Page 30 - 1961-05

o

nag. 6 DPI Al L SUt.l 1/ ' s W !l Ut Mr 1‘ 8?

M anifestar! peste hotare mehSnaée Clim ele şluâ • juilirruele alini • juilimeXs şlira »joUimels ştiri *
c e le ! d e-a 4©»a aniversări a c re ă rii -------------- r

P a r t id u lu i C o m u n ist d in R o m în ia

R- O. Vietnam Uniunea Sovietică Sărbătorirea aniversării Fiecare pas al revoluţiei cubane
eliberării Cehoslovaciei
HANOI 9 (Agerpres). MOSCOVA 9 (Agerpres). Filialele republicane ale asociaţiei de încă un pas spre pace
Cu ocazia aniversării a 40 de Ziarul „Pravda" din 9 mai relateazS prietenie sovieto-romînâ au organizat
ani de la înfiinţarea Partidului inlr-c amplă corespondenţă despre a- seri şi adunări festive. In Întreprinde­ PRAGA 9 (Agerpres). — La al P.C. din Cehoslovacia, pre­ HAVANA 9 (Agerpres). — fost acordată, scrie „Revolución“
Comunist din Romînia Comitetul dunarea festivă care a avut loc la Bucu­ rile, instituţiile de învăţămînt superior 9 mai mii de oameni ai mun­ şedintele R. S. Cehoslovace Ccmen.tînd decernarea Premiului ştiu că „fiecare pas al revoluţiei
reşti cu prilejul ceţei de-a 40-a aniversări din mulie republici se ţin conferinţe şi cii din Praga şi din toate col­ precum şi membri ai corpului internaţional Lenin „Pentru în­ cubane, călăuzite de mina pri­
pentru Relaţii Culturale cu Străi­ a creării Partidului Comunist din Ro­ expuneri in legătură cu cea de-a 40-a ţurile republicii au umplut încă diplomatic. tărirea păcii între popoare“ lui cepută şi fermă a lui Fidel, este
nătatea din R. D. Vietnam a aniversare a P.G.R, din primele ore ale dimineţii Fidel Castro, ziarul „Revolu­ încă un pas spre pace".
prezentat intr-un cadru festiv mînia şi despre raportul prezentat de marea piaţă Letna, unde s-a După defilarea unităţilor mi­ ción" subliniază că ridieîndu-se
filmul rominesc ,,Furtuna“.*i La Moscova, la Casa prieteniei cu desfăşurat parada militară cu* litare de tancuri, artilerie, ra­ împotriva exploatatorilor, pentru Este şemnifioativ, adaugă zia­
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. popoarele din ţările străine a avut loc prilejul împlinirii a 16 ani de chete în piaţa Letna a avut independenţa naţională a ţării rul, că ştirea decernării premiu­
o seară a prieteniei sovieto-romîne. Seri loc un mare miting la care a sale Fidel Castro, de la începutul lui a venit tocmai în zilele cînd
Ziarul „Trud“ publică un articol ale prieteniei sovieto-romîne au avut loc la eliberarea Cehoslovaciei de activităţii sale a luptat pentru Fidel Castro a dat o ripostă zdro­
In numeroase întreprinderi din Mosco­ luat cuvîntul Antonin Novotny, pace, împotriva războiului. Mili­ bitoare imperialiştilor şi prov-.-
Finlanda consacrat acestei aniversări semnat de va şi din regiunea Moscovei. Tu pri- sub ocupaţia fascistă de către oanele de partizani ai păcii care catorilor de război. Infríngetei
prim-secretar al C.C. al P.C. infervenţionişti-lor în Cuba, con­
HELSINKI 9 (Agerpres). Nicolae Guină, ambasadorul R.P. Ro- lejul aniversării, la Moscova la Biblio­ Armata Sovietică. La paradă îl aplaudă astăzi pe Fidel Cas­ chide ziarul, a constituit un tri­
din Cehoslovacia, preşedintele tro pentru înalta distincţie ce i-a umf admirabil al forţelor păcii.
Cu ocazia celei de-a 40-a ani­ mîne Ia Moscova. teca istorică de stat 8-a deschis o ex­ au asistat conducători ¦ de
R. S. Cehoslovace.
versări a înfiinţării Partidului In numeroase oraşe mari din U.R.S.S. poziţie consacrată celei de-a 40-a ani­ partid şi de stat ai R. S. Ce­
Comunist din Rominia, ziarul la Leningrad. Chişinău, Vilnius. Ere- El a felicitat pe oamenii
„Kansan Uutiset“ a publicat un van, Alma-Ata s-au deschis expoziţii versări a Partidului Comunist din Ro­ hoslovace în frunte cu Antonin
amplu articol intitulat „40 de ani muncii cu ocazia acestei sărbă­
minia. Standurile expuse cuprind foto­ Novotny, prim-secretar al C.C.
de la crearea Partidului Comu- j jubiliare consacrate drumului glorios tori.

nist din Romînia“. | parcurs de Partidul Muncitoresc Romîn.

—:— ' ........ . ----- —— copii ale documentelor de partid, pu­ mm

Cu prilejul Zilei Victoriei asupra Germaniei hitleriste blicaţii şi cărţi. Vizitatorilor expoziţiei O isouă în c e r c a r e de a rezolva

li se înfăţişează istoria creării P.C.R.,

Ordinii! mareşalului Malinotfski activitatea partidului nostru între cele p ro b lem a laofSană
două războaie mondiale, rolul partidu­

AIOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite : In ordinul lui în lupta împotriva fascismului. Un pe calea »ratafiveSor paşnice
dat cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a victoriei asupra loc important in cadrul expoziţiei il
Germaniei hitleriste, mareşalul Malinovski, ministrul Apărării ocupă materialele consacrate rolului VAMG-VIENU 9 (Agerpres). legal al Laosului şi delegaţia Parti­
ai U.R.S.S., subliniază că Uniunea Sovietică a suportat întrea­ Partidului Muncitoresc Romîn, condu­
ga povară a luptei împotriva cotropitorilor germano-fascişti şi cător şi organizator al construirii so­ „Guvernul legal al Laosului se adre­ dului Neo Lao Haksat. Conferinţa de
a avut un rol hotărîtor în zdrobirea inamicului. cialismului în ţara noastră. Sînt înfă­
sează din nou părţii adverse cerîndu-i presă a avut loc în ziua de 8 mai la

să-şi trimită delegaţia ia Na Mon pen- Na Mo'n, situat la li km. de Vang

tru tratative. Vom aştepta aici pînă Vieng.

cînd vor începe tratativele“. Prin aceste După cum anunţă Agenţia Vietna.

In ordinul ministrului se spune că eroismul poporului so­ ţişate aspecte ale prieteniei de ne­ cuvinte, care atestă năzuinţa sinceră meză de Informaţii, in timpul acestei
vietic în anii Mareiui Război pentru Apărarea Patriei va repre­ zdruncinat dintre poporul romîn şl po­ a forţelor patriotice de a rezolva pro­ conferinţe de presă la care au luat
zenta pentru totdeauna o pagi nă de aur a glorioasei cronici poarele Uniunii Sovietice. Expoziţia blema laoţianâ pe calea tratativelor parte 20 de corespondenţi străini, dea­
a luptei pentru fericirea oamen ilor muncii, pentru triumful de­ este vizitată cu interes de numeroşi oa­ paşnice, şi-au exprimat poziţia în ca­ supra Na Monului a zburat şi a făcut
plin al comunismului. drul unei conferinţe de presă două de­

Mareşalul Malinovski o fe !!citat cu prilejul sărbătorii vic­ meni ai muncii, studenţi, elevi. legaţii politice: delegaţia guvernului cîteva viraje un avion cu reacţie ame­

toriei efectivul forţelor armate sovietice şi pe toţi participanţii rican.

Ia Marele Război pentru apărarea Patriei şi a ordonat că în Reprezentanţii celor două delegaţii

ziua de 9 mai să fie trase trad iţionalele salve de tun de sa­ fielichidate bazele militareau subliniat în cadrul conferinţei de Aspect, din timpul luptei
presă că tratativele militare şi politice
Sălut la Aloscova, în capitalele republicilor unionale şi în oraşele poporului cuban ou Inva­
datorii.
-erou ; Leningrad, Stalingrad, Sevastopol şi Odesa. sfriine dirs Ângiis ? trebuie să aibă loc concomitent, deoa­ ConferinţVa internaţ•ionalei
\ 0><- • rece sînt două laturi ale aceleiaşi pro­ TN FOTO: Ţărani cu- a lucrătorilor
bleme. Gele două delegaţii au condam­

IN NORVEGIA LONDRA 9 (Agerpres). — O demonstraţie la oare au nat gruparea Boun Oum — Fuini No- oani din cadrul coopera­ din transporturi
TASS transmite: „Să fie lichi­ luat parte mii de oameni a avut savan pentru încercarea ei de a orga­ tivei agricole Pinos la in­
loc la 7 mai la Londra. Demon­ strucţie. BUDAPESTA 9 (Agerpres).
V a stă ea.vnpa.nie «le p r o te s t date bazele militare străine din stranţii purtau pancarte ou lo­ niza aceste tratative in mod separat. Ua 9 mai la Budapesta şi-a în­
Anglia“, „Să fie înlăturată pri­ zincile : „Să fie lichidate bazele
americane din Anglia !“, „Nu ceput lucrările cea de-a treia con­
siinaiM&trisj va. p9 am u r i l o r a g r e s i v e mejdia nucleară" — sub aceste vom admite înarmarea nucleară
lozinci s-au desfăşurat la 7 mai a Germaniei occidentale!“ „Jos Pentru 0 Uniune Suri-Africana libera ferinţă internaţională profesiona­
a le N.A,T.O. pe tot cuprinsul Angliei mitin­ mîinile de ne Cuba !“, „Jos co­ lă a lucrătorilor din transporturi.
lonialismul !“. Delegaţii sosiţi la conferinţă din
OSLO 9 (Agerpres). — Co- De 12 ani ceaţa N.A.T.O. în­ guri şi demonstraţii consacrate toate colţurile lumii reprezintă
tespondentul agenţiei TASS, V. văluieşte dens pămîntul nostru. Zilei de 1 Mai la oare au parti­ La mitingul care a avut loc JOHANNESBURG 9 (Agerpres). sud-africane Rezidencia (provincia peste 10 milioane muncitori or­
Vavilov, transmite : N.A.T.O. ne înveninează conş­ cipat mii de oameni. Deoarece după aceea în Hyde-Park a luat In ajunul proclamării la 31 mai a Transwaal) locuită îndeosebi de afri­ ganizaţi. ,
tiinţa, viaţa, a spus scriitorul Ziua de 1 Mai nu este în Anglia ouvîntul secretarul general al Republicii Africii de Sud Partidul Co­ cani, indieni şi reprezentanţi ai popu­
La Oslo a început o vgstă cam­ norvegian Helmebakk, care a o sărbătoare naţională, de obi­ Partidului Comunist din Marea munist din Uniunea Sud-Africană, care laţiei de culoare, au organizat o de­ Cea de-a treia conferinţă are
panie de protest împotriva pla­ luat cuvîntul la mitingul parti­ cei această zi se sărbătoreşte în Britanie, John Gollan. Arătînd ca sarcină discutarea de măsuri
nurilor agresive ale N.A.T.O. zanilor păcii. Convocarea unei prima duminică a lunii mai. că anul 1917 a deschis o eră
sesiuni a blocului militar N.A.T.O nouă în istoria omenirii, Gollan se află în ilegalitate, a chemat popu­ monstraţie împotriva' politicii de segre­ concrete în interesul intensifi­
In dimineaţa zilei de 8 mai la Oslo în ziua de 8 mai — ziua Luînd cuvîntul la mitingul din a subliniat că în prezent forţele
numeroşi norvegieni şi adver­ eliberării patriei noastre de sub Edinburgh, Barbara Castle mem­ păcii şi socialismului depăşesc laţia ţării la unitate de acţiune împo­ gaţie rasială şi a intenţiei autorităţilor cării unităţii de acţiune şi a so­
sari ai înarmării atomice din alte bră a parlamentului, a cerut gu­ forţele capitalismului şi ale răz­
tari au ieşit pe străzile capita­ jugul fascist, a declarat el, este vernului englez să renunţe la boiului. triva politicii rasiale a guvernului Ver- locale de a destina această regiune ex­ lidarităţii internaţionale a oa­
lei. Ei au organizat o demon­ o mare jignire adusă mîndriei producţia şi experimentarea ar­ woerd. clusiv locuitorilor albi. menilor muncii care fac parte
straţie oare va continua fără în- mei nucleare. Anglia, a spus în continuare
secretarul general al Partidului După cum relatează corespondentul După cum relatează corespondentul din Uniunea internaţională a
lierupere zi şi noapte în tot noastre naţionale. Aceeaşi revendicare a fost. for­ Comunist, trebuie să promoveze din Johannesburg al Agenţiei France agenţiei Reuter, poliţia i-a împrăştiat sindicatelor oamenilor muncii din
o politică externă independentă, Presse, in apelul difuzat in rîndurile pe demonstranţii care se îndreptau spre transporturi, a problemelor lun-
cursul sesiunii N.A.T.O., „Jos Astăzi în clădirea Stortingu- mulată de Frank Cousins, cu­ să renunţe la strategia nucleară, africanilor se arală că partidul clasei tei pentru îmbunătăţirea condi­
N A .T.0.1“, „Să fie interzise ar­ lui au luat loc ofiţeri germani noscut fruntaş sindical, la mi­ să lichideze bazele de rachete muncitoare din Uniunea Sud-Africană clădirea primăriei şi a operat arestări ţiilor de viaţă şi muncă, pentru
ii ele atomicei“, „Dezarmare!" care au fost ocupanţi ai ţării tingul de la Glasgow, după care pe teritoriul său. El a condamnat sprijină rezoluţia conferinţei naţionale in rîndurile conducătorilor demonstra­ lărgirea şi asigurarea drepturi-
— acestea sînt lozincile lansa­ noastre. Asemenea musafiri ar peste 5.000 de persoane au or­ cu hofărîre intenţia guvernului de protest împotriva politicii rasiste a ţiei. >cr sindicatelor.
englez de a oferi baze armatei
te de partizanii păcii. trebui izgoniţi din Norvegia, a ganizat o demonstraţie pe stră­ vest-germane şi de a transmite guvernului, cu privire la convocarea
foştilor generali hitlerişt! secre-
Luni seara mii de noi vegieni cerut Helmebakk în aplauzele zile oraşului. 'ele producţiei de armament. unui Congres al reprezentanţilor tutu­

s-au adunat în piaţa centrală celor prezenţi. In încheiere Gollan a cerut ror raselor şi cheamă pe toţi muncitorii,

La mitingul din Manohester a poporului englez să-şi mtensifi- africani, indieni, de culoare şi albi ca S A M -P A S A
din Oslo. Printre ei erau oameni încă în 1945 regele Haakon iuat cuvîntul Anthony Green- ce 1upta pentru pace. dezarmare în ajunul zilei de 31 mai să se unească
de convingeri politice diferite. VII spunea că Rusia este o prie­ wood. membru al parlamentului, si socialism. în lupta pe plan naţional pentru majo­ .. . , <)
rarea salariilor şi îmbunătăţirea con­
Ei sînt uniţi de dorinţa comună tenă de a noastră. Ea ne-a venit care a condamnat amplasarea IS«f t diţiilor de trai, pentru o Uniune Sud- De curind, La Ankara, repre- ]or va conduce şi acest co- V
Airicană liberă.
de a face totul pentru preîntîm- totdeauna în ajutor în momente de arme nucleare americane pe Hi i P ţ j zentanlii statelor care fac par­ mitei. ,(
După cum anunţă corespondentul A-
[linarea izbucnirii unui război. critice. Credeţi oare că astăzi pămîntul englez. Dacă va izbuc­ narea problemei angoleze, zia­ genţiei Associated Press la 7 mai în te din blocul agresiv CENTO După cum vedem, lucrurile i
rul „A Vo7" din Lisabona a re­ cadrul unei adunări 4.000 de reprezen­
Ei ştiu din experienţă că re­ Rusia ne ameninţă cu războiul ? ni un conflict militar, a spus el, cunoscui : „In căzu! de faţă, in­ tanţi ai minorităţilor naţionale din pro­ s-au intilnit la cea de-a /X-a se simplifică, ‘puterea milita- ^
teresele Portugaliei coincid cu vincia Cape, îndeosebi originari din
prezentanţii blocului militar a întrebat Helmebakk. bazele militare ale S. U. A. vor interesele tuturor aliaţilor noştri Malaya, au hotărît să boicoteze festi­ sesiune ordinară a Consiliului ră a CENTO se concentrează $
din N.A.T.O., întrucît. în fond,
N.A.T.O. nu se întrunesc cîtuşi „Nu, Nu !“ — au răspuns în constitui o primejdie deoarece este vorba de apărarea Occi­ vităţile care vor avea loc la 31 mai cu lor permanent. Au participat intr-o singură mină. Care an \
dentului în Africa... Examinarea
de puţin pentru rezolvarea unor unanimitate participanţii la mi- ; ele pot atrage o contralovitur? problemei A\ngo!ei ia O.N.U. va prilejul proclamării republicii şi să or­ miniştrii afacerilor externe din fi mina aceea ? \
constitui o verificare a solida­
probleme paşnice. Ung. f împotriva poporului englez. rităţii atlantice..." intr-adevăr, ganizeze in această zi un mare miting cadrul CENTO. Şi, deşi au Baig, secretarul general a' S
prin poziţia lor reprezentanţii în principala piaţă a oraşului Cape- trebuit să plece mai devreme CENTO. întrebat fiind de ga \
colonialiştilor au împiedicai a- lown. acasă (reprezentantul S.U.A., zeţari asupra persoanei viito¦ )
doptarea vreunei rezoluţii în Dean Rusk, fiind chemat grab ¦ rului comandant, a declarat că ţ
sprijinul luptei de eliberare a La 8 mai 000 de locuitori ai aşezării nic la Washington in legătură
üiBfyB f i i i i f á f p poporului angotez. Acest spri­ cu situaţia din Laos) cea de-a după toate „probabilităţile" a- S
jin este acordat însă şi direct. O ------ /X-a sesiune nu s-a terminat
După cum anunţă ziarul brita­ fără a se lua unele hotâriri. cest post va fi încredinţat unui ş
nic „Observer", armele trimi­ Greva generală
se de portughezi în Angola sînt general de corp de armată... )
livrate de N.A.T.O. De aseme­ a învăţătorilor
Principala fortăreaţă a impe­ partide cer lichidarea im ed ia­ jutorui oomheior cu napalrn nea în Angola sînt trimişi sol­ Lumea a putut să afle din co­ american. \
riului colonial portughez înce­ tă a regimului colonial. şezări întregi, otrăvesc fîntîni- daţi din divizia portugheză in­ din Iran eonfîrayă municatul oficial al Sesiunii
pe să se năruie. Evenimentele le, extermină populaţia paşnică clusă în trupele N.A.T.O. că membrii CENTO-ului vor Această declaraţie a lui
care se succed vertiginos în ul­ In ultimele zile în nordul An­ Dar năzuinţa spre libertate a TEHERAN 9 (Agerpres). construi noi şosele şi căi fe­ Baig a stirnit uilvă in Orient
timul timp în Angola demon­ golei au avut Ioc noi lupte în­ poporului angotez nu poate ti istoria a demonstrat că li­ Continuă de două sâptâmîni greva rate strategice, vor amenaja tul Apropiat. Planurile agre­
strează că mişcarea de elibera­ verşunate între răsculaţi şi tru­ înăbuşită cu plumbul încins ai bertatea nu este acordată nici­ generală a tnvâŢâtorilor din Iran. noi aerodromuri şi porturi, sive ale blocului suit cunos­
re naţională din această colo­ pele colonialiste. Răsculaţii gloanţelor. La numai cîteva odată de colonialişti de bună La 8 mai la marele miting al învă­ vor organiza noi mijloace de cute. Totuşi, reprezentanţii
nie portugheză a luat forma au atacat trupele colonialiş­ voie. Ea este cucerită prin lup­ ţători lor care a avut loc la Clubul CENTO caută de obicei să du­
unei lupte armate organizate. tilor portughezi din locali­ ore după ce ministru! portu­ te. Cauza dreaptă a poporului „Mehregari" a fost adoptată o rezoluţie telecomunicaţii pentru ţările că discuţiile despre ţelurile
Cei peste 4 tniiioane de negri tăţile Carmona, Santa-Gruz. angolez se bucură de simpatie cu privire la cinstirea memoriei învă­ respective. Popoarele din Tur­ blocului la nivelul unei dema­
din acest teritoriu african, ţinuţi De laneiro, San-Sa!vador şi ghez a! teritoriilor de peste şi Sprijinul popoarelor Africii, ţătorului dr. Abolhasan-Han Aii asasi­ cia şi Iran pot să se bucure: gogii care încearcă să camu­
în sclavie de colonialiştii portu­ Cangola. Detaşamentele par­ al întregii omeniri iubitoare de nat Ia 2 mai de către poliţie în timpul au acum încă o confirmare a fleze adevăratele lor rosturi.
ghezi, au lioiărît să sfarme mări, Adriano Moreira, (sosit pace. Sîngele vărsat de poporul demonstraţiei paşnice a învăţătorilor destinaţiei pe care o ia bănu­ Numirea unui general ameri­
odată şi pentru totdeauna lan­ tizanilor angolezi au încer­ angolez în lupta împotriva co­ din faţa clădirii Medijlîsului. Ziua de ţul din punga cpnt'ribuabilului. can în postul de comandant al
ţurile robiei coloniale. Lupta cuit de 48 dp zile oraşul Novn- în Angola pentru a suprave lonialiştilor portughezi înroşeş­ 2 mai a fost declarată „Ziua învăţăto­ Lipsiţi de şcoli şi spitale, tră­ forţelor armate ale unor state
ior tot mai hotărîtă pune sub te primele file ale istoriei vii­ rului“ şi va li sărbătorită pe viitor a- ind intr-o mizerie vestită in asiatice, aflate la atîtea mii de
semnul întrebării afirmaţia in­ ghea „operaţiile de curăţire") toarei Angole libere. nual in Iran ca zi de solidaritate şi lumea întreagă, oamenii sim­ kilometri depărtare de S.U.A.,
solentă a colonialiştilor portu­ luptă a învăţătorilor pentru drepturile pli din aceste ţări vor avea cel îngreunează mult sarcina spe­
ghezi ; „Sîntem aici pentru a @ameMta ría / z iit i NIC. IONESCU lor. puţin satisfacţia de a putea cialiştilor in fraze demagogice
Vorbitorii care au luat cuvîntul la admira porturi militare şi ae­
rămîne". Capenda, situat la 150 kilome­ a părăsit repede localitatea miting au scos în evidenţă hotărîrea rodromuri pentru avioane cu şi în discursuri sforăitoare.
Izbucnită iniţial în nordul ţă­ „3l — Janeiro", această loca­ învăţătorilor de a continua greva pînă reacţie.
tri sud de San-Salvador. litate fiind atacată de detaşa­ vor fi satisfăcute revendicările lor cu Unchiul Sam, pe-semne,
rii, lupta de eliberare naţiona­ Colonialiştii portughezi au mentele răsculate pentru a şa­ privire la majorarea salariilor şi pedep­ Nu ştim dacă le-o fi finind speriat de faptul că în ultima!
lă s-a extins rapid aproape pe sea oară în decurs de trei zile sirea vinovaţilor pentru atacarea de. de foame, dar în schimb n-o timp îi fuge tot mai mult tere­
întreg teritoriul Angolei şi 3 încercat să ascundă adevărata InonsInHiei paşnice de la 2 mai. să-i lase să doarmă liniştiţi. nul de sub picioare, nu ma<
luat proporţii din ce în ce amploare a luptelor din Angola In lupta lor împotriva popu­ Valul de mitinguri şi demonstraţii are răbdarea şi puterea Să se
mai mari. împotriva colonialiş­ străduindu-se să le prezinte laţiei din Angola, colonialiştii Comunicatul sesiunii CENTO camufleze. Şi, părâsindu-s:
tilor portughezi luptă detaşa­ portughezi se bucură de spriji­ anunţă cetăţenilor din ţă­ redingota cadrilată. îmbracă
mente de insurgenţi bine orga­ drept simple tulburări organi­ nul direct al blocului militar a- rile cu pricina si alte aseme­ direct uniforma de paşă.
nizate. Armata patrioţilor se zate de „elemente teroriste". In­ gresiv N.A.T.O. Este limpede
bucură de sprijinul larg al popu­ să chiar şi numai măsurile pe pentru ori cine că Portugalia nea „bucurii“. Statul major Trupele CENTO vor avea %
laţiei. Alături de bărbaţi, Ia care le iau ei pentru a înăbuşi militar CENTO va avea in in sftrşit in frunte un militar ).
luptă iau parte femei şi ado­ această luptă demonstrează con­ n-ar fi putut ţine în robie — în sftrşit un comandant. Pînă a- cu experienţă. E vorba de ex- L
lescenţi. Conducerea politică a trariul. împotriva patrioţilor pofida protestelor opiniei publi­ cum lucrările comitetului mi­ perienţa Coreei, a Laosului. a )
luptei este exercitată de două angolezi sînt aruncate unităţi ce mondiale — teritorii a căror litar permanent al organizaţiei Cubei, de experienţa aiitnr si ş
patriile patriotice: Uniunea militare de elită, avioane, ar­ suprafaţă este de zeci de ori mai erau conduse pe rind, prin ro­ atîtor blocuri unde militarii )
popoarelor din Angola şi Miş­ tilerie, maşini blindate. Sînt a- mare decît cea a Portugaliei,
carea populară pentru elibera­ duse în grabă noi contingente dacă nu ar fi sprijinită de alia­ ale învăţătorilor a străbătut toate ora­ taţie. de către reprezentanţii americani au primit riposta hi- -
rea Angolei. Amîndouă aceste de trupe. Cuprinşi de furie ţii săi din N.A.T.O. Cu puţin şele ţării şi a ajuns chiar şi pînă in ţărilor membre. De acum ina- nemeritată din partea popoare- ¦
mercenarii lui Salazar aplică cele mai îndepărtate colţuri ale Ira­ ¦. inie comandantul statului ma- lor. }
pe scară largă tactica „pă- timp înainte ca Consiliul de
mîntului pîrjolit", distrug cu a- Securitate să fi început exami­ nului. • ' -/*V .-'“W v •‘\>DV ''ri -kT

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telelon. 188; 189; 75 lava plîtuă in mmu-rar -r»n lorrn aprobării Direcţiunii Gein-rai*- P.l’.l R. nr 263321) jiu o noiembrie 1949. — I !Darul: Intreprin Jeiea l'o lig tain a „l Mai“ — Deva