Page 31 - 1961-05

ü Hunedoara-Deva '
L ------------------

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE¦ U.VIŢI-VA ! ! O am enii muncii au prim ii cu în su flefire
Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe G haorghiu - Dej
cu p rilejul an iversării a 4 0 de ani de la crearea partidului

Sub steagul glorios al partidului

C u vin te care îndemn spre noi realizări

Anul XIII. Nr. 1983 Joi 11 mai 1981 4 pagini 20 bani au m ers la — Niciodată n-am aşteptat cu mai mit raportul tovarăşului Gheorghe
inim ă multă nerăbdare decît ieri dimineaţă Ghecrghiu-Dej de către toţi minerii din
TOCT'riirrvKrwM mvrasca sosirea ziarelor — ne spunea tînărul Telinc. In ziua de 9 mai, ei au ţinut
Cuvintele rostite de tovarăşul Gheor­ inginer loan Pozinărea, şeful serviciu­ să cinstească importantul eveniment
ie înfăptuiesc p p u m lB ghe Gheorghiu-Dej la adunarea festivă lui producţie al I. M. l'eliuc. Asculta­ cu realizări de seamă. Myncind cu în­
CBiăfeniloD’ consacrată aniversării a 40 de ani de sem la radio Raportul tovarăşului sufleţire, minerii au extras 427 tone
la înfiinţarea Partidului Comunist din Gheorghe Gheorghiu-Dej prezentat cu do sîderitâ in aiara planului, cu 6 la
Mai mult ca oricând, în pe­ Sfatul popular raional Orăştie, Romînia au stîrnit un interes der pebit prilejul celei de-a 40-a aniversări a sută mai bună decît prevede norma de
şi în rîndurile oţeiarilor de la O.S.M partidului şi vroiam să citesc şi în ziar. calitate. De asemenea, în ziua respec­
rioada desfăşurării campaniei tnfăptuirea propunerilor cetă­ nr. 1 de la Combinatul siderurgic din Cuvintele tovarăşului Gheorghiu-Dej tivă n-a fost rebutat nici un vagonet
Hunedoara. sînt deosebit de însufleţitoare. Pentru de minereu pentru steril vizibil.
electorale din acest a>n, cetă­ ţenilor a constituit ordinea de mine partidul e totul. Kără el, eu, fiu
— Ascultînd la radio — sau citind de ţăran sărac, n-aş ti ajuns inginer. Pentru noi raportul tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej constituie un
Cu un entuziasm deosebit a fost pri­ îndemn spre noi realizări.

ţenii au dezbătut pe larg reali­ zi a unei recente sesiuni. Sfa­ in ziare — raportul tovarăşului lihcor-

zările înfăptuite de sfaturile turile populare raionale şi oră­ ghe Gheorghiu-Dej — ne-a spus tov Toate sarcinile trasate de partid
inginer Mihai Grigore — fiecare om
populare şi au făcut preţioase şeneşti au trasat ca sarcină cinstit din ţara noastră a meditat mai
profund asupra drumului glorios pe
propuneri privind organizarea lucrătorilor săi să sprijine în care l-a străbătut partidul în cei 40 vor fi traduse în viată
de ani de existenţă şi s-a simţit inîndru
şi înfăptuirea unor noi acţiuni mod efectiv în deplasările pe că trăieşte în Republica Populară Ro-
mînă unde activează un asemenea par­
de interes obştesc. Masele de teren acţiunile de interes ob­ tid credincios poporului.

cetăţeni, au venit cu încredere ştesc. Eu am rămas profund impresionat Raportul tovarăşului Gheor­ biruitor deasupra Romi piei so­
auzind că la această mare sărbătoare, ghe Gheorghiu-Dej la adunarea cialiste. Sîntem mindri că trăim
în cadrul adunărilor cetăţe­ Toate aceste măsuri şi preo­ iubitul nostru conducător a adresat un festivă organizată cu prilejul a- vremuri minunate în care, sub
omagiu întregului popor, clasei mun­ niversării a 40 de ani de la înfiin­ ochii noştri, prind viaţă visu-
neşti şi a intîinirilor cu candi­ cupări au dat roade. Intr-o se­ citoare din care fac şi eu parte, ţarea partidului, a fost primit cu rile generaţiei de luptători re­
mare bucurie de către came. voluţionari.
daţii de deputaţi şi au făcut rie de sate ca Peştişul Mic, Va- Tov. ing. .Mihai Grigore arăta că nii muncii din raionul Brad.
raportul tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej Majoritatea muncitorilor de la Referindu-se la capitolul din
preţioase propuneri economico- ctol Debrii, din oraşul regional cuprinde esenţa aprecierilor despre lup­ Atelierele Centrale Crişcior au raportul tovarăşului Gheorghe
ta partidului şi o apreciere ştiinţifică luat la cunoştinţă ds acest im­ Gheorghiu-Dej unde se arată că
gospodăreşti şi soci al-cultura­ Hunedoara, Ribiţa, raionul Brad, asupra unor probleme de mare actua­ portant document încă de luni oţelarii, constructorii de ma­
litate pentru viaţa internă şi interna­ după-amiază. La club şi acasă, şini, minerii şi alţi oameni ai
le privind dezvoltarea comune­ s-a introdus curentul electric. In ţională. în faţa aparatelor de radio, muncii ,.merită stima şi mul­
muncitorii de aici au ascultat ţumirea fierbinte a întregului
lor şi oraşelor. Este concludent alte sate ca Ghelar, Topliţa. Oţelarii de la sectorul nr. 1 au în- cu însufleţire bilanţul activită­ popor“, frezorul Nicolae Negrea
Limpinat ziua partidului cu realizări ţii de 4 decenii a partidului a spus : „Desigur că aceste cu­
în acest sens numărul mare Hăşdat din oraşul Hunedoara, frumoase. Ei au dat 4.227 tone nostru. Apoi, discuţiile pe mar­ vinte ni se adresează şi nouă,
ginea acestui important docu­ pentru că angajamentele ce nl
de propuneri făcut de cetăţeni Tîmpa, Petreni, din oraşul re­ ment au continuat cu însufle­ le-am luat în întrecerea socia­
ţire. listă devin zi de zi fapte“.
în campania electorală din anul gional Deva, s-a îmbunătăţit
— Este un adevăr istoric, îm­ In Editura politică
acesta. S-au făcut astfel 4.352 iluminatul public. De asemenea plinit — spunea comunistul Dio-
nisie Pop — că azi, steagul a apărut
propuneri. Majoritatea propu­ în oraşele Deva şi Hunedoara glorios al partidului flutură

nerilor, peste 3.0C0, intră în s-a extins iluminatul fluores­

competenţa sfa­ cent. Astăzi lo­

turilor populare cuitorii din Lun­

comunale Iar Deputaţii Sfaturilor ca Cernii, raio­

1.172 în compe­ populare —* la lucru nul Haţeg — un
tenţa sfaturilor sat de munte

populare raiona­ — şi-au văzut,

le şi orăşeneşti de subordonare împlinită propunerea de a avea"

regională. şi ei curent electric. Aici a

îndrumate de către organele fost pus în funcţiune un grup

de partid, sfaturile popu’fcajo electrogen.

au început să. studieze şi să Cu un deosebit interes au oţel peste plan şi au elabo­ In Editura politică OL Oheorghiu-Dej:
traduc?- în viaţă propunerile participat cetăţenii şi la înfăp­ rat 452 şarje rapide. De Ia 31
a apărut în tiraj de masă k t m t e şi euvîntări
făcute de cetăţeni 'încă în pe­ tuirea propunerilor edilitaro- martie în secţie nu s-a depăşit rebutul
admis. Acum oamenii lucrează mai ho- GH. GHEORGHIU-DEJ 1959-1961
rioada campaniei electorale. Şi gospodăreşti menite să ducă la m m m tm tărîţi oa să-şi realizeze angajamentul a-
în perioada care a urmat ale­ înfrumuseţarea oraşelor şi co­ nual inainte de termen. „40 de ani de iuptă Volumul cuprinde arti­
gerilor de la 5 martie, sfatu­ munelor. Astfel, în oraşul Orăş­ sub steagul atotbiruitor cole şi euvîntări din pe­
al marxism-leninismului“ rioada august 1959 —
rile populare au depus — pa­ tie s-au plantat pe malul rîu- mai 1961. In volum este
Raport prezentat la A- inclus şi raportul prezen­
ralel cu celelalte sarcini — o lui circa 2.000 puieţi de salclm, ţ Mihai. Tirpescu conduce ] Prin m unca volu n tara ăunarea festivă organiza­ tat la Adunarea festivă
muncă susţinută pentru tradu­ pe străzile oraşului 1.500 pomi tă cu prilejul aniversării organizată cu prilejul ani­
cerea în viaţă a propunerilor ornamentali etc. In oraşul Ha­ î. una din cele mai bune e> ) a 40 de ani de la crea­ versării a 40 de ani de
cetăţenilor. Deşi a trecut o pe­ ţeg s-au amenajat trotuare pe rea Partidului Comunist !a crearea Partidului Co­
rioadă scurtă, totuşi datorită 300 m.l., iar în spaţiile dintre >- chipe de oţelari ele la Formaţia voluntară de pază terialele de P.C.I. in valoare de din Romînia. munist din Romînia.
perseverenţei în muncă a sfa­ blocuri din oraşul Petroşani contra incendiilor de la sectorul
turilor populare, a deputaţilor, s-au făcut frumoase zone verzi. ji O.S.M. nr. 2 a C. S. Hu- peste 75.000 lei, sînt adăpostite — 8 mat 1961 —
prin mobilizarea maselor lărgi de industrializare a lemnului a şi bine întreţinute in noua re­
de cetăţeni s-au înfăptuit, din Demnă .de remarcat este în­ [ nedeara. in cinstea ani- -j 1. F. Orăştie, .a-, construit prin miză.
rele 4.852 propuneri, 1.135. Sfa­ sufleţirea cu care ău partici­ muncă patriotică o remiză pen­
turile populare raionale şi oră­ pat cetăţenii din satul Ulm, ; versării partidului echipa tru adăpostirea materialelor IOAN RADO!
şeneşti regionale au înfăptuit
274 propuneri, cele comunale oraşul regional Hunedoara la ¦¦¦sa a. redus rebutul .admis '] corespondent
797 propuneri, iar cel regional construcţia unui local de şcoa­ l
lă. In numai trei săntămimi t aproape la jumătate'. '
34 propuneri. clădirea a fost ridicată în roşu.
Grija pentru traducerea în ___r*__/*__/»_
Dar aproape fiecare din lu­
viaţă a propunerilor oamnnâlor crările întreprinse în această Noi să9i de cla să P.C.I. existente in dotare.
muncii este ilustrată şi de fap­ perioadă, ca urmare a propu­
tul că unele comitete executive nerilor făcute de cetăţeni în In acest an în mai multe sate din Mobilizaţi de către şeful for
cum sînt cele ale raioanelor raionul Orăştie, cetăţenii au' hotărît
10SIF HAJDU ca prin contribuţie voluntară să lăr­ rnaţiei voluntare P.C.I., Adrian
Haţeg, Iii a şi oraşelor Deva şi gească spaţiile şcolilor prin construc­
Petroşani, şi-au prevăzut în şeful secţiei organizatorice ţia de noi săli de clasă. Astfel, în Bota, şefii de grupe P.C.I. A-
planurile trimestriale să dez­ cinstea zilei de 1 Mai, în satele Ar­
a Sfatului popular al regiunii deii, Romos şi Almaş s-a terminat vram Guia, Sabin Stoica şi loan
construcţia a 3 săli de clasă.
Hunedoara Crişan au trecut la amenajarea
De asemenea, se găsesc în construc­
ţie alte S săli de clasă care vor fi terenului destinat construcţiei
terminate în acest an.
remizei. In sprijinul lor au ve­ Aii putea munci mai bine,
nii şi Emil Moraru. zidar, Vio­

bată în şedinţe de comitet exe­ (Continuare in pag. 3-a) lei Zaharia, maistru mecanic, ¦tovarăşi laminatori1
cutiv această problemă. La losif Sapi şi alţii.

In timp de 150 ore de muncă Vă scriu acum, dragi citi- schimbului dumitale nu-s re- frele se lucrează în atelierul
patriotică remiza a fost cons­
Noi succese în întrecerea socialistă truită, aducmdu-se întreprinde­ tort, da la bluming, unul din- buturi ? combimtului. Mă gînăesc: \
rii, astfel, o economie de circa
Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo 00000<X)00000000000000< 5.000—6.000 lei. In prezer^, nia- tre cele mai mari laminoare Rău este că nici conducerea n-ar putea fi schimbate cele (

—ooo— din fără, minăria siderurgiei secţiei nu ia la timp măsuri uzate cu altele noi ?... \

Fontă peste plan „Victoria“ Călan, cu privire la vind îmbunătăţirea calităţii pres­ La prima praşîiâ hunedorene. Colectivul de împotriva celor vinovaţi. Se Observaţi, cred, că toate ţ
rezultatele întrecerii socialiste pe taţiilor de serviciu, precum şi
După ce au încheiat pruncie 4 luni profesii, pe luna aprilie a. c., s-a realizarea planului de producţie. Folosind din plin timpul pri­ muncă de aici care are deja o lucrează, cum adesea se spu­ deficienţele semnalate aparţin \t
ale anului cu un plus de producţie de constatat că la sortimentul ra­ elnic lucrărilor agricole de pri­ bogată experienţă, este preo- ne cu inima. Un exemplu? Ni- secţiei şi deci pot fi cu uşu- jţ
aproape 11.00U tone tontă, furnaliştii diatoare titlul de cel mai bun Antrenaţi in întrecerea socia­ măvară, colectiviştii din Teiuş au
din Combinatul siderurgic Hunedoara turnător a iost cîştigat de echi­ listă, care a cuprins marea masă terminat zilele trecute semăna­ cupat de continua mărire a tnic tnai simplu. Alexandru rinţă înlăturate. Şi dacă ar
au pornit la muncă cu şi mai inult pele conduse de Alexandru Li- de cooperatori, avind in frunte tul culturilor de primăvară. A-
entuziasm pentru a da viaţă angaja­ xăndroni. Aurel Milea şi Gheor­ comuniştii, rezultatele obţinute cum rnubcesc de zor la prima indicilor de utilizare şi de im- Tîrlea, şef de echipă la pisto- dispare din activitatea colec­
mentelor luate. ghe Rotaru, care au îndeplinit pe luna aprilie au dovedit intru- praşilă a sfeclei de zahăr şi pli
planul de producţie in proporţie fotul hărnicia lor. Astfel, planul vitul griului de toamnă. bunătâţirea calităţii. Şi in lari, a luat material nsrecep- tivului de laminatori, rebutul
In perioada 1—8 mai inclusiv, furna­ de 127, 125 şi respectiv 121 la producţiei globale'a tost realizai
liştii au reuşit să producă în contul sută. Procentul de rebut a tost in proporţie de 104 la sută, iar Pină la' data de 5 mai, colec­ ambele direcţii, a obţinut suc- ţionat şi l-a încărcat în va- ar scădea mult, munca ar fi
angajamentului anual, de 25.000 ton« redus sub 7,80 la sută faţă de la prestări servicii neindustriale, tiviştii de aici au prăşit mai bine
fontă peste plan. încă 1.743 tone. 109 la sută. de 5 ha. sfeclă de zahăr şi au pli­ cese de seamă. In acest an. 0°n pentru a fi expediat la mai rodnică. Şi. după cîte mi-
12 la sută admis. vit 250 ha. griu de toamnă.
Succesul se datorează respectării în­ Rezultate din cele mai bune au Pe mine mă interesează insă beneficiar. Ce s-ar fi intim- am. dat seama, conducerea
tocmai a procesului tehnologic, fapt ce GHEORGHE SPERlOS obţinut secţiile electromecanică O. ADRIAN
a condus la sporirea indicilor de utili­ şi croitorie bărbaţi nr. 1 (140,4 mai mult calitaten — dată Plat ăacă expediţia n-ar fi secţiei a pornit-o pe această
zare, cit şi întrecerii tot mai însufle­ corespondent la sută şi, respectiv, 123 la corespondent
ţite dintre brigăzile de lurnalişti, în sută), • fiind insâşi menirea mea. Prin observat acest lucru ? „Marca cale. Mi-a atras îndeosebi a-
fruntea cărora se situează cele care de­ In frunte cu comuniştii urmare de acest lucru mă voi fabricii“ ar fi fost pătată pen­
servesc furnalele 1, 2 şi 5. NICOLAE DONOV1CI tru că existau blumuri cu de- tenţia măsura . luată recent
Membrii cooperativei „Solida­ ocupa in cele ce urmează. prin care se dă dreptul con.
Cîştigătorii întrecerii ritatea“ din Deva au intimpinat corespondent trolorilor de calitate să o-
pe profesii cea de-a 40-a aniversare a par­ Spuneam că la bluming e- fecPuni &e laminare. Aşa dar
tidului cu realizări deosebite pri­
In urma analizei ce a avut loc xistă în general preocupare 0 a-batere gravă. Şi totuşi im- prească producţia atunci cină
la secţia turnătorie a uzinei
t pentru îmbunătăţirea calită­ potriva vinovatului nu s-au constată nereguli. Bună măsu-
luat măsuri. De ce ?
ţii. producţiei. Şi totuşi con­ De fapt se pare că acest ră 1 Numai că ea nu poate
statările făcute acolo nu mă avea efectul aşteptat. Şi a-
tU.ssrcino.saltur.erălme..ufie.m_rd.ateaett.h.lfun.ăl.ciaccrruugtăd.s.deecel,şaapelrfiyatub,ac,,llttuei,ccmo.ăinn-pag*e-. ceasta din cauză că unii con­
('¦») pmd-oocuaav-let.ţs..eud.îinm.utepnpsrurcei.na. xtoe.Mfvxaaă\.ipgrate¦ensit.v.codărEinu_la,lesaecbculţv,vzui.oae­i. junge la şeful secţiei şi apoi
ming rebutul, poate fi redus la cel ce trebuie să ia mă- trolori de calitate n-au pregă­
şi nu cu1-2 ia sută, ci cu tirea corespunzătoare postului
suri abia în 3-4 zile. Nu-i oare pe care-l ocupă. Iată şi un e-
mai mult. vorba de o doză însemnată de xemplu. Unul dintre contro­
lori a fost pină de curînd paz-
Să luăm numai laminările birocraţie ? niel!... Ce legătură o fi avind

greşite, una din principalele Deficienţe am observat şi serviciul de pază cu procesul
tehnologic de laminare a oţe-
surse de rebut. Ar putea lip- ţn munca tovarăşilor de la a- lului, eu nu-mi dau seama.
Poate ştie şeful serviciului
si ? Fireşte că da. Numai că jUsţaj Schimbul inginerului C.T.C. din combinat. Şi cred
că ar trebui s-o ştie fiindcă
pentru aceasta e nevoie de Aurel Pătraşcu a depozitat asemenea cazuri se mai tntil-
nesc.
multă atenţie, de lucru cu uiumuri pătrate de 235 peste
V.am spus cam multe. Esen­
simţ de răspundere. Nu aşa blumuri pătrate de 220. Cau- ţialul l-am lăsat însă la urmă.
luminătorii s-au angajat zile-
cum a muncit schimbul con- s a : neatenţie. Efectul: ăeo- le trecute ră nu mai depă-
şească rebutul admis în nici o
dus de inginerul Gheorghe camdată pierdere de timp şi zi. Cred că vor reuşi. Sînt L
doar oameni de cuvînt. Şi.a- \
Tudor, care, în ziua de 20 a- cheltuieli suplimentare. Se pu- poi, posibilităţi au. Eu le pro­ '
mit să-i mai vizitez. Şi tara
prille, a laminat şarja tea însă să se expedieze 0re~ m-aş bucura dacă le-aş putea
31929 la pătrat de 220, în ioc şit ia beneficiar şi atunci ar

de pătrat de 400. „Era nevoie fi existat neplăceri şi mai
şi de pătrat de 220" _ îmi mari.

va riposta poate inginerul Tu­ Şi pentru că semnalam defi­
dor. Era, ai dreptate, tovară- cienţele constatate după lami-
şe inginer. Dar asta nu în- nare, e 'locul să spun că nici

seamnă că d-ta ai muncit marcarea materialului nu se

bine. In fond şi respectarea face corect. Aceasta fie din .sP ur\e °a ?l Jni^ enlor Te-

sortimentelor e un indice ca- cauza defectării marcatorului; _ ; Bravo' deocamdată in-

litativ. Şi-apoi, împăturirile fie din cauza cifrelor, care-s sa 710 pot face- ^

care rezultă din greşeala uzate. După cîte am aflai, ci- Controlul de calitate ^

O parte din avuţia Gospodăriei Agricole de Stat din Orăştie.