Page 29 - 1961-05

Nr. 19*2 D R l MU l SOCIALISM!, L U I pag.. 5

BMttgWSBWWBBWBSaOBaa ? Brasawwwfmi®«^^ wmw g^tm-afga^flxaa

Schimbul de experienţă — Echipa Mogones Ne scriu

factor important în lupta pentru Secretarul organizaţiei de partid (una aprilie, rebutul a fost redus şi corespondenţi

îmbunătăţirea realizărilor ne-a primii bucuros, ca de obicei. mai mult. de la sate
— Tot în legătură cu calitatea ? — Cum explicaţi faptul că tov.
— Tot.
Constantin Mogonea şi echipa sa sînt

La întreprinde­ lot de aeraj, pre­ — In această lună am făcut eiţiva acum fruntaşi în lupta pentru cali­ Dezvoltă sectorul
cum şi întrebuinţa­ paşi înainte. Situaţia calităţii oţelu­ tate?
rea minieră Ghelar Ing. VAS1LE FLOREA rea diferitelor scheme lui s-a mai îmbunătăţit. Totuşi, nu zootehn c
de puşcare a fron- — Acest lucru nu-i deloc greu de
a avat loc la înce­ directorul l.M. Ghelar pot fi aduse îmbunătă-
sîntem mulţumiţi. îmbunătăţirea ca­ explicat. Succesele acestei echipe se Gcie 8 gospodării agricole colective
putul lunii aprilie o —
lităţii este pentru noi problema nr. 1. datoresc unei dozări corespunzătoare de pe raza oraşului Câlan au cumpă­
consfătuire cu caracter de schimb de turilor, mai
Şi, această problemă nu o putem re­ a şarjei, potrivit prescripţiunilor teh- rat anul acestH, din credite acordate
experienţă în problema înaintărilor ţiri.
zolva intr-o lună, de stat, 40 vaci şi juninci, 16 viţele,
rapide şi a calităţii lucrărilor de in­ Asupra acestor observaţii conduce­ două. Am obţinui «a«Bim!gagicaimRinriîa<CTgiTO noiogiee, lucrării co­ 81 scrofiţc dc rasă, 2 scroafe de prâ-
vestiţii, organizată de către Consi­ rea întreprinderii a reflectat în mod silă şi 26 porci pentru îngrăşat.
liu! regional al sindicatelor, Au par­ serios şi va lua măsurile cele mai totuşi unele rezui- Fruntaşi în lupta recte pe şarjă.
ticipat preşedinţi şi secretari ai or­ eficace. Aceasta i-a dat po­
ganizaţiilor de sindicat, ingineri şefi
şi ingineri şefi adjuncţi de la toate Participanţii al consfătuire au îm­ tate bune, Sîntem pentru calitate sibilitatea să nu Fruntaşe în dezvoltarea sectorului
întreprinderile miniere din regiunea părtăşit şi din experienţa lor. Astfel, cu rebutul sub ad­ elaboreze şarje prea zootehnic sînt gospodăriile colective
Hunedoara. reprezentantul Trustului minier Deva, din Strei, Sîncrai şi Baliz.
a arătat că la E.M. Deva s-a ob­ mis. calde sau prea
Cu această ocazie, conducerile între­ ţinut o viteză de avans de 202 m.l. VIOREL DINULESCU
prinderii miniere Ghelar şi sectorului pe lună la săparea galeriei „Deee- — Ce ne puteţi spune despre oa­ reci, să asigure o fierbere lentă a
Gbelar al Institutului de cercetări mi" bal“. Aceasta, datorită organizării
niere au prezentat referate privind muncii pe baza graficului ciclic şi a meni ? Cum luptă ei să elaboreze oţel oţelului pentru ca impurităţile care
preocuparea acestor două colective în mecanizării anumitor operaţii simple
direcţia realizării de înaintări rapide. din ciclul tehnologic. mai bun ? duc la incluziuni, să fie eliminate din Lucrări pentru

Participanţii la consfătuire au vizi­ Rezultate asemănătoare au fost ob­ — Avem oţetari care au pus fa baia de oţel. Curăţă cu atenţie rina
tat mai multe locuri de muncă, fă- ţinute şi la întreprinderea minieră
cînd cunoştinţă cu organizarea şi me­ Barza. La săparea unei galerii de la inimă lupta pentru calitate şi care pentru ca murdărij să nu fie dusă c o m b a t e r e a d ă u n ă t o r l o r
canizarea lucrărilor miniere, cu dife­ această întreprindere s-a realizat o vi­ înregistrează succese frumoase Unui
rite aspecte tehnico-organizatorîce ale teză de avans de 200 m.l. galerie pe dintre aceştia este Constantin Mogo- în oală, evitînd, în acest fel, inclu­ Proiecţia pădurilor constituie pen­
lucrărilor de investiţii. Ei au urmărit lună. nea, membru de partid. In luna ianua­ ziunile metalice sau nemetaiice în lin­ tru conducerea I.F, Dobra o preocu­
cu viu interes felul în care se aplică gouri. Şarjele sînt elaborate la timp
perfora jul umed, funcţionarea maşini­ Pe baza discuţiilor, a propuneri­
lor de încărcat electrice şi pneuma­ lor făcute în consfătuire şi a planu­ rie, el a avut un rebut de 5,91 la şi la temperatura prescrisă. pare de seamă. In acest scop au fost
tice, precum şi organizarea echipelor lui de măsuri întocmit de către Con­
şi a diferitelor sectoare de activitate siliul regional al sindicatelor, condu­ sută ţaţă de 3,3 Ia sută admis. In — Ce ne puteţi spune despre alţi luate măsuri ca pe o suprafaţă de
ale întreprinderii. cerea L.M. Ghelar a întocmit un plan
de acţiune, în scopul remedierii lip­ discuţia avută în grupa de partid pe oţelari ? 700 ha. să se execute în primăvara
Perforajul umed Ia întreprinderea surilor semnalate şi îmbrăţişării me­ schimb, în problema calităţii, a fost aceasta lucrări de combaterea dăună­
noastră se face prin două metode: cu todelor bune de muncă indicate de „evidenţiat“. Omul a tras învăţămin­ — Şi alte echipe de oţelari şi-au torilor. Pînă în prezent, astfel de lu­
injecţie laterală şi cu întrebuinţarea către delegaţi. te. S-a angajat să lucreze corect pe îmbunătăţit munca şi înregistrează un crări au fost făcute pe mai bine de
pulverizatorului. Despre cea de-a doua şarjă şi să dea astfel oţel de calita­ rebut mic. Aceasta este pentru noi 450 ha.
metodă s-au interesat în mod special Printre măsurile luate se numără te. Şi, pot spune că se ţine de cii- un fapt îmbucurător. Aşa de pildă,
tovarăşii din Valea ţiului. Ea se a- introducerea unor noi maşini de în­ Clusch Osvald, care nu de mult a
plică cu succes la mai multe fron­ cărcat la lucrările de înaintare. Per­
turi de lucru de la întreprinderea forajul umed a fost extins la 50 la vînt. fost criticat şi în ziar. a început să Folosindu-se aparatele terestre „Sin-
noastră. sută în locurile de muncă de la in­
vestiţii. S-a extins fa toate locurile Erhard Rotendorfer, conducătorul unei maşini de fabricat — Ce spun faptele ? lucreze cu mai mult simţ de răspun­ sfong“ pentru imprăştierea substanţei
Pulverizatorul este de construcţie de muncă burarea cu nisip a găurilor hirtie de la fabrica „1 Mat“ din Petreşti s-a situat in tri­ dere. In martie a avut un rebut de chimice „Mutanin“, dăunătorii (cota­
simplă El a fost construit şi conce­ de mină. In plus pentru sporirea vi­ mestrul I a.c. pe primul loc în întrecerea pe profesii. , — Faptele, rezultatele muncii echi­ 5,10 la sută, Lucrînd corect, încetind rii), au fost distruşi în proporţie de
put în cadrul întreprinderii miniere tezei de transport, a fost pus în func­ pei de oţelari pe care o conduce vor­ goana după cantitate, în primele tb 100 Ia sută.
Ghelar. de către şeful echipei de lăcă­ ţiune un fransbordor de vagonete. Iată-l in fotografie suprav eghind fabricarea Uîrtiei. besc de la sine. Pe primul trimestru zile ale lunii aprilie, a avut un re­
tuşi — Nicolae Lăscuţoi — şi dă echipa lui Mogonea are un rebut de but de numai 0,45 la sută. PETRU IL1NCARU
rezultate cit se poate de bune. Rezultatele acestor măsuri s-au fă­ 2,96 la sută. In luna februarie nu a
cut simţite imediat. In luna aprilie, avut nici o tonă de oţel rehutată. In Echipa lui Mihai Dumitru a avuî Cooperativă fruntaşă
Cu multă atenţie a fost studiată viteza medie de avans a crescut la la un moment dat cea mai mare can­
de către participanţi, noua maşină 51 m.l., aproape la dublu de cîf era
pneumatică de încărcat de tip „UNIO". anul trecut în aceeaşi perioadă. As­ titate de oţel rebutaf în luna apri­ pe raion
Ea a fost modificată la întreprinde­
rea APAL din Bucureşti şi s-a com­ tăzi avem 5 brigăzi care realizează Toate gospodăriile colective lie. Totuşi, procentul de rebut înre­ Lucrătorii cooperativei de consum
portat foarte bine. atît în perioada gistrat este mai mic faţă de admis. din Brănişca şi-au realizai planul pe
experimentării, cît şi în perioada de viteze de înaintare de peste 60 m.l. El reprezintă f,47 la sută. Această

funcţionare. Paralel cu aceasta, a fost pe lună, faţă de două cîte erau amil la nivelul celor fruntaşe cifră trebuie să-î dea de gîndit. Am trimestrul I în proporţie de 105 la

studiată şi funcţionarea maşinii vechi trecut. Brigada condusă de Ladistau Au frecut doi ani de cînd ţăranii fi: extinderea suprafeţei însămînlată s-a mers pe linia selecţionării celor stat de vorbă cu el. Cred că a tras sută la desfacere, 197 la sută la
muncitori din satul Nădăştia Inferioa­ cu porumb siloz de la 10 la 30 ha., mai productive vaci, dar tot atît de învăţăminte şi va lupta ca să micşo­ achiziţii, 101 la sută la înscrierea de
de încărcat de tip ,,UNIO‘‘, precum Mateaş a înregistrat în luna aprilie ră şi-au unit pămînturile, constituind cumpărarea a 20 scroiiţe, 13 vaci de adevărat este că în cazul cînd consi­ reze şi nu să mărească procentul de noi membrii şi în proporţie de 100
o gospodărie agricolă colectivă. Anii lapte, 10 viţele şi 217 capete ovine, liul de conducere (vechi) s-ar fi orien­ rebut înregistrat. Totul depinde, după la sută la încasarea fondului social.
o înaintare de peste 80 m.l., a lui au fost rodnici, pentru că cele 105 construirea unei remize pentru atelaje, tat mai bine, ar fi putut face aceas­ cum vedeţi, de oameni. De conştiinţa Pentru succesele obţinute, acestei uni­
familii care au inaugurat în martie a două pătule peniru 70 vagoane po­ tă selecţie nu în detrimentul scăderii lor. ,
1959 gospodăria colectivă, adueînd rumb şi a două silozuri pentru 500 numărului de animale. Firesc ar fi
laolaltă 541 ha. teren, au obţinut re­ tone, ilustrează preocuparea consiliu­ fost ca la sumele primite din vîn- Da, are dreptate tov. Traian iov, tăţi i-a fost decernat zilele trecută
zultate bune, şi-au sporit averea co­ lui de conducere şi a colectiviştilor de zarea vacilor slab productive, să a-
secretarul organizaţiei de bază de la drapelul de cooperativă fruntaşă pe

oţelăria Martin nr, 1 a C.S.H., cali­ raion' •a.

tatea este şi o problemă de conştiinţă. MIRON BFTEA

N. BADIU 1 VIOREL BOTA

mună, au realizat produse care te-au a întări şi consolida din punct de dauge şi ceva bani din fondurile pro­

permis ca în primul an să împartă vedere economic şi organizator uni­ prii sau din credite şi să cumpere

la ziua-muncă cîte 16 kg. cereale, tatea lor. alte vaci cu producţii sporite de Pe urmele materialelor
3,700 kg. cartofi, o mulţime de alte lapte.
produse şi cîte 3 lei. Se puf ea fa c e mai mulf ?
In sfîrşit, iată şi un alt aspect:

şi cea a maşinii de încărcat elec­ Nicolae Bidiga de 73 m.l. Vînzînd statului în primul an de gospodăria colectivă dispune dc circa publicate
existenţă, animalele şi cerealele con­ 140 ha. teren pentru fineţe, presărat
trică de tip sovietic EPM-1. Folosi­ Avem toată convingerea că prin mă­ tractate, colectiviştii „au .realizat veni­ întrebarea şi-au pus-o nu numai cei cu o mulţime de pruni. Colectiviştii
turi de peste 127.000 lei, din care care au vizitat gospodăria agricolă (puţini la 'număr), spun 'că ¦livada
rea lor s-a dovedit a fi foarte eco­ surile luate şi prin efortul comun al 45.207 lei numai din cultura plante­ colectivă din Nădăştia Inferioară, ci (în fond nu poate fi vorba de liva­
lor şi 52.239 lei din sectorul zootehnic. însăşi membrii 'acesteia. dă) ar fi rentabilă, că din prunele
nomicoasă şi a condus -în cea mai întregului colectiv vom obţine în vii­ ce cresc din belşug se poate scoate /— rr.c : ' ' vi'"- <" ff.l
Rezultatele bune obţinute în cei doi Urmărind atît cifrele planurilor de o cantitate apreciabilă de ţuică.
mare măsură la obţinerea unor viteze tor rezultate cu mult mai bune, atît ani au convins şi restul sătenilor de producţie, în special fondul de bază Uperafiuniie de triere a minereului
a păşi cu încredere în marea familie. care, în cei dof ani, a crescut de la Nici în această problemă nu a exis­
sporite de înaintare. în ce priveşte viteza de avans, cît Aşa se face că acum satul este în în­ 572.158 Iei la 753.475 lei, cît şi po­ tat o orientare principială, atît din se execută corespunzător
tregime colectivizat. sibilităţile existente aici, se poate tra­ partea consiliului de conducere, cît şi
Discuţiile purtate pe marginea re­ şi calitatea lucrărilor de investiţii. ge concluzia că într-adevăr se putea din partea comuniştilor din gospo­ Publicat In ziarul „Drumul
face mai mult. socialismului“ nr. 1964, artico­
feratelor susţinute şi vizitei efectuate Prin aceasta, vom face încă un pas lul „Ai refautat, a leg e!“, criti­ fii de seotoare din secţiile sub­
ca dezinteresul inginerilor terane unde trierea minereului
la locurile de muncă, au scos în evi­ important pe drumul traducerii în via­ s-a executat n&coresipunfcător
— au fost sancţionaţi.
denţă faptul că întreprinderea minie­ ţă a sarcinilor ce ne stau în faţă

ră Ghelar a înregistrat o seamă de pe perioada planului de 6 ani. Odată cu creşterea numărului colec­ Gîteva exemple sînt în măsură să dărie. Este bine ştiut că Directivele loan Opriş şi Cornel Costea de Ca rezultat al măsurilor lua­

realizări frumoase atît în ce priveşte Consider că organizarea unor ase­ tiviştilor s-a ivit şi necesitatea dez­ ilustreze acest lucru. In anul trecut, G.G. al partidului prevăd ca în ur la I.M. Barza, faţă de calitatea te, operaţiunea de triere a mi­

sporirea vitezelor de înaintare pe front, menea schimburi de experienţă sînt voltării ramurilor de producţie exis­ spre exemplu, au fost cumpărate peste mătorii ani să se meargă pe linia minereului. nereului la l.M. Barza se exe­

cît şi calitatea lucrărilor. Bunăoară, întotdeauna bine venite. Ele sînt cel tente. Astfel, sporirea şeptelului a 200 oi. Acestea stau însă şi azi în extinderii suprafeţelor de livadă plan­ Răspunzând criticii aduse cută corespunzător, existind în

dacă viteza medie înregistrată la lu­ mai bun mijloc de cunoaştere reci­ impus luarea de măsuri pentru ridi­ adăposturi necorespunzătoare. Toată tată cu pomi a căror fructe să fie prin ziar, conducerea întreprin­ prezent tot mai puţine cazuri

crările de înaintare în trimestrul I procă a realizărilor şi a metodelor carea urnii adăpost încăpător pentru lumea spune că „vom face“, „le va folosite pentru consum. Nu s-ar fi derii miniere Barza arată că de rebutare a vagonetelor cu

animale, lucru realizat de colectivişti veni şi lor rîndul“, dar practic, pînă putut oare lua legătura cu Staţiunea atît cei doi ingineri, cît si şe­ minereu.

al anului trecut era de 26 m.l. pe de lucru folosite de către colectivele încă din anul trecut cînd au termi­ acum nu s-a făcut nimic şi nici în experimentală horticolă din Geoagiu, S-a redeschis filiala
lună, în primul trimestru al anului diferitelor întreprinderi. Ele sînt în nat construcţia unui grajd în care planul de producţie nu este prinsă care să trimită specialişti la faţa lo­
1661, ea s-a ridicat la 46 m.l. Dis­ acelaşi timp un factor important în pol fi adăpostite 100 capete vite mari construirea unui saivan. Apoi la in­ cului pentru a constata ce soiuri de Tot în numărul 1964 al zia­ Uniunea interraională a coo­
cuţiile au arătat totodată că în ce lupta pentru realizarea sarcinilor, pu­ şi a încă unuia cu o capacitate de trarea în gospodăria colectivă au fost pomi fructiferi -sînt recomandaţi pen­ rului a fost publicată nota „Să perativelor de consum Ilia—
priveşte aerajul lucrărilor miniere, pre­ se în faţa industriei noastre miniere 45 capete. aduse 78 capete bovine, din care 74 tru a fi plantaţi ? S-ar fi putut, dar fie redeschisă filiala“, semna­ Hunedoara, ne răspunde că, în
lungirea perioadei de funcţionare a de către cel de-al Ill-lea Congres al vaci de lapte. Numărul acestora nu în această privinţă Ia Nădăştia n-a tă de corespondentul voluntar urma notei apărute în ziar, fi­
compresoarelor, etanşeitatea burlane- P.M.R. Cele enumerate mai sus, împreună a crescut însă deloc. Dimpotrivă, a existat preocupare. loan Mihuţ, prin care se men­ liala din Fornădia a fost re­
cu noile obiective cuprinse în planul ţiona faptul că de mai multe deschisă la data de 23 aprilie
scăzut ia 59 capete. Este adevărat că Afirmaţiile anumitor tovarăşi din luni, filiala, din Fornădia a coo­ a.c.
de producţie pe anul în curs, cum ar conducerea gospodăriei colective, că perativei din Buruiene, stă în­
terenul nu produce, că n-ar ii bun chisă.
CARTEA LA SATE in unele cooperative, cartea nu este pentru alte soiuri de pomi, nu sînf
aşezată la loc vizibil, gestionarii şi de loc. bazate pe probe ştiinţifice. Programul a fosf modificai
vînzătorii nu prezintă cumpărătorilor
Făclia culturii luminează tot mai tru început, se datoresc faptului câ cărţile noi, cărţile ce-i interesează pe De la începutul anului 1961 se ob­ Muncitorii uzinei „Victoria“ semnătura corespondenţii iui vo­
¦puternic viaţa satelor noastre scăpate munca de popularizare, de vînzare a aceştia. De asemenea, în aceste coo­ servă la colectiviştii din Nădăştia in­ Căian. care Unt. locuitori ai sa­
pentru totdeauna de exploatarea crîn- cărţii, a fost privită cu răspundere, manente, ca şi cu prilejul unor adu­ perative nu se fac panouri cu co- ferioară o dragoste mai marc pentru telor Ohitiri. Ohaba şi Boşorod. luntar Toan Marin,eseu, a<Dea­
eenâ a burghezo-moşierimii, exploatare Ia această muncă au fost antrenate nări, a unor manifestări de masă etc, perţi false, prin care să se anunţe gospodăria colectivă, consiliul de con­ au p.vut multe neplăceri din
însoţită de cele mai vitrege condiţii forţeje largi ale difuzorilor vo­ La fazele concursului cultural, cu pri­ cumpărătorilor cărţile noi sosite. De ducere îndrumă cu mai multă com­ cauza programului defectuos al lul „Cu şi fără auL-oaz“,- pu­
in calea propăşirii şi dezvoltării cul­ luntari, care au căpătat deprinderea lejul adunărilor generale ale G.A.G. aceea, iniţiativa recentă a Comitetului petenţă activitatea membrilor ei. Se autobuzului T.B.T.A. ce- i trans­
turii. Cartea pătrunde azi în cele mai de a munci cu cartea. şi a adunărilor generale ale coope­ executiv a U.R.C.C. de a se confec­ observă acest lucru din participarea blicat în nr 1953 din 5 apri­
depărtate cătune, devenind un sfătui­ rativelor, asemenea standuri au dai ţiona vitrine speciale pentru cărţi şi colectiviştilor în număr tot mai mare portă la uzină şi de la. uzină
tor, un îndrumător activ al ţăranu­ Acolo unde munca de desfacere a rezultate bune. Numai cu prilejul adu­ panouri, este bine venită. la muncă, din preocuparea pentru ri­ lie a.c.
lui muncitor. Ritmul crescînd din ul­ cărţii a fost lăsată doar pe seama nărilor generale ale cooperativelor ce dicarea a noi construcţii, pentru spo­ acasă.
timul timp ai desfacerii sale prin gestionarului, iar acesta a înfundat au avut loc de curînd, s-au vînduf Lipsuri serioase se mai manifestă rirea şeptelului şi însăşi din grija cu Consider’-ui sesizam a ijstă,
cooperaţie, la sate, demonstrează că cărţile într-un raft oarecare, fără să cărţi în valoare de peste 5.000 lei, în uneie raioane şi în ce priveşte care sînt întreţinute culturile în pri­ Despre programul nerores-
alături de alte bunuri ale culturii, manifeste interesul cuvenit faţă de a- prin standurile organizate în unele aprovizionarea cu cărţi. In raionul măvara aceasta. puuzător al autobuzului şi ur­ T.R.T a Deva a m o d ific a t in
cartea a devenit pentru ţăranul mun­ ceastă sarcină importantă, este d ar comune. Haţeg, cartea nu este trimisă cu re­
citor o necesitate. Faţă de trimestrul că difuzarea se face la înţîmplare, gularitate ia cooperative, ci atunci A. DAVID mările acestuia, s-a scris, sub aşa f?l nr'gr amul de mers ai
I ai anului precedent, în unele ra­ fără a da roadele scontate. Unde e- S-a îmbunătăţit şi munca de apro­ cînd vine cîte un gestionar la cen­
ioane ale regiunii ritmul de desfacere xistă însă o muncă organizată de di­ vizionare a cooperativelor săteşti cn trul de raion, i se livrează cărţi' pe autobuzului, !•'-'¦», ?•) corespun­
a cărţii a crescut de două şi chiar fuzare a cărţii, unde există un grup cărţi. In multe raioane s-a statornicit mai multe luni. La Brad se mai to­
de trei ori. Este lesne de înţeles că de difuzori voluntari din rîndul ace­ ca o practică curentă, să se trimită lerează încă unele atitudini înapoiate de în prezent interesele
această creştere nu a avut loc de la lor oameni care iubesc ei înşişi car­ periodic, cooperativelor cărţi. Sînt mai ale unor gestionari care nu vor „să-şi
sine, ci datorită muncii desfăşurate tea, aleşi din rîndul ţăranilor mun­ rare cazurile cînd la sate se mai facă bătaie de cap“ cu cărţile, iar li­ muncitori in- up pe traseul Bo-
de organizaţiile de partid şi de uni­ citori, al cadrelor didactice, al tine­ trimit cărţi nepotrivite cu cerinţele brăria din centrul de raion este trans­
tăţile cooperaţiei de consum cărora retului şi femeilor, munca de difu­ ţăranilor muncitori. formată pur şi simplu într-un de­ sorod—Căian.
le-a fost încredinţată această sarcină zare a cărţii se desfăşoară bine, cu
de răspundere. Atît în raionul Ilia, rezultate clin ce în ce mai frumoase. Toate aceste acţiuni contribuie la pozit. Pe zi ce trace si
cît şi în raionul Alba, realizările ob­ Existenţa unui grup de difuzori ai căr­ îmbunătăţirea muncii de desfacere a Uniunile raionale ale cooperativei construiesc tot mâi
ţinute de cooperaţie pe acest tărîm, ţii într-un sat, încă tui rezolvă însă cărţii şi asigură o bază pentru ca în multe aşezăminte
problema. Ei trebuie să-şi cunoască viitor munca să se desfăşoare şi mai de consum, au datoria să acorde o de cultură unde
pot constitui baza unui bun început; concret sarcinile, metodele cele mai bine. mai mare atenţie acestei sarcini, să oamenii muncii au
ele reliefează faptul că organele coo­ potrivite pentru îndeplinirea îndatori­ imprime un spirit de conştiinciozitate posibilitatea de a-şi
peraţiei au reuşit să înlăture o sea­ rilor ce ie revin, să fie urmărită pe­ In prezent în acest domeniu mai şi răspundere în activitatea tuturor îmbogăţi cunoştin-
mă de lipsuri avute în trecut şi să riodic activitatea lor. Bine se lucrea­ există însă unele lipsuri, cărora tre­ lucrătorilor cooperativelor din regiu­ ţele, de a-şi afir-
acorde o atenţie mai mare desface­ ză în această privinţă în unele sate buie să li se pună capăt. Nu s-a reu­ ne în ceea ce priveşte munca de des­ ina talentele, de a
rii cărţii. Trebuie subliniat însă că din raionul Sebeş, unde periodic, di- şit ca peste tot, în fiecare unitate coo­ facere a cărţii la sate. se recrea.
în uneie raioane există încă imense fuzorii voluntari fac schimburi de ex­
posibilităţi de a lărgi munca de des­ perienţă şi informează organizaţiile peratistă care desface cărţi, această Există posibilităţi ca fiecare raion, IN1 FOTO: Aspect
facere a cărţii, de a spori cuantumul de partid asupra felului cum mun­ muncă să fie privită cu toată răspun­ nu numai să-şi îndeplinească sarcinile din sala nudul
valoric pe cap de locuitor în această cesc şi ce rezultate au obţinut. derea. .Mai sînt încă gestionari care de plan, dar chiar să le şi depă­ club muncitoresc
privinţă. nu se preocupă de desfacerea cărţii, şească. Pentru aceasta însă este ne­ din Cugir.
Deosebit de important este faptul ci lasă ca aceasta să se vîndă în- cesar ca fiecare lucrător din coope­
tîmplător. in unele sate, fie că nu raţie să înţeleagă că a vinde cartea
la sate nu este doar o treabă pur
sînt difuzori voluntari, fie că aceştia comercială, ci o sarcină de cea mai

au o activitate formală, necontrola­

Dacă în cele două raioane amin­ că în multe sate se organizează for­ tă de forurile conducătoare ale sa­ mare importanţă pentru educarea ţără­

tite, precum şi înlr-o serie de coope­ me noi, atractive de desfacere a căr­ tului. Lipsurile cele mai importante nimii muncitoare, pentru luminarea

rative din raioanele Sebeş şi Orăş- ţii. In gospodăriile colective, !n G.A.S. se manifestă însă în ceea ce priveşte ei continuă.

tie, s-au obţinut rezultate bune pen­ şi S.M.T., s-au organizat stai Juri per­ popularizarea cărţii. Aşa, de pildă, PETRE ŢlRAU