Page 32 - 1961-05
P. 32
nag 2 DRUMUL SOCIALISMO LUI Nr. ! 8'i
i ^w % »*3srJW S*»axcot«B aeK > *sH í^ vrrvjcKKv a or:-n
Locuinţa este a ta, He scriu corespondenţii IN FATA GRAFICELOR
îngrijeşte-o ! voluntari
\
Calmi, cu gravitatea care le-a cel, sub privirile lui, furnalul perioadă cînd această grijă ele/
Care dintre cetăţenii ce au buni gospodari. Iar despre zu Tură de serviciu fruntaşă caracterizat totdeauna efortul, s-a transformat din „locul un mărire a producţiei s-a trans- <
primit apartamente noi în grăveala pereţilor de pe cori privind prin ochelarii coloraţi
blocurile ce răsar zilnic pe cu dor, nici nu poţi spune că n-a Muncitorii de ia revizia de vagoane Icc in gratie, in urma eforturilor de năvala de flăcări ce-i înconjoa de-mi cişlig /eafa'e intr-un ade format ca un pas înainte in ur- <
prinsul regiunii noastre n-a fost executată numai cu o zi din Coşiariu, desfăşoară o vie activi-' puse planul de producţie pe primele 4 ră, jurnaliştii muncesc în tăcere.
fost stăpînit de emoţii adinei, sau două în urmă. Cit despre tate pentru obţinerea celor mai bune tuni a fost realizat pe întreaga unitate Doar graficul le arată cită e- vărat cimp de luptă in care nă mărirea folosirii maxime a ca-t
atunci cînd, după răsucirea straturile şi rondourile de flori rezultate în procesul de producţie. in proporţie dc 118,88 la sută, locul în- nergic şi cit entuziasm se con zuinţa spre îmbunătăţirea pro paatăjii de producţie a fuma-,
cheii in noua locuinţă, l-a în din faţa blocului, ele dau im tîi în grafic ocupîndu-I tura Ii l-a con priului trai se împleteşte cu do lelor. Numele lui a devenit a-
tâmpinat prospeţimea pereţilor presia că te afli intr-o grădină rinţa de a contribui la îmbună tunci cunoscut in legătură cu,
zugrăviţi, mirosul specific al de care răspund oameni spe tăţirea vieţii tuturor celor ce folosirea metodelor vestiţilor <
uleiului de vopsea aşternută eu cial plătiţi in a/cest scop. muncesc.
migală şi grijă pe uşile şi tocu Organizaţi pe ture de serviciu, ei dusă de Ioan Domşa. sumă in aceste zile ale între jurnalişti sovietici Filipov şi a.<
rile ferestrelor ? Şi cîţi noi lo ...Deunăzi, conducerea I.L.L. cerii
catari nu s-au gîndit în acele PetrOvşani a hotărît să acorde dau bătălia pentru ocuparea primului ADRIAN OTOID In procesul acestei transfor altora, se încercau pe atunci <
clip e: acesta este un produs drapelul de scară fruntaşă pe Laconice, ca şi jurnaliştii,
al omului, care s-a străduit în oraş acestor pricepuţi gospo Colectiviştii din Toteşti graficele dezvăluie totuşi ceva mări Comşa a devenit comu asemenea măsuri ca ridicarea .
orele de lucru să-mi dea în fo dari de pe scara întîia a blo mai mult decit chipurile lor so nist. temperaturii aerului insultat in <
losinţă un apartament elegant cului 23. Organizîndu-şi bine munca, colecti parte din colectivişti lucrează la cîmp, bre. Ele arată creşterea necon
şi confortabil. viştii din satul Toteşti, raionul Haţeg, cei rămaşi aeasS zoresc repararea şi tenită a producţiei, scurtarea — Sînt dator partidului to furnale, organizarea mai hună>
— Ceea ce am făcut, felul au reuşit ca pînă la data de 6 mai să pregătirea uneltelor şi a maşinilor agri duratei şarjelor, reducerea con tu l! a încărcării, mica mecanizare<
Cîte planuri dc început: aici cum am întreţinut atit apar termine insămînţatul celor 89 ha. cu cole necesare pentru campania dc vară. siderabilă a timpilor de pregă
voi aranja mobila, la culoarea tamentele, interiorul scării, baia porumb iTt a fost planificat. Piuă îfl prezent ei au reparat 20 de tire Comşa, căruia nu-i place să a tot mai multe operaţii.
zugrăvelii să-mi cumpăr covo şi celelalte dependinţe de la prăşitori, care în curînd se vor utiliza vorbească prea mult, nu saune Şi iată că astăzi vechiul mai-'
rul cutare, perdelele să fie din subsol, e ceva firesc pentru noi, Acum, zilnic pe tarlalele întinse ale Intrăm in vorbă cu Alexan
materialul cutare. spunea baci Skoupy Vicentie, la prima praşilă a porumbului. stru al şarjelor de fontă, ve-\
responsabilul de scară, după Toteştiului se desfăşoară o vie activi
Aceste întrebări, aceste gin- ce a primit drapelul de frun SI DON IA BARBU Oameni chiul „meşter" al indicilor su-'
duri şi frămîntări le-au avut taş pe care l-a aşezat pe pere tate la plivitul griului. In timp ce o periori a devenit un pionier al ţ
desigur şi locatarii de pe sca te, la intrare. Noi considerăm
ra întîia a blocului nr. 23, car că locuinţa este a noastră. In a< zilelor noastre luptei pentru calitate. Inca-'
tierul Dimitrov din Petroşani. ea ne odihnim, în ea ne pe drindu-se în obiectivele centrale ţ
Şi tot atunci, cînd au păşit trecem c mare parte din timp,
pragul noilor apartamente, fie ne creştem copiii etc. Acţiuni de înfrumuseţare dru Comşa, prim-topitor, pe ca- puse de partid 'întrecerii in cin-{
care şi-a pus în gînd să facă a oraşului re-l găsim tocmai cercetind gra ce înseamnă acest „totul". Dar stea marii aniversări, Comşa/
totul pentru ca noua locuinţă — Nu ne-a trebuit mult ficele. Comşa este un bărbat cine-i cunoaşte drumul pe pla luptă cu succes pentru imbu
să o îngrijească ca pe propria-i timp pentru a ne înţelege ca in vinjos. E demult jurnalist la
casă. 1 fiecare săptămînă. două dintre In ultima vreme, comisiile de femei lectarea a 13.000 kg. fier vechi, 300 Hunedoara, de pe vremea cînd toul furnalului, n-are nevoie nătăţirea calităţii fontei, inte-
noi să facem de serviciu pe din Petroşani au întreprins mai multe kg. maculatură şi amenajarea a 3 so se construia furnalul nou. De
...Majoritatea celor oare s-au scară, a adăugat soţia mineru acţiuni de înfrumuseţare a oraşului. lare. de multe cuvinte ca să înţelea meindu-se pe propria sa califi
mutat în blocul 23 sint oameni lui Czane. Nu ştiu cum să spun, gă că Alexandru Comşa dato- care tot mai înaltă. In primul'.
în virstă. Au locuit, eu ani in dar pentru noi e ceva firesc şi
urmă, fie în cocioabe, fie într-o măturatui scărilor, şi spălatul rează intr-adevăr partidului ta- trimestru ComSfl s i 'ceiial(i fur.
mahala mărginaşă a Petroşa lor ori de cîte ori este nevoie.
nilor. Unii au venit de la Vul Iar soţii • ne respectă munca. Peste 5.000 femei au efectuat 20.465 Printre fruntaşe se găsesc Elisabe- fapt, nu numai furnalul, ci în tul. întrebarea pe care i-o pune
can, alţii de la Lanea. Ne ajută, caută să intre eît mai ore de muncă patriotică, prin care s-au ta Leonard, Koroii Iuliana, Maria treaga Hunedoară, uzina cu lui Comşa, este deci firească. nalişti au reuşit să reducă pro
Mulţi, înainte de a veni curaţi pe scări. realizat economii in valoare de 51.162 Vînja, Maria Timiş, Elena Haidu şi toate secţiile ei şi oraşul, s-au — Şi cum iţi plăteşti dato centul de declasate cu peste 251
aici, nici nu s-au cunoscut. Şi lei. Ele au participat la amenajarea a altele. transformat din temelii din a-
totuşi, după scurt timp au în Au fost mulţi oaspeţi la fes 4 parcuri, la plantarea a 178 puieţi.co nul in care Comşa a făcut cu ria? la sută faţă de sarcina planifi
chegat r* familie unită, familia tivitatea de înmînare a drape C. IOAN
locatarilor de pe scara întîia. lului. Unii au considerat că sint Alexandru Comşa povesteşte, cată. ‘
neîndreptăţiţi, deoarece şi in
Pe locatarii scării a-ntîia din blocurile lor există curăţenie, în cuvinte puţine şi cu privirile Cum a obţinut aceasta ? E o
blocul 23 i-a legat dorinţa co există preocupare pentru îngri
mună de a păstra noua locuin jirea şi păstrarea locuinţei. Se înfrumuseţează stafiile C. F, R. noştinţă cu ele, coborind din alergind intre liniile frinte ale strădanie îndelungată, deloc u-(
ţă tot atit de plăcută şi ele Mai supăraţi au fost insă loca tren într-o dimineaţă in vechea graficului şi jocul de lumini al şoară pe care vorbele lui laco-(
gantă ca şi atunci cînd au des tarii blocului 17, care au primit Muncitorii de la secţia L 5 croni şi Vulcan. Munca de în şi prăfuita gară a Hunedoarei. gurii furnalului ce fac „băie
chis pentru prima dată uşile numai diploma de scară frun din Petroşani depun tot efortul frumuseţare continuă şi la cele Venit să ciştige o bucată de ţii" din echipa lui in aceste zile nice, n-o pot rezuma intruto-<
apartamentelor. Şi au reuşit. taşă. pentru a da staţiilor C..F.R. un lalte staţii, sera secţiei L 5 din pline, in contact cu metalul de însufleţită întrecere- tul.
Acest lucru îl spune ordinea şi
curăţenia care domneşte peste — O să primim şi noi dra Comşa e fruntaş vechi. Nu împreună cu „băieţii“ săi/
tot. La intrare, te-ntîmpină pelul. ne străduim. fierbinte şi cu educaţia comu mele lui a apărut de mai multe Comşa a izbutit, astăzi să im-
scările curate, pe marginea că aspect cit mai ospitalier, mai Petroşani dispunind încă de pes
rora, de o parte şi de alta au Discuţiile au fost prieteneşti,
fost trasate cu vopseaua nea de buni vecini, de tovarăşi de plăcut. te 120.000 fire de flori. niştilor, Comşa a învăţat înţe ori în ziare, descrierea metode- bunătăţească simţitor calitatea
gră dungi simetrice. Perdeluţe-
le de la fiecare fereastră, (cum muncă, de cartier. Pînă in prezent au fost ame I. CRIŞAN lesul nou al muncii. încet, in- lor lui a fost urmărită cu inte- fontei. In primele 8 zile ale lui\
părate prin contribuţia fiecă najate şi plantate cu flori şi ar impiegat de mişcare res de alţi jurnalişti care au ma- echipa [u[ Comşa n-a ma'u
rui locatar) vazele cu flori, a- Că la următoarea etapă a în
şezate la fiecare cot de scară, buşti ornamentali parcurile din vrut să înveţe citeceva din ex- , , . . , ,j
ghlveceîe suspendate din loc trecerii pentru cea mai curată
în loc, tablourile înrămate, în penenţa acestui meşter al me- _'
şiruite pe pereţi de la prima scară, drapelul va părăsi sca
pînă la ulUma treaptă a scă staţiile Călan, Baru Mare, Is- Prima librărie cu auiodeservire talului incandescent. Din 1958. sa^ - ^ un mcePui hun. Ince-
rii, totul îţi dă Impresia unor ra întîia din blocul 23. nu poa din regiune anul în care a devenit fruntaş putui unei îndelungate etape _
Pionieri şi şcolari
te fi sigur. Rămîne de văzut, De curînd, cooperativa „Fili- colaeva, „Lanţuri" de Ion Pas, şi pînă astăzi, în munca lui, o- de eforturi conştiente şi califi-
pe scenă mon Sirbu" din Orăştie a des „Calvarul" de Alexei Tolstoi,
deoarece întrecerea e deschisă chis in localitate o librărie cu „Fabrica morţii" de O. Krauss hiectivele centrale s-au schim- caţg pentru a asigura indepli-
Tveceut, in satul Crişan, raionul Brad, auiodeservire. Librăria a fost şi altele. bat,’ împi-ărţ¦ind istoria vieţii s..ale. ni•rea nou sarcini "pTu,,s0e. de pnanrr-'<
tuturor. s-a desfăşurat faza comunală a con dotată cu mobilier modern şi de. furnalist in semnificative
cursului cultural artistic al pionierilor iluminat fluorescent. încă din Deschiderea acestei librării cu etape. La început Comşa se tid in faţa jurnaliştilor: ridica- ‘
A. DAV1D şi şcolarilor. La concurs au participat primele zile, librăria a cunoscut auiodeservire a fost mult apre lupta, pur şi simplu, pentru rea necontenită a calităţii pro- _
echipele artistice de la şcolile elemen un mare aflux de cumpărători. ciată de oamenii muncii din mărirea producţiei. A ajuns o ductiei lor.
tare din satele Ribiţa, Crişan, Ribi- Printre cele mai căutate cărţi de Orăştie.
cioara de' Jos şi Junciil de Jos. De o literatură beletristică au fost : Ata am en ajai ssa pare
bună pregătire au dat dovadă brigada „Bătălie in marş" de Galina Ni- IOSIF STOLEA
artistică de agitaţie a şcolii elemen Elevii practicanţi de la Şcoala dirii cinematografului din Live-
tare de 4 ani din Ribiţa şi echipa de I. BUCUREŞTEANU profesională de construcţii din zeni, la care au efectuat peste
dansuri a şcolii elementare de 4 ani din corespondenţi Deva, care fac practică pe şan 100 ore de muncă patriotică.
tierele T.R.C.H. din Petroşani,
La această acţiune o contribu
salul Crişan. pe lingă aportul pe care-1 dau in ţie de seamă şi-au adus-o elevii
IOAN BIRAL! procesul de producţie, participă Losonczi Alexandru, Ioan Lăs-
------- şi la diferite acţiuni de muncă coni, Nicolae Zaneni, Iosif
patriotică. In ultimele zile ale lu Socaci şi alţii.
Concurs nii aprilie, de pildă, ei au ame ALEXANDRU MANOILA
najat un mic parc în faţa clă • elev
„Drumeţii veseli“
Infrefin drumuri’e Duminică, în sala Teatrului Operafiile în verde
.Victoria" din Hunedoara s-a
In aceste zile atenţia statului mente şi s-au extras 441 m.c. pia desfăşurat faza regională a con la vita ele vie
popular şi a cetăţenilor din co tră. Pe drumurile comunale s-au cursului „Drumeţii veseli" orga
muna Baniţa — oraşul regional transportat cea. 3501m.c. piatră, nizai de comitetul regional In cadrul complexului de măsuri rului nu sţnt prea favorabile, iar so
Petroşani, a fost îndreptată şi făcindu-se lucrări de întreţinere U.T.M. pe tema „Perspectivele
înspre executarea prin contri pe cca. 2 km. De asemenea s-au luminoase deschise tineretului de ale agrotehnicii viticole, un rol im iul respectiv nu iernează puternic,
buţia în muncă a unor lucrări făcut lucrări de întreţinere şi pe şesenal".
de întreţinere a drumurilor. Ast drumul raional Merişor-Dealul portant îl au operaţiunile in verde. ciupitul se face la 2—3 frunze. In
fel s-au făcut prin contribuţia Concursul la care au partici In principal, acestea sîn t: plivitul, co anii călduroşi şi ploioşi, cu multă umi
•cetăţenilor 443 m.c. de terasa- Babii pe o distanţă de 6 km. pat numeroşi tineri, a fost urmă
rit cu interes de un public nu pilitul, ciupitul, legatul lăstarilor şi ditate în sol, cînd creşterea lăstarilor
meros.
Un aspect din interiorul librăriei cu auiodeservire din Orăşti- Urnitul. este viguroasă, se execută ciupitul în-
PLIVI IUL este operaţiunea prin lăturind vîrful lăstarului. Ciupitul pu
care se înlătură lăstarii crescuţi din ternic este interzis deoarece el duce
Activitatea economică, a Gos Despre Biete cauze care au provocat altul, in loe să dovedească aşa portaltoi şi prisosul de lăstari sterili la slăbirea generală a butucului, îm
podăriei Agricole de Stat din pierderi la M l Galda de Jos ceva, a imprimat un mers inert
Galda de Jos pe anul 1960 s-a lucrurilor ; nu a avut în faţă crescuţi din buturugă şi punţile de piedică asigurarea coardelor de rod
încheiat cu o pierdere con o perspectivă şi o concepţie cla
siderabilă care, în cazul ră despre ansamblul muncii. rod. Plivitul lăstarilor daţi din por pentru anul viitor, lemnul nu sc coa
cînd s-ar fi luat din timp Este de neconceput în sistemul
măsurile organizatorice cuveni muncii noastre neluarea în sea taltoi se face în felul urm ător: cu ce suficient, producţia la hectar scade,
te şi ar fi existat mai multă mă a unor posibilităţi care,
preocupare pentru exercitarea fclosindu-le, ţi-ar permite să sapa se desgroapă pînă la punctul de iar strugurii îşi micşorează concen
unui control preventiv şi efica eviţi unele anomalii ce influen
ce asupra . cheltuielilor, putea ţează direct asupra întregii ac plecare a lăstarului de pe portaltoi, traţia de zahăr.
fi evitată. tivităţi. E posibil ca tovarăşii
plică de ce au fost înlocuite cu mici decit cele planificate, iar şi a cheltuielilor de producţie, din conducerea gospodăriei să apoi cu ajutorul foarfecii se înlătură Unii viticultori aplică în mod gre
îmbunătăţirea situaţiei finan atîta uşurinţă lucrările mecani preţul de cost pe unitatea de nu se fi izbit la timp de lăstarul, chiar de la şit ciupitul retezînd
ciare şi renunţarea la dotaţia ce planificate pentru recolta produs a fost depăşit cu 94,7 bine organizat şi conştiincios asemenea posibilităţi, sau să punctul de pleca din lăstarul ro
din fondul central este strîns rea trifoiului, prăşitul porum la sută la porumb pentru boabe, poate duce la eliminarea mul nu le H văzut eficienţa ? Chiar
legată de activitatea care se bului şi recoltatul cerealelor cu cu 211,2 la sută Ia cartofii de tor cheltuieli neeconorraicoase. dacă aşa ar sta lucrurile, vi re. Dacă lăstarul Sfat pentru ditor pinâ la nodu
desfăşoară pentru reducerea lucrări manuale, fapt care a toamnă şi cu 74,4 la sută po novaţi pentru starea respectivă dat din portaltoi se viticultori rile de inserţie al
permanentă a preţului de cost. contribuit la depăşirea fondului rumb pentru siioz. La G.A.S. Galda de Jos, chel de lucruri sînt. în primul rînd pliveşte numai de la
Dar, pentru aceasta se impun de salarii în sectorul vegetal tuielile generale şi comune au ei, cărora li s-au dat împuter strugurilor. Aceasta
unele măsuri organizatorice cu peste 140.000 Iei şi la depă Faptul că preţul de cost la fost depăşite cu peste 700.000 niciri şi sarcini de a face totul
cum ar fi : defalcarea costuri şirea costurilor de amortisment producţia vegetală a fost de lei. O parte din ele puteau fi pentru a conduce treburile gos suprafaţa solului atrage după sine
lor comune pe sectoare de pro a maşinilor care nu au fest uti păşit a avut influenţă nega insă mult reduse dacă condu podăriei intr-un mod ireproşa
duct,ie, organizarea şi ţinerea lizate la capacitatea normală tivă şi asupra producţiei zoo cerea gospodăriei acorda o mai bil. din acest punct ar creşte alţi lăstari multe inconveniente care influenţea
unei evidenţe corecte, la zi, e- de lucru. tehnice unde cheltuielile de pro mare atenţie analizării periodi
xercitarea unui control preven ducţie planificate pe anul 1960 ce a acestora. Bunăoară, dacă Pentru anul 1961, sarcinile ce care cu timpul formează un butuc de ză soarta producţiei.
tiv riguros care să aibă ca e- La această unitate, in multe au, fost depăşite simţitor. problema debitorilor şi a supra- revin gospodăriilor agricole de
fect eliminarea a tot ceea ce cazuri, nu au fost, respectate La nerealizarea planului de normativeior era urmărită în stat, sînt şi mai mari. Prin gri viţă sălbatică. LEGATUL lăstarilor este operaţia
reprezintă cheltuială neecono- nici regulile agrotehnice privi producţie şi la depăşirea deaproape, volumul creditelor ja partidului şi guvernului au
micoasă sau neoportună. toare la asolamente. Porumbul restante era mult mai mic, iar fost create condiţii pentru ca Dacă lucrarea nu se execută deloc îr. verde prin care se leagă lăstarii
pentru boabe a fost însăminţat preţului de cost a con valoarea dobînzilor penalizatoa G.A.S. să poată da statului pro
Or, aşa după cum apare evi după culturi premergătoare ne tribuit şi faptul că aici n-a re, putea fi redus cu circa duse agro-alimentare de cali sau se execută greşit, in cîţiva ani viţei de vie de mijlocul de susţinere.
dent, asemenea măsuri nu au indicate. secara masă verde s-a existat suficientă preocupare 100.000 lei. tate superioară. în cantităţi spo
fost luate la G.A.S. din Galda însămînţat 2 ani consecutiv pe rite si la preţuri tot mai scă altoiul dispare, iar locul va fi luat de Ei se leagă numai atunci cînd au de
de Jos, deşi au existat posibili aceiaşi teren, iar orzul s-a în- pentru luarea de măsuri me Deşi conştientă de faptul că zute.
tăţi. Drept rezultat, preţul de sămînţat după porumb, o cul procesul de producţie nu se viţa portaltoi. Plivitul lăstarilor de pe păşit 20—30 cin. Operaţiunea amintită
cost al producţiei vegetale a tură premergătoare de aseme nite să ducă la apărarea să desfăşoară în cele mai bune Rămîne doar ca tovarăşii din
fost depăşit în anul 1960 cu nea neindicată. Se mai poate nătăţii animalelor, în special condiţii şi că se fac depăşiri consiliul G.A S. Galda şi orga buturugă şi de pe punţile de rod se asigură o bună aerisire, o combatere
peste 1.000.000 lei. aminti că la G.A.S. din Galda a ovinelor. Mai trebuie amintit miari la preţul de cost şi chel nizaţia de partid de aici să lup
de Jos nu a existat suficientă şi faptul că reproducătorii au tu leii inutile pe scară prea te pentru a înlătura neajunsu face astfel: din totalul lăstarilor por uşoară a bolilor, o coacereuniformă
Este ştiut, că una din căile preocuoare nici pentru execu mare, conducerea gospodăriei rile constatate, să militeze pen
care conduc la reducerea chel fost introduşi pentru montă respective nu a considerat drept tru a face din această gospo niţi din interiorul butucului se lasă a rodului, fereşte de putrezire strugu
tuielilor şi la sporirea produc tarea la timp a lucrărilor de mult prea tirziu, din care cau sarcină principală preocuparea dărie o unitate rentabilă, capa
ţiei în agricultură este aplica întreţinere. Din această cauză, ză mieii nu au putut fi înţăr şl grija atentă faţă de fiecare bilă să furnizeze statului tot 1—5 lăstari care au o plasare mai rii care ar atîrna pe pămînt şi uşu
culturile au fost copleşite de caţi decit în lunile mai-iunie. produs şi, potrivit posibilită mai multe produse vegetale şi
rea mecanizării pe scară cit buruieni şi împiedicate să se Acest lucru a dus la realizarea ţilor sale, să la măsuri de îm animale, la un preţ de cost cit bună, iar restul se înlătură. Din lăsta rează executarea lucrărilor în vie.
mai largă, respectarea cu stric dezvolte normal. In felul acesta bunătăţirea activităţii economi rii opriţi pe butuc, în anul viitor se CÎRNITUL se execută Ia încetarea
teţe a regulilor agrotehnice pri ele n-au putut da nici produc unei producţii de lapte pe cap ce a gospodăriei. mai scăzut.
vitoare la aplicarea asolamen- ţia planificată. Citeva exemple de oaie cu 21 de litri mai mi vor lăsa cepi de înlocuire şi rezervă, creşterii lăstarilor şi la intrarea în
telor. De aceste lucruri condu sînt în măsură să ilustreze a- că decit cea planificată, Ia ne- Atitudinea de indolenţă fată ZEVEDEI ŞTEF
cerea G.A.S. din Galda de Jos nu cest, lucru. La porumb boabe, iivrarea unei cantităţi de peste de bunul mers al treburilor în controlor revizor la Serviciul in regiunea noastră pe buturugă se pîrg a strugurilor, prin suprimarea
a ţinut însă P"?a mult seama în !6.000 litri lapte unităţilor cu gospodăria respectivă, dovedeş lasă în general 1—2 lăstari. vîrfurilor de creştere cu 5—1 frunze
anul trecut Numai aşa se ex- cartofi de toamnă şi porumb te că conducerea de aici n-a regional de control şi revizie aflate pe el. Un cîrnit mai scurt si
care s-a contractat. fost îndeajuns de stăpînită de Primul plivit se face cînd lăstarii timpuriu grăbeşte coacerea care se
pentru siloz, producţiile la hec Este bine ştiut, că un control sentimentul unei îndatoriri Hunedoara — Deva au lungimea de cîţiva centimetri, iar face in detrimentul calităţii rodului.
înalte pentru păstrarea si dez cel de-al doilea după înflorit. El nu El provoacă, de asemenea, o îngră-
tar au fost eu 44 la sută, 33 la preventiv, asupra aprovizionării voltarea bunurilor ce i-au fost se aplică însă la viţele care sînt şare prea marc a coardelor de rod
încredinţate; intr-un fel sau în primul an de la plantare. care emit copiii.
suiă şi respectiv 49 la sută mai
COPII ITUL se execută deobicei
odată cu cel de-al doilea legat al Pentru a încetini creşterea şi a exe
viţei de vie. In viile unde copilii sînt cuta cîrnitul la momentul optim. în
stimulaţi în creştere prin ciupiră, ci cazul cînd lăstarii depăşesc înălţimea
nu se înlătură ci se scurtează. sîrmei a 3-a sau înălţimea aracilor,
se recomandă culcarea lăstarilor pe
In viile în care se execută un ciu sîrma a 3-a sau întoarcerea în jos a
pit slab al lăstarilor floriferi, iar lăs vîrfului lăstarilor la viile susţin" te
tarii sterili nu se ciupesc de loc, sc pe araci.
îndepărtează copilii dc pe 1/3 de la
baza lăstarului unde ciorchinii cer Executarea Ia timp şi în bune coo-
spaţiu de aerisire, iar copilii plasaţi diţiuni a acestor lucrări va duce ni
pe lăstar deasupra eiorchinului se siguranţă la obţinerea unor producţii
ciupesc la 4—6 Irunze. sporite de struguri, de bună calital *
CIUPITUL sc execută lăstarilor fio-
riferi cu 2—3 zile înainte de înflorit. Prof LEFTER ANET-'
Cînd condiţiile de creştere a lăsta- Centrul şcolar horticol Geoagui