Page 32 - 1961-05
P. 32

nag 2                                                                                        DRUMUL SOCIALISMO LUI                                                                                                                                                         Nr. ! 8'i

                                                                                                            i ^w % »*3srJW S*»axcot«B aeK > *sH í^                                                                                                                          vrrvjcKKv a or:-n

Locuinţa este a ta,                                                       He scriu corespondenţii IN FATA GRAFICELOR
   îngrijeşte-o !                                                                        voluntari
                                                                                                                                                                                                                                                                           \

                                                                                                                                                                Calmi, cu gravitatea care le-a cel, sub privirile lui, furnalul perioadă cînd această grijă ele/

   Care dintre cetăţenii ce au      buni gospodari. Iar despre zu­                 Tură de serviciu fruntaşă                                                    caracterizat totdeauna efortul,               s-a transformat din „locul un­ mărire a producţiei s-a trans- <
 primit apartamente noi în          grăveala pereţilor de pe cori­                                                                                              privind prin ochelarii coloraţi
blocurile ce răsar zilnic pe cu­    dor, nici nu poţi spune că n-a          Muncitorii de ia revizia de vagoane      Icc in gratie, in urma eforturilor de­     năvala de flăcări ce-i înconjoa­              de-mi cişlig /eafa'e intr-un ade­ format ca un pas înainte in ur- <
 prinsul regiunii noastre n-a       fost executată numai cu o zi          din Coşiariu, desfăşoară o vie activi-'    puse planul de producţie pe primele 4      ră, jurnaliştii muncesc în tăcere.
fost stăpînit de emoţii adinei,     sau două în urmă. Cit despre          tate pentru obţinerea celor mai bune       tuni a fost realizat pe întreaga unitate   Doar graficul le arată cită e-                vărat cimp de luptă in care nă­ mărirea folosirii maxime a ca-t
atunci cînd, după răsucirea         straturile şi rondourile de flori     rezultate în procesul de producţie.        in proporţie dc 118,88 la sută, locul în-  nergic şi cit entuziasm se con­               zuinţa spre îmbunătăţirea pro­ paatăjii de producţie a fuma-,
cheii in noua locuinţă, l-a în­     din faţa blocului, ele dau im­                                                   tîi în grafic ocupîndu-I tura Ii l-a con­                                                priului trai se împleteşte cu do­ lelor. Numele lui a devenit a-
tâmpinat prospeţimea pereţilor      presia că te afli intr-o grădină                                                                                                                                          rinţa de a contribui la îmbună­ tunci cunoscut in legătură cu,
zugrăviţi, mirosul specific al      de care răspund oameni spe­                                                                                                                                               tăţirea vieţii tuturor celor ce folosirea metodelor vestiţilor <
uleiului de vopsea aşternută eu     cial plătiţi in a/cest scop.                                                                                                                                              muncesc.
migală şi grijă pe uşile şi tocu­                                         Organizaţi pe ture de serviciu, ei dusă de Ioan Domşa.                                sumă in aceste zile ale între­                                                            jurnalişti sovietici Filipov şi a.<
rile ferestrelor ? Şi cîţi noi lo­     ...Deunăzi, conducerea I.L.L.                                                                                            cerii
catari nu s-au gîndit în acele      PetrOvşani a hotărît să acorde        dau bătălia pentru ocuparea primului       ADRIAN OTOID                                                                             In procesul acestei transfor­ altora, se încercau pe atunci <
clip e: acesta este un produs       drapelul de scară fruntaşă pe                                                                                                  Laconice, ca şi jurnaliştii,
al omului, care s-a străduit în     oraş acestor pricepuţi gospo­                  Colectiviştii din Toteşti                                                    graficele dezvăluie totuşi ceva               mări Comşa a devenit comu­ asemenea măsuri ca ridicarea .
orele de lucru să-mi dea în fo­     dari de pe scara întîia a blo­                                                                                              mai mult decit chipurile lor so­              nist. temperaturii aerului insultat in <
losinţă un apartament elegant       cului 23.                                Organizîndu-şi bine munca, colecti­     parte din colectivişti lucrează la cîmp,   bre. Ele arată creşterea necon­
şi confortabil.                                                           viştii din satul Toteşti, raionul Haţeg,   cei rămaşi aeasS zoresc repararea şi       tenită a producţiei, scurtarea                   — Sînt dator partidului to­ furnale, organizarea mai hună>
                                       — Ceea ce am făcut, felul          au reuşit ca pînă la data de 6 mai să      pregătirea uneltelor şi a maşinilor agri­  duratei şarjelor, reducerea con­              tu l! a încărcării, mica mecanizare<
   Cîte planuri dc început: aici    cum am întreţinut atit apar­          termine insămînţatul celor 89 ha. cu       cole necesare pentru campania dc vară.     siderabilă a timpilor de pregă­
voi aranja mobila, la culoarea      tamentele, interiorul scării, baia    porumb iTt a fost planificat.              Piuă îfl prezent ei au reparat 20 de       tire                                             Comşa, căruia nu-i place să a tot mai multe operaţii.
zugrăvelii să-mi cumpăr covo­       şi celelalte dependinţe de la                                                    prăşitori, care în curînd se vor utiliza                                                 vorbească prea mult, nu saune Şi iată că astăzi vechiul mai-'
rul cutare, perdelele să fie din    subsol, e ceva firesc pentru noi,       Acum, zilnic pe tarlalele întinse ale                                                  Intrăm in vorbă cu Alexan­
materialul cutare.                  spunea baci Skoupy Vicentie,                                                     la prima praşilă a porumbului.                                                                                                       stru al şarjelor de fontă, ve-\
                                    responsabilul de scară, după          Toteştiului se desfăşoară o vie activi­
   Aceste întrebări, aceste gin-    ce a primit drapelul de frun­                                                                      SI DON IA BARBU                                                                         Oameni                     chiul „meşter" al indicilor su-'
duri şi frămîntări le-au avut       taş pe care l-a aşezat pe pere­       tate la plivitul griului. In timp ce o                                                                                                                                          periori a devenit un pionier al ţ
desigur şi locatarii de pe sca­     te, la intrare. Noi considerăm
ra întîia a blocului nr. 23, car­   că locuinţa este a noastră. In                                                                                                                                            a< zilelor noastre luptei pentru calitate. Inca-'
tierul Dimitrov din Petroşani.      ea ne odihnim, în ea ne pe­                                                                                                                                                                                           drindu-se în obiectivele centrale ţ
Şi tot atunci, cînd au păşit        trecem c mare parte din timp,
pragul noilor apartamente, fie­     ne creştem copiii etc.                         Acţiuni de înfrumuseţare                                                     dru Comşa, prim-topitor, pe ca-                                                           puse de partid 'întrecerii in cin-{
care şi-a pus în gînd să facă                                                                      a oraşului                                                   re-l găsim tocmai cercetind gra­              ce înseamnă acest „totul". Dar stea marii aniversări, Comşa/
totul pentru ca noua locuinţă          — Nu ne-a trebuit mult                                                                                                   ficele. Comşa este un bărbat                  cine-i cunoaşte drumul pe pla­ luptă cu succes pentru imbu
să o îngrijească ca pe propria-i    timp pentru a ne înţelege ca in                                                                                             vinjos. E demult jurnalist la
casă. 1                             fiecare săptămînă. două dintre          In ultima vreme, comisiile de femei      lectarea a 13.000 kg. fier vechi, 300      Hunedoara, de pe vremea cînd                  toul furnalului, n-are nevoie nătăţirea calităţii fontei, inte-
                                    noi să facem de serviciu pe           din Petroşani au întreprins mai multe      kg. maculatură şi amenajarea a 3 so­       se construia furnalul nou. De
   ...Majoritatea celor oare s-au   scară, a adăugat soţia mineru­        acţiuni de înfrumuseţare a oraşului.       lare.                                                                                    de multe cuvinte ca să înţelea­             meindu-se pe propria sa califi­
mutat în blocul 23 sint oameni      lui Czane. Nu ştiu cum să spun,                                                                                                                                           gă că Alexandru Comşa dato-                 care tot mai înaltă. In primul'.
în virstă. Au locuit, eu ani in     dar pentru noi e ceva firesc şi
urmă, fie în cocioabe, fie într-o   măturatui scărilor, şi spălatul                                                                                                                                           rează intr-adevăr partidului ta- trimestru ComSfl s i 'ceiial(i fur.
mahala mărginaşă a Petroşa­         lor ori de cîte ori este nevoie.
nilor. Unii au venit de la Vul­     Iar soţii • ne respectă munca.        Peste 5.000 femei au efectuat 20.465         Printre fruntaşe se găsesc Elisabe-      fapt, nu numai furnalul, ci în­               tul. întrebarea pe care i-o pune
can, alţii de la Lanea.             Ne ajută, caută să intre eît mai      ore de muncă patriotică, prin care s-au    ta Leonard, Koroii Iuliana, Maria          treaga Hunedoară, uzina cu                    lui Comşa, este deci firească. nalişti au reuşit să reducă pro­
Mulţi, înainte de a veni            curaţi pe scări.                      realizat economii in valoare de 51.162     Vînja, Maria Timiş, Elena Haidu şi         toate secţiile ei şi oraşul, s-au             — Şi cum iţi plăteşti dato­ centul de declasate cu peste 251
aici, nici nu s-au cunoscut. Şi                                           lei. Ele au participat la amenajarea a     altele.                                    transformat din temelii din a-
totuşi, după scurt timp au în­         Au fost mulţi oaspeţi la fes­      4 parcuri, la plantarea a 178 puieţi.co                                               nul in care Comşa a făcut cu­                 ria? la sută faţă de sarcina planifi­
chegat r* familie unită, familia    tivitatea de înmînare a drape­                                                                                    C. IOAN
locatarilor de pe scara întîia.     lului. Unii au considerat că sint                                                                                                                                         Alexandru Comşa povesteşte, cată.                                             ‘
                                    neîndreptăţiţi, deoarece şi in
   Pe locatarii scării a-ntîia din  blocurile lor există curăţenie,                                                                                                                                           în cuvinte puţine şi cu privirile Cum a obţinut aceasta ? E o
blocul 23 i-a legat dorinţa co­     există preocupare pentru îngri
mună de a păstra noua locuin­       jirea şi păstrarea locuinţei.                 Se înfrumuseţează stafiile C. F, R.                                           noştinţă cu ele, coborind din                 alergind intre liniile frinte ale strădanie îndelungată, deloc u-(
ţă tot atit de plăcută şi ele­      Mai supăraţi au fost insă loca­                                                                                             tren într-o dimineaţă in vechea               graficului şi jocul de lumini al şoară pe care vorbele lui laco-(
gantă ca şi atunci cînd au des­     tarii blocului 17, care au primit        Muncitorii de la secţia L 5 croni şi Vulcan. Munca de în­                          şi prăfuita gară a Hunedoarei.                gurii furnalului ce fac „băie­
chis pentru prima dată uşile        numai diploma de scară frun­          din Petroşani depun tot efortul frumuseţare continuă şi la cele­                      Venit să ciştige o bucată de                  ţii" din echipa lui in aceste zile          nice,  n-o  pot  rezuma  intruto-<
apartamentelor. Şi au reuşit.       taşă.                                 pentru a da staţiilor C..F.R. un lalte staţii, sera secţiei L 5 din                   pline, in contact cu metalul                  de însufleţită întrecere-                   tul.
Acest lucru îl spune ordinea şi
curăţenia care domneşte peste         — O să primim şi noi dra­                                                                                                                                               Comşa e fruntaş vechi. Nu­ împreună cu „băieţii“ săi/
tot. La intrare, te-ntîmpină        pelul. ne străduim.                                                                                                         fierbinte şi cu educaţia comu­ mele lui a apărut de mai multe Comşa a izbutit, astăzi să im-
scările curate, pe marginea că­                                           aspect cit mai ospitalier, mai Petroşani dispunind încă de pes­
rora, de o parte şi de alta au        Discuţiile au fost prieteneşti,
fost trasate cu vopseaua nea­       de buni vecini, de tovarăşi de        plăcut.                                    te 120.000 fire de flori.                  niştilor, Comşa a învăţat înţe­ ori în ziare, descrierea metode- bunătăţească simţitor calitatea
gră dungi simetrice. Perdeluţe-
le de la fiecare fereastră, (cum­   muncă, de cartier.                      Pînă in prezent au fost ame­                    I. CRIŞAN                           lesul nou al muncii. încet, in- lor lui a fost urmărită cu inte- fontei. In primele 8 zile ale lui\
părate prin contribuţia fiecă­                                            najate şi plantate cu flori şi ar­         impiegat de mişcare                                                                     res de alţi jurnalişti care au ma- echipa [u[ Comşa n-a ma'u
rui locatar) vazele cu flori, a-      Că la următoarea etapă a în­
şezate la fiecare cot de scară,                                           buşti ornamentali parcurile din                                                                                                     vrut să înveţe citeceva din ex- , , . . ,                            ,j
ghlveceîe suspendate din loc        trecerii pentru cea mai curată
în loc, tablourile înrămate, în­                                                                                                                                                                              penenţa acestui meşter al me-                           _'
şiruite pe pereţi de la prima       scară, drapelul va părăsi sca­
pînă la ulUma treaptă a scă­                                              staţiile Călan, Baru Mare, Is-             Prima librărie cu auiodeservire                                                          talului incandescent. Din 1958. sa^ - ^ un mcePui hun. Ince-
rii, totul îţi dă Impresia unor     ra întîia din blocul 23. nu poa­                                                              din regiune                                                                 anul în care a devenit fruntaş putui unei îndelungate etape _
                                                                            Pionieri şi şcolari
                                    te fi sigur. Rămîne de văzut,                                                       De curînd, cooperativa „Fili-           colaeva, „Lanţuri" de Ion Pas,                şi pînă astăzi, în munca lui, o- de eforturi conştiente şi califi-
                                                                                    pe scenă                         mon Sirbu" din Orăştie a des­              „Calvarul" de Alexei Tolstoi,
                                    deoarece întrecerea e deschisă                                                   chis in localitate o librărie cu           „Fabrica morţii" de O. Krauss                 hiectivele centrale s-au schim- caţg pentru a asigura indepli-
                                                                            Tveceut, in satul Crişan, raionul Brad,  auiodeservire. Librăria a fost             şi altele.                                    bat,’ împi-ărţ¦ind istoria vieţii s..ale. ni•rea nou sarcini "pTu,,s0e. de pnanrr-'<
                                    tuturor.                              s-a desfăşurat faza comunală a con­        dotată cu mobilier modern şi                                                             de. furnalist in semnificative
                                                                          cursului cultural artistic al pionierilor  iluminat fluorescent. încă din                Deschiderea acestei librării cu            etape. La început Comşa se tid in faţa jurnaliştilor: ridica- ‘
                                                                A. DAV1D  şi şcolarilor. La concurs au participat    primele zile, librăria a cunoscut          auiodeservire a fost mult apre­               lupta, pur şi simplu, pentru rea necontenită a calităţii pro- _
                                                                          echipele artistice de la şcolile elemen­   un mare aflux de cumpărători.              ciată de oamenii muncii din                   mărirea producţiei. A ajuns o ductiei lor.
                                                                          tare din satele Ribiţa, Crişan, Ribi-      Printre cele mai căutate cărţi de          Orăştie.
                                                                          cioara de' Jos şi Junciil de Jos. De o     literatură beletristică au fost :                                                                         Ata am en ajai ssa pare
                                                                          bună pregătire au dat dovadă brigada       „Bătălie in marş" de Galina Ni-                                  IOSIF STOLEA
                                                                          artistică de agitaţie a şcolii elemen­                                                                                                 Elevii practicanţi de la Şcoala          dirii cinematografului din Live-
                                                                          tare de 4 ani din Ribiţa şi echipa de                                                                I. BUCUREŞTEANU                profesională de construcţii din             zeni, la care au efectuat peste
                                                                          dansuri a şcolii elementare de 4 ani din                                                                             corespondenţi  Deva, care fac practică pe şan­             100 ore de muncă patriotică.
                                                                                                                                                                                                              tierele T.R.C.H. din Petroşani,
                                                                                                                                                                                                                                                            La această acţiune o contribu­

                                                                          salul Crişan.                                                                                                                       pe lingă aportul pe care-1 dau in ţie de seamă şi-au adus-o elevii

                                                                                         IOAN BIRAL!                                                                                                          procesul de producţie, participă Losonczi Alexandru, Ioan Lăs-

                                                                                         ------- şi la diferite acţiuni de muncă coni, Nicolae Zaneni, Iosif

                                                                                                                                                                                                              patriotică. In ultimele zile ale lu­ Socaci şi alţii.

                                                                                   Concurs                                                                                                                    nii aprilie, de pildă, ei au ame­                  ALEXANDRU MANOILA
                                                                                                                                                                                                              najat un mic parc în faţa clă­                                        • elev

                                                                          „Drumeţii veseli“

       Infrefin drumuri’e                                                    Duminică, în sala Teatrului                                                                                                      Operafiile în verde
                                                                          .Victoria" din Hunedoara s-a
   In aceste zile atenţia statului  mente şi s-au extras 441 m.c. pia­    desfăşurat faza regională a con­                                                                                                                     la vita ele vie
popular şi a cetăţenilor din co­    tră. Pe drumurile comunale s-au       cursului „Drumeţii veseli" orga­
muna Baniţa — oraşul regional       transportat cea. 3501m.c. piatră,     nizai de comitetul regional                                                                                                         In cadrul complexului de măsuri rului nu sţnt prea favorabile, iar so­
Petroşani, a fost îndreptată şi     făcindu-se lucrări de întreţinere     U.T.M. pe tema „Perspectivele
înspre executarea prin contri­      pe cca. 2 km. De asemenea s-au        luminoase deschise tineretului de                                                                                                   ale agrotehnicii viticole, un rol im­ iul respectiv nu iernează puternic,
buţia în muncă a unor lucrări       făcut lucrări de întreţinere şi pe    şesenal".
de întreţinere a drumurilor. Ast­   drumul raional Merişor-Dealul                                                                                                                                             portant îl au operaţiunile in verde. ciupitul se face la 2—3 frunze. In
fel s-au făcut prin contribuţia                                             Concursul la care au partici­                                                                                                     In principal, acestea sîn t: plivitul, co­ anii călduroşi şi ploioşi, cu multă umi­
•cetăţenilor 443 m.c. de terasa-    Babii pe o distanţă de 6 km.          pat numeroşi tineri, a fost urmă­
                                                                          rit cu interes de un public nu­                                                                                                     pilitul, ciupitul, legatul lăstarilor şi ditate în sol, cînd creşterea lăstarilor
                                                                          meros.
                                                                                                                     Un aspect din interiorul librăriei cu auiodeservire din Orăşti-                          Urnitul.                                este viguroasă, se execută ciupitul în-
                                                                                                                                                                                                                 PLIVI IUL este operaţiunea  prin lăturind vîrful lăstarului. Ciupitul pu­

                                                                                                                                                                                                              care se înlătură lăstarii crescuţi din ternic este interzis deoarece el duce

  Activitatea economică, a Gos­     Despre Biete cauze care au provocat                                                                                         altul, in loe să dovedească aşa               portaltoi şi prisosul de lăstari sterili la slăbirea generală a butucului, îm­
podăriei Agricole de Stat din         pierderi la M l Galda de Jos                                                                                              ceva, a imprimat un mers inert
Galda de Jos pe anul 1960 s-a                                                                                                                                   lucrurilor ; nu a avut în faţă                crescuţi din buturugă şi punţile de piedică asigurarea coardelor de rod
încheiat cu o pierdere con­                                                                                                                                     o perspectivă şi o concepţie cla­
siderabilă care, în cazul                                                                                                                                       ră despre ansamblul muncii.                   rod. Plivitul lăstarilor daţi din por­ pentru anul viitor, lemnul nu sc coa­
cînd s-ar fi luat din timp                                                                                                                                      Este de neconceput în sistemul
măsurile organizatorice cuveni­                                                                                                                                 muncii noastre neluarea în sea­               taltoi se face în felul urm ător: cu ce suficient, producţia la hectar scade,
te şi ar fi existat mai multă                                                                                                                                   mă a unor posibilităţi care,
preocupare pentru exercitarea                                                                                                                                   fclosindu-le, ţi-ar permite să                sapa se desgroapă pînă la punctul de iar strugurii îşi micşorează concen­
unui control preventiv şi efica­                                                                                                                                eviţi unele anomalii ce influen­
ce asupra . cheltuielilor, putea                                                                                                                                ţează direct asupra întregii ac­              plecare a lăstarului de pe portaltoi, traţia de zahăr.
fi evitată.                                                                                                                                                     tivităţi. E posibil ca tovarăşii
                                    plică de ce au fost înlocuite cu      mici decit cele planificate, iar           şi a cheltuielilor de producţie,           din conducerea gospodăriei să                 apoi cu ajutorul foarfecii se înlătură      Unii viticultori aplică în mod gre­
  îmbunătăţirea situaţiei finan­    atîta uşurinţă lucrările mecani­      preţul de cost pe unitatea de                                                         nu se fi izbit la timp de                     lăstarul, chiar de la                                              şit ciupitul retezînd
ciare şi renunţarea la dotaţia      ce planificate pentru recolta­        produs a fost depăşit cu 94,7              bine organizat şi conştiincios             asemenea posibilităţi, sau să                 punctul de pleca­                                                  din lăstarul ro­
din fondul central este strîns      rea trifoiului, prăşitul porum­       la sută la porumb pentru boabe,            poate duce la eliminarea mul­              nu le H văzut eficienţa ? Chiar
legată de activitatea care se       bului şi recoltatul cerealelor cu     cu 211,2 la sută Ia cartofii de            tor cheltuieli neeconorraicoase.           dacă aşa ar sta lucrurile, vi­                re. Dacă lăstarul     Sfat pentru                            ditor pinâ la nodu­
desfăşoară pentru reducerea         lucrări manuale, fapt care a          toamnă şi cu 74,4 la sută po­                                                         novaţi pentru starea respectivă               dat din portaltoi se    viticultori                          rile de inserţie al
permanentă a preţului de cost.      contribuit la depăşirea fondului      rumb pentru siioz.                           La G.A.S. Galda de Jos, chel­            de lucruri sînt. în primul rînd               pliveşte numai de la
Dar, pentru aceasta se impun        de salarii în sectorul vegetal                                                   tuielile generale şi comune au             ei, cărora li s-au dat împuter­                                                                            strugurilor. Aceasta
unele măsuri organizatorice         cu peste 140.000 Iei şi la depă­        Faptul că preţul de cost la              fost depăşite cu peste 700.000             niciri şi sarcini de a face totul
cum ar fi : defalcarea costuri­     şirea costurilor de amortisment       producţia vegetală a fost de­              lei. O parte din ele puteau fi             pentru a conduce treburile gos­               suprafaţa solului                                            atrage după sine
lor comune pe sectoare de pro­      a maşinilor care nu au fest uti­      păşit a avut influenţă nega­               insă mult reduse dacă condu­               podăriei intr-un mod ireproşa­
duct,ie, organizarea şi ţinerea     lizate la capacitatea normală         tivă şi asupra producţiei zoo­             cerea gospodăriei acorda o mai             bil.                                          din acest punct ar creşte alţi lăstari multe inconveniente care influenţea­
unei evidenţe corecte, la zi, e-    de lucru.                             tehnice unde cheltuielile de pro­          mare atenţie analizării periodi­
xercitarea unui control preven­                                           ducţie planificate pe anul 1960            ce a acestora. Bunăoară, dacă                 Pentru anul 1961, sarcinile ce             care cu timpul formează un butuc de ză soarta producţiei.
tiv riguros care să aibă ca e-        La această unitate, in multe        au, fost depăşite simţitor.                problema debitorilor şi a supra-           revin gospodăriilor agricole de
fect eliminarea a tot ceea ce       cazuri, nu au fost, respectate        La nerealizarea planului de                normativeior era urmărită în­              stat, sînt şi mai mari. Prin gri­             viţă sălbatică.                             LEGATUL lăstarilor este operaţia
reprezintă cheltuială neecono-      nici regulile agrotehnice privi­      producţie şi la depăşirea                  deaproape, volumul creditelor              ja partidului şi guvernului au
micoasă sau neoportună.             toare la asolamente. Porumbul                                                    restante era mult mai mic, iar             fost create condiţii pentru ca                Dacă lucrarea nu se execută deloc îr. verde prin care se leagă lăstarii
                                    pentru boabe a fost însăminţat        preţului de cost a con­                    valoarea dobînzilor penalizatoa­           G.A.S. să poată da statului pro­
   Or, aşa după cum apare evi­      după culturi premergătoare ne­        tribuit şi faptul că aici n-a              re, putea fi redus cu circa                duse agro-alimentare de cali­                 sau se execută greşit, in cîţiva ani viţei de vie de mijlocul de susţinere.
dent, asemenea măsuri nu au         indicate. secara masă verde s-a       existat suficientă preocupare              100.000 lei.                               tate superioară. în cantităţi spo­
fost luate la G.A.S. din Galda      însămînţat 2 ani consecutiv pe                                                                                              rite si la preţuri tot mai scă­               altoiul dispare, iar locul va fi luat de Ei se leagă numai atunci cînd au de­
de Jos, deşi au existat posibili­   aceiaşi teren, iar orzul s-a în-      pentru luarea de măsuri me­                   Deşi conştientă de faptul că            zute.
tăţi. Drept rezultat, preţul de     sămînţat după porumb, o cul­                                                     procesul de producţie nu se                                                              viţa portaltoi. Plivitul lăstarilor de pe păşit 20—30 cin. Operaţiunea amintită
cost al producţiei vegetale a       tură premergătoare de aseme­          nite să ducă la apărarea să­               desfăşoară în cele mai bune                   Rămîne doar ca tovarăşii din
fost depăşit în anul 1960 cu        nea neindicată. Se mai poate          nătăţii animalelor, în special             condiţii şi că se fac depăşiri             consiliul G.A S. Galda şi orga­               buturugă şi de pe punţile de rod se asigură o bună aerisire, o combatere
peste 1.000.000 lei.                aminti că la G.A.S. din Galda         a ovinelor. Mai trebuie amintit            miari la preţul de cost şi chel            nizaţia de partid de aici să lup­
                                    de Jos nu a existat suficientă        şi faptul că reproducătorii au             tu leii inutile pe scară prea              te pentru a înlătura neajunsu­                face astfel: din totalul lăstarilor por­ uşoară a bolilor, o coacereuniformă
   Este ştiut, că una din căile     preocuoare nici pentru execu­                                                    mare, conducerea gospodăriei               rile constatate, să militeze pen­
care conduc la reducerea chel­                                            fost introduşi pentru montă                respective nu a considerat drept           tru a face din această gospo­                 niţi din interiorul butucului se lasă a rodului, fereşte de putrezire strugu­
tuielilor şi la sporirea produc­    tarea la timp a lucrărilor de         mult prea tirziu, din care cau­            sarcină principală preocuparea             dărie o unitate rentabilă, capa­
ţiei în agricultură este aplica­    întreţinere. Din această cauză,       ză mieii nu au putut fi înţăr­             şl grija atentă faţă de fiecare            bilă să furnizeze statului tot                1—5 lăstari care au o plasare mai rii care ar atîrna pe pămînt şi uşu­
                                    culturile au fost copleşite de        caţi decit în lunile mai-iunie.            produs şi, potrivit posibilită­            mai multe produse vegetale şi
rea mecanizării pe scară cit        buruieni şi împiedicate să se         Acest lucru a dus la realizarea            ţilor sale, să la măsuri de îm­            animale, la un preţ de cost cit               bună, iar restul se înlătură. Din lăsta­ rează executarea lucrărilor în vie.
mai largă, respectarea cu stric­    dezvolte normal. In felul acesta                                                 bunătăţirea activităţii economi­                                                         rii opriţi pe butuc, în anul viitor se CÎRNITUL se execută Ia încetarea
teţe a regulilor agrotehnice pri­   ele n-au putut da nici produc­        unei producţii de lapte pe cap             ce a gospodăriei.                          mai scăzut.
 vitoare la aplicarea asolamen-     ţia planificată. Citeva exemple       de oaie cu 21 de litri mai mi­                                                                                                      vor lăsa cepi de înlocuire şi rezervă, creşterii lăstarilor şi la intrarea în
telor. De aceste lucruri condu­     sînt în măsură să ilustreze a-        că decit cea planificată, Ia ne-              Atitudinea de indolenţă fată                               ZEVEDEI ŞTEF
 cerea G.A.S. din Galda de Jos nu   cest, lucru. La porumb boabe,         iivrarea unei cantităţi de peste           de bunul mers al treburilor în                     controlor revizor la Serviciul        in regiunea noastră pe buturugă se          pîrg a strugurilor, prin suprimarea
 a ţinut însă P"?a mult seama în                                          !6.000 litri lapte unităţilor cu           gospodăria respectivă, dovedeş­                                                          lasă în general 1—2 lăstari.                vîrfurilor de creştere cu 5—1 frunze
 anul trecut Numai aşa se ex-       cartofi de toamnă şi porumb                                                      te că conducerea de aici n-a                         regional de control şi revizie                                                  aflate pe el. Un cîrnit mai scurt si
                                                                          care s-a contractat.                       fost îndeajuns de stăpînită de                                                              Primul plivit se face cînd lăstarii      timpuriu grăbeşte coacerea care se
                                    pentru siloz, producţiile la hec­        Este bine ştiut, că un control          sentimentul unei îndatoriri                                 Hunedoara — Deva             au lungimea de cîţiva centimetri, iar       face in detrimentul calităţii rodului.
                                                                                                                     înalte pentru păstrarea si dez­                                                          cel de-al doilea după înflorit. El nu       El provoacă, de asemenea, o îngră-
                                    tar au fost eu 44 la sută, 33 la      preventiv, asupra aprovizionării           voltarea bunurilor ce i-au fost                                                          se aplică însă la viţele care sînt          şare prea marc a coardelor de rod
                                                                                                                     încredinţate; intr-un fel sau                                                            în primul an de la plantare.                care emit copiii.
                                    suiă şi respectiv 49 la sută mai
                                                                                                                                                                                                                 COPII ITUL se execută deobicei

                                                                                                                                                                                                              odată cu cel de-al doilea legat al             Pentru a încetini creşterea şi a exe­
                                                                                                                                                                                                              viţei de vie. In viile unde copilii sînt    cuta cîrnitul la momentul optim. în
                                                                                                                                                                                                              stimulaţi în creştere prin ciupiră, ci      cazul cînd lăstarii depăşesc înălţimea
                                                                                                                                                                                                              nu se înlătură ci se scurtează.             sîrmei a 3-a sau înălţimea aracilor,
                                                                                                                                                                                                                                                          se recomandă culcarea lăstarilor pe
                                                                                                                                                                                                                 In viile în care se execută un ciu­      sîrma a 3-a sau întoarcerea în jos a
                                                                                                                                                                                                              pit slab al lăstarilor floriferi, iar lăs­  vîrfului lăstarilor la viile susţin" te
                                                                                                                                                                                                              tarii sterili nu se ciupesc de loc, sc      pe araci.

                                                                                                                                                                                                              îndepărtează copilii dc pe 1/3 de la

                                                                                                                                                                                                              baza lăstarului unde ciorchinii cer            Executarea Ia timp şi în bune coo-
                                                                                                                                                                                                              spaţiu de aerisire, iar copilii plasaţi     diţiuni a acestor lucrări va duce ni
                                                                                                                                                                                                              pe lăstar deasupra eiorchinului se          siguranţă la obţinerea unor producţii
                                                                                                                                                                                                              ciupesc la 4—6 Irunze.                      sporite de struguri, de bună calital *

                                                                                                                                                                                                                CIUPITUL sc execută lăstarilor fio-

                                                                                                                                                                                                              riferi cu 2—3 zile înainte de înflorit.              Prof LEFTER ANET-'
                                                                                                                                                                                                              Cînd condiţiile de creştere a lăsta-               Centrul şcolar horticol Geoagui
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37