstarea celor ce muncesc, pentru vic
toria deplină a socialismului în ţara noastră, pentru
Anul X5ÍÍ. Nr. 1982 Miercuri 10 mai 1901 (3 pagini 33 bani pace în lumea întreagă!
40 DE M I DE LUPTA SUB STEAGUL
ATOTBIRUITOR AL MARXISM-LEMIOTSMULUI
Raport prezentat de tovarăşul Gheorghe
Tovarăşi, răneşti din 1907. FJe au avut mm vendicări muncitoreşti şi să a- In condiţiile în care masele muncitoare des
un caracter deosebit de ascuţit corde unele drepturi democrati făşurau mari bătălii de olasă, linia oportunistă
Poporul romîn sărbătoreşte astăzi aniver
sarea unui măreţ eveniment din istoria ţării şi au cuprins întreaga ţară, mm ce. In multe locuri ţărănimea a a conducerii partidului socialist a ajutat bur
noastre — 40 de ani de la crearea Partidului zguduind temeliile orînduirii bur- trecut la împărţirea pămînturi- ghezia să manevreze, să înăbuşe pe rînd lup
Comunist din Romînia, 40 de ani de luptă
neabătută, sub steagul atotbiruitor al mar- ghezo-moşiereşti. Lenin a apre lor moşiereşti şi alungarea au tele revoluţionare ale proletariatului şi ale ţă
xism-leninismului, pentru binele celor ce
muncesc, pentru libertate şi independenţa ciat că această răscoală a ţă torităţilor. Frămîntările revolu rănimii, să prelungească existenţa regimului
ţării, pentru cucerirea şi consolidarea puterii
populare, pentru triumful nobilei cauze a so ranilor din Romînia „a jucat sv.'\Vus',v. ţionare s-au întins şi în rîndu burghezo-moşieresc cu un sfert de veac.
cialismului şi păcii. (Aplauze puternice, în acelaşi rol în ceea cepriveşte rile armatei, în rîndurile mari Sub influenţa exemplului lui Octombrie, în
delungate). îmbunătăţirea situaţiei lor ca «vXwK-X.JX narilor flotei de pe Dunăre şi
revoluţia din 1905 — 1907 în din Marea Neagră care s-au focul luptelor revoluţionare se producea însă
Cu prilejul acestei glorioase aniversări, Rusia". răsculat, au ales comitete revo o profundă schimbare în modul de a gîndi al
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc luţionare şi au arborat pe vase clasei muncitoare. Aceasta s-a manifestat în
Romîn aduce un călduros omagiu puternicu Cînd ţara a fost cuprinsă steagul roşu al revoluţiei. S-au ascuţirea luptei ideologice din sînul partidului
lui nostru partid, sub a cărui conducere în de vîlvătaia marilor răscoale, creat batalioane revoluţionare socialist, în apariţia şi dezvoltarea grupelor
organizaţii muncitoreşti locale romîne care au luptat pe terito comuniste, în orientarea tot mai hoiărîtă a
ţeleaptă clasa muncitoare, în alianţă cu ţă şi militanţi revoluţionari din riul Rusiei, alături de Armata membrilor partidului şi a maselor muncitoare
rănimea muncitoare au răsturnat dominaţia mişcarea socialistă, ridieîndu-se Roşie, împotriva forţelor contra spre ideile marxism-leninismului.
capitaliştilor şi moşierilor, au instaurat pu împotriva elementelor oportu revoluţionare.
terea celor ce muncesc şi construiesc cu suc niste din conducerea mişcării, Prin propria sa experienţă, clasa noastră
ces orînduirea nouă, socialistă; membrilor au sprijinit lupta dreaptă a ţă Burghezia şi moşlerimea au muncitoare a verificat valoarea de nepreţuh a
de partid care militează cu abnegaţie şi de rănimii. Muncitorii din Bucu înţeles că prăbuşirea propriei cuvintelor lui Lenin: „Numai partidul comu
votament iără margini pentru mobilizarea reşti, Buhuşi, din Ploieşti şi din lor puteri devenea inevitabilă nist, dacă ei e intr-adevăr avangarda clasei
poporului muncitor la înfăptuirea politicii localităţile petroliere de pe Va revoluţionare... numai un astfel de partid este
partidului; eroicei clase muncitoare, din lea Prahovei, din Iaşi, Galaţi, dacă mişcarea revoluţionară a
mijlocul căreia s-a plămădit partidul nostru Brăila au organizat numeroase proletariatului se unea cu lup în stare să conducă proletariatul în lupta
şi care îşi îndeplineşte cu cinste înalta ei acţiuni, greve, întruniri şi de ta pentru pămînt a maselor ţă cea mai necruţătoare, cea mai hotărîtă, în
misiune istorică de conducătoare a tuturor monstraţii de sprijin şi s o l i —î- răneşti. Inspăimîntate de înrîu- lupta finală împotriva tuturor forţelor capi
oamenilor muncii în lupta pentru construi tate cu ţărănimea răscu' M ; rirea Revoluţiei ruse care a dat talismului. Pe cie altă parte, numai sub con
rea societăţii socialiste : vrednicului şi talen muncitorii ceferişti din Paş pămînt ţăranilor, clasele stăpî- ducerea unui asemenea partid proletariatul e
tatului nostru popor, milioanelor de oameni ai nitoare au vînturat încă din în stare să desfăşoare asaltul său revoluţio
muncii de la oraşe şi sate, care urmează cu
dragoste şi încredere partidul, cu convinge nar în toată vigoarea lui../‘.
rea nestrămutată că el îi călăuzeşte spre noi
şi noi victorii, spre culmile cele mai înalte cani şi de pe linia ferată Dol- 1917 promisiuni cu privire la UN ASTFEL DE PARTID A LUAT FIINŢA
ale progresului şi civilizaţiei umane, socie
tatea comunistă. (Aplauze puternice). hasca-Fălticeni au eliberat cu o reformă agrară, înfăptuită în LA NOI IN ŢARĂ ACUM 40 DE ANI CIND
In această zi memorabilă, gînduriîe noas forţa pe ţăranii arestaţi. Presa 1921 în mod ciuntit, incomplet, CONGRESUL GENERAL AL PARTIDULUI
tre se îndreaptă spre luptătorii care au ci muncitorească făcea să răsune ea menţinînd mai departe ma SOCIALIST, ÎNTRUNIT LA 8 MAI 1921, A
mentat cu sîngele lor fundamentul edificiu glasul clasei muncitoare îm rea proprietate moşierească. HOTÂRÎT CU O MAJORITATE ZDROBI
lui luminos al socialismului pe care-1 înălţăm potriva masacrelor săvîrşite de Scopul urmărit a fost mărturi TOARE DE VOTURI CREAREA PARTIDU
astăzi. guvernul reacţionar în reprima sit limpede de un reprezentant LUI COMUNIST Şl AFILIEREA LUI LA
INTERNAŢIONALA A HI-A COMUNISTA.
Glorie veşnică eroilor căzuţi în lupta pen
tru libertatea şi fericirea poporului, pentru rea ţărănimii. „Arătaţi pretutin al aşa-numitului Comitet agrar (Aplauze furtunoase). ASTĂZI PUTEAI
independenţa patriei, pentru socialism.
deni pe duşmanul adevărat — pitahşmuluj apusean in stadiul monopolist. din Romînia : „o amînare a re APRECIA ÎN PERSPECTIVA ISTORICA
in amintirea lor propun să păstrăm un Ca urmare, capitalul monopolist internaţio'- URIAŞA ÎNSEMNĂTATE PE CARE A
moment de reculegere. (Asistenţa păstrează se adresa ziarul „Romînia Mun formelor agrare... ar fi avut AVUT-O ÎN VIATA CLASEI MUNCITOARE
un moment de reculegere). nal a' pătruns în principalele ramuri ale eco ŞI A ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR
citoare“ către muncitorii îmbră nomiei,’ceea ce a pe.rpei.uat. kiieudqrea econo drept consecinţă, fără nici o în ACEST MĂREŢ EVENIMENT. A ÎNCEPUT
F ău rirea P artid u lu i mică şi .politică •a Romîniei. de -către marile O ETAPĂ NOUA ÎN LUPTA PROLETA
caţi în haine militare—şi dacă va puteri imperialiste. .Aceaşta a ascuţit puternic doială, grave tulburări sociale RIATULUI Şl A MASELOR MUNCITOARE.
CoBimnist dlsi H o m m ia îi nevoie şi dacă va fi cu putinţă, daţi-va de toate contradicţiile sociale,'masele muncitoare şi politice şi, în circumstanţele actuale, ale ÎN FRUNTEA LOR SE AFLĂ ACUM UN
partea răsculaţilor ca să luptaţi contra aces fiind crunt oprimate, lipsite de cele mai ele periculoasei vecinătăţi cu bolşevismul rus şi CONDUCĂTOR DEVOTAT PÎNA LA CA
— © isecesltate Istorică tui duşman“. Partea conştientă a proletaria ungar... n-ar fi fost exclus ca profundele ne PĂT CAUZEI DEZROBIRII CELOR CE
tului vedea în ţărănimea răsculată o forţă de mulţumiri ale ţăranilor să li izbucnit printr-o
Tovarăşi, luptă împotriva duşmanului comun — clasele revoluţie politică redutabilă“. MUNCESC, HOTARÎT SÂ CONDUCĂ LA
exploatatoare şi orînduirea bazată pe jugul
încă din a doua jumătate a secolului al capitaliştilor şi moşierilor. Greva generală din octombrie 1920 a ri VICTORIE LUPTA POPORULUI PENTRU
XiX-lca, proletariatul din Romînia începuse dicat la luptă aproape întregul proletariat
să se afirme ca o forţă socială înaintată, ri- Răscoala a fost înecată în sînge, cu sălbă din Romînia, scoţînd .în evidenţă gradul de
dicînd steagul luptei pentru drepturi şi li
bertăţi democratice, pentru interesele vitale ticie şi ură bestială. Lecţia istorică pe care mentare drepturi. radicalizare şi capacitatea de luptă revolu ELIBERAREA DE ORICE EXPLOATARE
ale celor ce muncesc. Ca rezultat al dezvol
tării mişcării muncitoreşti şi al răspîndirii răscoalele au evidenţiat-o este aceea că ţără Primul război mondial, care a pricinuit po ţionară a clasei muncitoare. ŞI ASUPRIRE. (Aplauze puternice).
ideilor marxiste, a fost creat în 1893 Parti
dul Social-Democrat al Muncitorilor din nimea nu poate învinge în lupta împotriva porului imense suferinţe, doliu, foamete, ruină
Romînia. Datorită însă trădării elementelor exploatării moşiereşti, pentru pămînt, decît economică, a făcut să crească mai mult ca F a r i M a i I - l e p t â t ©!9 ite isifp fca i
burghezo-liberale strecurate în conducerea în alianţă şi sub conducerea proletariatului iaitLeieei$ell©s# v it a le a l e
— clasa cea mai revoluţionară a societăţii. orioînd ura şi revolta'maselor muncitoreşti şi ! a p a r a s o<ea,
sa — grupul aşa-2işilor „generoşi“ — parti Sprijinul acordat de către muncitori ţărăni UB
dul s-a dezorganizat. ţărăneşti împotriva stăpîniri.i burghezo-moşie-
reşti. , .... .
Incepînd din 1905, sub impulsul elemente
lor revoluţionare muncitoreşti şi al creşterii mii răsculate prevestea alianţa muncitoreas- Exemplul Revoluţiei din Octombrie a fost Tovarăşi, Partidul a luptat cu hotărîre pentru de
conştiinţei de clasă a proletariatului, iau fi că-ţărănească realizată mai tîrziu, prin lupta flacăra înnoitoare, care a înteţit lupta mase plina egalitate in drepturi a oamenilor mun
inţă şi se dezvoltă sindicatele organizate pe perseverentă a partidului comunist. lor muncitoare din ţara noastră. Trăieşte viu De la înfiinţarea sa, partidul comunist şi-a cii de toate naţionalităţile, împotriva asupriri
principiul luptei de clasă care joacă un rol în amintirea mea tabloul măreţ şi emoţionant închinat toate forţele luptei pentru „triumful naţionale, a combătut cu intransigenţă na
important în reconstituirea în 1910 a 'Parti In anii premergători primului război mon al evenimentelor din Moldova, în imediata marelui ideal socialist“ — aşa cum a procla ţionalismul, şovinismul, antisemitismul, ,
dului Social-Democrat din Romînia. Deşi a dial combativitatea elementelor înaintate din apropiere a frontului, unde mă 'aflam ca tî- mat încă la primul său Congres.
adus o contribuţie preţioasă la ridicarea con mişcarea socialistă a crescut şi s-a afirmat năr muncitor. •(Aplauze). Starea de eferves promovat neobosit ideile internaţionalismul!]
ştiinţei politice a clasei muncitoare, la orga puternic în lupta clasei noa.stre muncitoare Pentru a înfăptui acest ideal al clasei mun proletar.
nizarea luptei sale revendicative, Partidul So împotriva participării Romîniei la războiul cenţă revoluţionară a trupelor ruseşti care, citoare el a avut de luptat împotriva elemen
cial-Democrat era dominat de ideologia re imperialist. refuzînd să mai lupte, îi arestau p.e ofiţerii ţa- telor oportuniste, reformiste care, cu sprijinul Popularizarea largă ,a realizărilor Uniu
formistă a Internaţionalei a Il-a, care mer rişti şi creau comitete de soldaţi, ecoul insta burgheziei şi moşierimii, au scindat mişcarea nii Sovietice, demascarea minciunilor şi ca
gea pe linia colaborării şi compromisului cu In 1914 marile puteri imperialiste au dez urării puterii muncitoreşti-ţărăneşti în Rusia, muncitorească. Această sciziune a durat lomniilor prin care duşmanii socialismulu
burghezia. lănţuit războiul de jaf şi cotropire, pentru o aveau o influenţă puternică asupra populaţiei aproape 30 de ani şi a avut urmări nefaste, încercau să ponegrească puterea sovietică, ,
nouă reîmpărţire a lumii. La izbucnirea răz muncitoare şi insuflau muncitorimii şi ţără slăbind forţa de luptă a proletariatului. în lost întotdeauna o parte unportantă a politic
Un rol de seamă în răspîndirea marxis boiului, liderii Internaţionalei a Il-a, condu nimii un curaj şi o hotărîre de luptă încă ne scriind pe steagul său ideea făuririi unităţii partidului nostru, uri mijloc din cele mai pu
mului l-a avut Dobrogeanu Gherea, oare a cătorii oportunişti ai partidelor social-demo- cunoscute la noi în ţară. politice şi organizatorice a clasei muncitoare, ternice de a arăta maselor perspectivele lumi
formulat platforma de revendicări general- crate — încălcînd hotărîrile Congresului so partidul a desfăşurat de-a lungul anilor o rioase pe care socialismul le deschide poporu
democratice a cercurilor muncitoreşti. El a cialist internaţional de la Basel din 1912 — Procesul de radicalizare a maselor s-a des vastă activitate în mijlocul sindicatelor şi al lui muncitor. (Aplauze).
apreciat însă greşit condiţiile obiective ale au trădat cauza socialismului, au trecut de făşurat rapid. Demonstraţiile muncitoreşti, celorlalte organizaţii de masă muncitoreşti,
etapei în care se afla ţara noastră, nu vedea partea propriilor guverne şi a propriei bur grevele muncitorilor mineri, petrolişti, fores în fabrici şi uzine, a militat cu perseverenţă Combătînd neobosit politica cercurilor reac
că în Romînia — ţară cu o economie înapo ghezii, sprijinind războiul imperialist. tieri au luat o puternică amploare transfor- pentru închegarea frontului unic muncitoresc. ţionare care transformaseră Romînia îritr-ui
iată în care predomina agricultura — capita mîndu-se în mari acţiuni de clasă. In focul pion al intereselor marilor puteri imperialis
lismul era în plină dezovoltare, iar odată cu Aceasta a însemnat falimentul social-demo- acestor lupte, partidul socialist şi sindicatele Legalizat în 1924, Partidul Comunist din fe, într-un cap de pod al pregătirii războiulu
aceasta creştea proletariatul industrial, ca o craţiei, falimentul Internaţionalei a Il-a. s-au reorganizat, mişcarea muncitorească de Romînia, înfruntînd teroarea şi prigoana săl an t!sovietic, partidul a militat cu consecvent
clasă revoluţionară de sine stătătoare şi în venind în scurt timp o largă mişcare de masă batică a claselor stăpînitoare, a dat nenumă şi tenacitate pentru o politică de prietenie ş
plină ascensiune. In op'oziţie cu ideile pro Vladimir 11ici Lenin a desfăşurat o uriaşă cum nu fusese niciodată pînă atunci. rate jertfe din rîndurile celor mai buni fii alianţă ou Uniunea Sovietică. El a arătat per
movate de Lenin despre rolul proletariatului activitate de clarificare ideologică şi mobili ai poporului muncitor, aruncaţi în închisori, manent poporului că „războiul contra U.R.S.S
ca hegemon în lupta pentru desăvîrşirea re zare a mişcării muncitoreşti mondiale împo In teritoriul ocupat de trupele germane, or schingiuiţi bestial în beciurile siguranţei, ...va fi totodată războiul nemilos contra mase
voluţiei burghezo-democratice, Gherea — triva războiului imperialist, lansînd lozinca ganizaţiile socialiste, acţionînd în stare de asasinaţi. In momentele cele mai grele pen lor muncitoare din Romînia însăşi“, că „apă
purtător al unor concepţii de esenţă menşe- transformării acestuia în război civil pentru ilegalitate, ridicau masele la luptă pentru pă- tru oamenii muncii, cuvîntu! partidului ră rînd U.R:S:S., ele se apără totodată pe ele în
vică — susţinea că burghezia este clasa răsturnarea burgheziei şi cucerirea puterii de inînt, pîine, pace, libertate, fiind singura forţă suna cu curaj indicînd drumul ce trebuia
socială căreia i-ar reveni misiunea de a în către proletariat. înfăptuirea acestei lozinci politică ce chema poporul să se împotrivească urmat, insuflînd poporului forţă şi încredere sele, apără interesele lor zilnice, interese!
făptui revoluţia democratică. El a elaborat de către gloriosul partid bolşevic a dus în jefuirii ţării de către ocupanţi. în victorie. (Aplauze îndelungate). lor vitale şi istorice...“
concepţiile antimarxiste despre aşa-zisa Rusia la victoria Marii Revoluţii Socialiste
„neoiobăgie“, despre „socialismul în ţările îna din Octombrie. Puternice acţiuni revoluţionare au început Intre anii 1923—1928, partidul a iniţiat, or ^în procesul de întărire organizatorică şi d<
poiate“, care condamnau clasa muncitoare la în Transilvania, unde lupta de clasă a prole ganizat şi condus numeroase acţiuni greviste că lire ideologică, partidul a dus o luptă în
pasivitate, ignorau imensele rezerve c • ener Partidul Social-Democrat din Romînia, fără tariatului se împletea strîns cu lupta îţnpo- ale metalurgicilor din Bucureşti, Reşiţa, dîrjită împotriva concepţiilor reformiste, o,
gie revoluţionară ale ţărănimii şi negau po să fi ajuns la înţelegerea clară a ideii leni triva asupririi naţionale, pentru scuturarea Cluj, .ale minerilor din Valea Jiului şi Banat, şi împotriva a tot felul de curente oportunis
sibilitatea alianţei muncitoreŞti-ţărăneşti, du niste cu privire la transformarea războiului jugului habsburgic. ale lucrătorilor industriei lemnului din Valea te, de dreapta şi de stînga, lic.hidatori.sie
ceau proletariatul la remorca burgheziei. imperialist în război civil, a participat la Mureşului şi Suceava, ale petroliştilor din anarhice, şi în mod deosebit a tendinţele
Conferinţa socialistă internaţională de la Zim- Plini de încredere în forţa creatoare a po Valea Prahovei, ale textiliştilor diri Bucureşti, sectariste, de izolare de mase.
In mişcarea muncitorească din Transilva merwald, iar reprezentanţii săi au făcut parte porului, socialiştii romîni, intr-un manilest Buhuşi, Timişoara, ale tipografilor şi ale
nia dominau în acel timp concepţiile refor din grupul zimmerwaldîenilor de stînga, orga răspîndit în 1917, adresgu maselor munci muncitorilor din porturi, acţiuni ale ţăranilor In anul 1929, tocmai în perioada cînd Ro
miste, austro-marxiste, care duceau la fărî- nizat din iniţiativa lui Lenin. toare cuvinte calde de îndemn la luptă re împotriva poverilor fiscale şi executărilor si mînia intrase în criza economică, partidul tre
miţarea forţelor oamenilor muncii de diferite voluţionară : „Ceea ce noi cerem, în Rusia lite şi altele. cea printr-o grea încercare. Elemente provo
Partea cea mai avansată a clasei noastre s-a şi înfăptuit. Sus inimile ! Societatea ca catoare, aventuriste, ce se streeuraş.eră îi
naţionalităţi. muncitoare, în frunte cu aripa de stînga, re pitalistă trebuie să dispară! Jos cu aservi Partidul folosea în lupta sa toate „posibi conducerea sa, grupate în două fracţiuni —
Una din cele mai glorioase pagini ale is voluţionară, din partidul social-democrat s-a rea economică şi politică! Jos cu democra lităţile legale. Numărul important de voturi
ridicat ou hotărîre împotriva participării Ro tismul fals şi ipocrit I Jos cu războiul dintre obţinut în alegerile parlamentare din 1931 de auker-Luximin şi Barbu — au rupt în don;
toriei poporului nostru au fost răscoalele ţă- mîniei la primul război mondial imperialist, popoare, trăiască războiul între ciase ! Tră candidaţii Blocului Muncitoresc Ţărănesc partidul, sindicatele, U.T.G.-ul şi au dezl.T:¦
a organizat curajoase greve şi demonstraţii iască organizarea, curajul, voinţa proleta arată influenţa de care se bucura partidul. ţuit în interiorul partidului o luptă fracţio
de protest, care au culminat cu eroica mani riatului din Romînia!... Atintiţi-vă privirea nistă fără de principii, care a durat doi ani
festaţie de la Galaţi din 13 iunie 1916, înă şi îndreptaţi-vă paşii numai într-acolo unde O armă puternică de răspîndire în mase a
buşită în sînge de guvernul liberal. flutură steagul roşu". cuvîntului partidului, de propagare a ideilor Ei au subminat grav forţele şi prestigiul par
marxist-leniniste, a fost presa ilegală — udului, au creat o atmosferă de dezorientare
Victoria de însemnătate mondială a Marii Valurile luptei revoluţionare ameninţau „Scînteia“, „Lupta de clasă“, nenumăratele şi demoralizare a membrilor de partid, au des
Revoluţii Socialiste din Octombrie a deschis existenţa regimului capitalist în ţara noastră. publioaţu şi broşuri editate de partid. Citi conspirat numeroşi activişti care au căzut îi
o nouă epocă în istoria omenirii — epoca torii care au astăzi la îndemînă în tira|e de miinile organelor represive ale statului hiir
trecerii de la capiialism ia socialism. Ideile Muncitorimea îşi manifesta solidaritatea fră sute. de mii şi milioane de exemplare presa ghezo-moşieresc. Desigur, organele siguranf«
ei s-au răspîndit în întreaga lume şi au avut ţească cu Marea Revoluţie Socialistă din Oc partidului, ediţii complete ale operelor mar- mi erau străine de această provocare.
un uriaş ecou în rîndurile maselor largi din tombrie ; prin mari greve şi demonstraţii de xism-leninismului, o vastă literatură politică,
Romînia, găsind în condiţiile economice şi stradă, ea se ridica împotriva intervenţiei îşi pot cu greu reprezenta activitatea plină de Luptele fracţioniste au paralizat partidul
sociale din ţara noastră un teren deosebit de rnîrşave a reacţiunii romîne contra tinerei pu abnegaţie pe care o desfăşurau comuniştii în l-au adus la un nas de lichidare, împiedimn-
teri sovietice. ilegalitate pentru a tipări şi răspîndi cuvîn-
fertil. du-1 să joace rolul de conducător politic, s
Romînia a păşit pe calea dezvoltării capi Sub presiunea acestor lupte, clasele domi organizatoric al luptei împotriva încercăriloi
claselor exploatatoare de a ieşi din criză ne
spinarea celor ce muncesc.
taliste mai accentuate în perioada trecerii ca- nante au fost silite să satisfacă un sir de re tul partidului. (Continuare in pag. 2-a)
*
