Page 33 - 1961-05

Nr. 19H3
CALITATEA PROPUSELOR — Oin activitatea
PREOCUPARE PRINCIPALA
F umaliştilor,minereu
de bună
r “'t(ţriiîe principale ale întrecerii so-
c. :¦!iste sîrit bine cunoscute de către
minerii, inginerii şi tehnicienii între­
prinderii aliniere Teliuc. Colectivut accs.
tei întrebin-ieri duce o luptă neobo­
sită pe-iirt! realizarea şi depăşirea pla­
nului la toţi indicii. îmbunătăţirea ca­
lităţii jr’nsretilni exiras este obiectivul
principal al întrecerii. Centru aceasta,
in cidru! sectoarelor au tost aplicate
trăsuri 1«hnica-organizatorice ca : ex­
tinderea metodei de puşca re selectivă în
ir-jVur le sub'erane, alererea sterilu-
lu; din minereu chiar la locul ele mun­
că şi cntrolul exigent al calităţii pe
lot parcursul tehnologic de extracţie
şi sortare.
Pe lingă faptul că minerii, la locu-
••îIîî de muncă, dau atenţie deosebită
alegerii sterilului, la staţia de sortare,
controlul calităţii controlează încă
nds'ă toate vagoneteie sosite de la echi­
pele de mineri. In aceste conrliţluni
este greu să se strecoare un bulgăre
de steril în minereu.
Pentru reducerea diluţiei minereului
p'.’t n s din carieră, unde încărcarea se
face eu excavatoare, atenţia noastră
este orientată spre plasarea judicioasă
a găurilor de loreză. în aşa fel îneît
la puşcarea acestora, să rezulte sorti­
mentul de minereu dorit.
Rezultatul măsurilor aplicate şi al în­
sufleţirii cu care an muncit minerii se
concretizează în creşterea conţinutului
de fier în minereul extras cu 2—2,5
la sută peste angajament.
Fru n taşi pe &a 2 §ruai
c a r b o n i !e r
4 mai, o zi obişnuită ca şi altele,
importanta însă pentru colectivul mi­
nei noastre.
Pe poarta minei intră mai mulţi, oa­
meni ai muncii şi reprezentaţi ai lor
din întreaga Vale a Jiului, care se în­
dreaptă spre clădirea administrativă.
Au venit cu toţii să felicite pe mine­
rii. tehnicienii, inginerii şi funcţionarii
pelrileni pentru frumoasele succese do-
bindite în cinstea zilei de I şi 8 mai.
Mineri: de aici au dat pînă in acea­
sta zi patriei peste plan 23.000 tone de
cărbune, depăşindu-şi cu mult angaja­
mentele. Prin alegerea sistematică n
şistului vizibil din cărbune a fost re­
dus procentul de cenuşi de la 30,5 la
suia, cit era planificat, la 30,2 la sută.
Totodată a crescut productivitatea
muncii.
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi
creşterea randamentelor a făcut posi­
bilă realizarea unei ’ economii de
218.000 lei.
Pentnt succesele deosz-'f.le în mun­
că, Pxploatării miniere din PetriJa i
s-a decernat drapelul de exploatare
Fruntaşă pe Valea Jiului, iar sectorului 1
i s-a înmînat drapelul de sector frun­
taş pe întregul bazin.
In urma strădaniei şl preocupării de
care au dat dovadă în munca lor, to­
varăşii [oan Demeter şi Dumitru Şi-
mofn. au fost distinşi cu titlul de „Gel
:nai bun maistru miner“, respectiv,
„Cel mai bun şef de sector“ pe bazi­
nul carbonifer.
SILVIU IOSIFHSCU
corespondent
SE ÎNFĂPTUIESC
PROPUNERILE CETĂŢENILOR
(Urmare din pag. I-a)
campania electorală, a simţit
sprijinul şi iniţiativa organiza­
torica a deputaţilor. In comuna
Burjuc. raionul Ilia, comitetul
executiv, cu sprijinul deputaţi­
lor Octavian Popa şi Susana
Neaga, au mobilizat cetăţenii
la îndiguirea şi canalizarea
Văii Lăpugiuiui, între satele
Tătărăşti şi Lăsau, pe o dis­
tanţă de 300 m.l. S-au execu­
tat 5.400 m.c. săpături de pă-
mînt. efectuîndu-se 6.500 ore
muncă voluntară, a cărei va­
loare a fost echivalată la pes­
te 20.000 Iei. La Teiuş, depu­
taţii Crigore Timiş şi Livid
Popa au mobilizat cetăţenii la
muncă voluntară pentru ame­
najarea unui parc în mijlocul
comunei. Aici au fost prestate
poşte 2.400 ore de muncă vo­
luntară, realizmdu-se o econo­
mie de 6.000 Ici Şi asemenea
exemple mai pot fi date încă
multe. Ele ilustrează că ma­
sele de cetăţeni participă activ
la înfăptuirea propriilor lor
propuneri, că sfaturile popu­
lare, deputaţii, au pus în aten­
ţia Ier dorinţele maselor de
alegători.
calitate
Directivele C.C. al partidului ne tra­
sează sarcini importante şi în ce priveşte
reducerea pierderilor de metal în masa
minerală. Conducerea tehnică a între­
prinderii, îndrumată de comitetul de
partid, a luat din timp măsurile ne­
cesare ca nici un bulgăre de minereu
să nu ajungă la halda de steril şi ca
zăcămîntul să fie exploatat în mod ra­
ţional. Inginerii şi tehnicienii îşi dau
tot interesul ca desfăşurarea înaintării
fronturilor de abataj să meargă con­
form planului tehnic dinainte stabilit.
Rezultatele obţinute nu au totuşi da­
rul de a ne mulţumi pe deplin. Se mai
întîlnesc cazuri cînd din garnitura de
(ren cu minereu, sosită la staţia de
antezdrobire, se rebnlează, 2-5 vagone-
te avînd bulgări d? steril în minereu.
Cele mai multe rebuturi provin din
carieră şi aceasta i'n schimbul de noap­
te. Asemenea cazuri au fost semnalate
la sectorul I. Pentru remedierea lipsu­
rilor, biroul organizaţiei de bază P./Vt.R. din partea conducerii fabricii,
a sectorului I. a hiat măsuri ca re­
flectoarele din carieră să tic puse la
punct, asigurînd asttel iluminaţia ne­
cesară bunei desfăşurări a procesului
de producţie
lng. Ai! II AL.Y BARA
şeiul sectorului I al I Al. Teliuc
-tm-
LA ,, A R D E LE A N A " A L B A IUL IA
f ia r® a f a b r ic ii a d eveiaft
ch e «»
© @2 ; i i < e f i e o n o a r e
in ziarul „Drumul socialis­
mului" nr. 1935 din 15 martie
a.c. a apărut articolul „La fabri­
ca „Ardeleana" — marca fabri­
cii trebuie să devină mindria în­
tregului colectiv". In articolul
amintit a fost criticată printre
altele slaba' calitate a încălţă­
mintei produsă în lunile ianua­
rie şi februarie, precum şi negli­
jenţa unor maiştri şi controlori
tehnici de calitate care au per­
mis încălcarea prescripţiilor Teh­
nologice.
In faţa acestei situaţii biroul
organizaţiei de partid, intr-o şe­
dinţă extraordinară, la care a in­
vitat conducerea fabricii, maiş­
trii, tehnicienii, inginerii şi or­
ganele C.T.C., a analizat cau­
zele calităţii slabe a produselor.
In urma acestei analize a fost
formată o comisie specială, com­
pusă din maiştri şi tehnicieni co­
munişti — care a primit sarcina
să urmărească îndeaproape felul
in care sînf respectate instrucţi­
unile tehnologice, felul în care
organele controlului tehnic deca­
ntate îşi fac datoria. Activita­
tea acestei comisii, şi mai ales
lupta întregului colectiv pentru
creşterea prestigiului mărcii fa­
bricii au făcut ca in a doua ju­
mătate a lunii martie şi în luna
aprilie calitatea produselor să
se îmbunătăţească simţitor.
E suficient în acest sens să
amintim că in perioada respecti­
vă indicele de calitate a crescut
cu peste 1 la sută faţă de cifra
de plan. In urma acestui fapt, in
E drept că mai sînt încă
unele comitete executive care
nu dovedesc destul simţ de
răspundere faţă de propunerile
cetăţenilor. Aşa bunăoară, Co­
mitetul executiv al sfatului
popular orăşenesc Alba Iulia,
din cele 131 propuneri a re­
zolvat un număr mic, deşi în
marea lor majoritate acestea
se referă la amenajări şi în­
treţineri de parcuri, zone verzi,
plantări de pomi ete. Aseme­
nea situaţie se prezintă şi în
oraşul Sebeş. Sînt exemple ne­
gative şi unele comune ca Sin-
timbru, Vinţul de Jos, Peţelca,
raionul Alba, Teliuc. Lelese din
oraşul regional Hunedoara şi
altele. Deşi au posibilităţi mul­
tiple, aceste comitete execu­
tive au manifestat lipsă de in­
teres faţă de propunerile oame­
nilor muncii.
Cu cîtva timn în urmă. Co­
mitetul executiv al Sfatului
popular regional a analizat fe­
lul în care sfaturile populare
se preocupă de rezolvarea pro­
punerilor făcute de alegători.
Cu acest prilej au fost date o
serie de indicaţii privind1munca
de viitor în această direcţie.
organizaţiilor de temei
Produse numai de calitatea l-a
In dorinţa de a intîmpina a
40-a aniversare a partidului cu
realizări cit mai frumoase, colec­
tivul de muncă de la fabrica
„Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, a
luat o serie de măsuri organiza­
torice deosebit de valoroase.
Astfel, la secţia marochinărie I
s-a trecut la organizarea mun­
cii pe două schimburi. La secţi­
ile croi, marochinărie şi maşini
de cusut, pe lingă întrecerea în­
tre secţii, a fost organizată în­
trecerea intre brigăzile din sec­
ţie. Comitetul sindicatului a tre­
cut la instruirea şefilor de bri­
găzi asupra teiului în care tre-
bum controlaţi membrii brigăzi­
lor in ce priveşte îndeplinirea
sarcinilor ce le stau in faţă.
Aceasta, pentru a uşura munca
maiştrilor de secţii care răs­
pund direct de întreaga pro­
ducţie.
Pentru ca întrecerea să fie cit
mai antrenantă, rezultatele se ur­
măresc şi se popularizează cu
multă atenţie. Astfel, pe lingă
evidenţa ce o ţine însărcinatul
pentru ca fiecare lucrător să cu­
noască rezultatele muncii lui,
sini afişate zilnic grafice cu
stadiul întrecerii.
De asemenea, fiecare contro­
lor de calitate este obligat ca
luna aprilie a.c. fabrica „Arde­
leana" ii-a avut nici o reclama­
re pentru calitate din parîea ba­
zelor cu care are contracte.
La acest succes a contribuit
in bună măsură şi aplicarea
unor măsuri tehnice şi organiza­
torice. De pildă, pentru obţine­
rea de piese croite la un înalt
nivel calitativ s-a trecut la me­
canizarea operaţiilor de ştanţare
a intăriturilor de capse, vipuş­
tilor şi limbilor. A fost intrcvlu- an muncit fără întrerupere mai bine de
să Vopsirda tălpii •încălţămintei
cu soluţie de cauciuc, renunţin-
du-se la lipirea cu pap cizmă-
resc, care dădea un aspect ne-
estetie încălţămintei.
S-a urmărit totodată asigura­
rea posturilor de conducere a]?
sectoarelor cu personal calificai.
Astfel, tov. loan Drăghici a fost
numit şef al sectorului tras-tăl-
puit, iar tov. Vasile Rădilă set al
serviciului tehnic de calitate.
Comitetul sindicatului a trecut la
antrenarea tuturor muncitorilor
şi maiştrilor in întrecerea socia­
listă pe profesii, a înfiinţat noi
brigăzi de calitate a căror con­
ducere a fost încredinţată mun­
citorilor cu multă experienţă in
muncă, şi a stabilit drept obiec­
tiv principal al întrecerii îm­
bunătăţirea continuă a calităţii
produselor.
In acest fel, la fabrica „Arde­
leana" din Alba Iulia marca fa­
bricii a devenit intr-adevăr o
chestiune de onoare a întregului
colectiv.
I. DUMITRU
Astfel, s-a precizat ca în cadrul
sesiunilor şi şedinţelor de co­
mitet executiv să se analizeze
preocuparea pentru realizarea
propunerilor cetăţenilor. De da­
toria fiecărei secţiuni a sfatu­
rilor populare raionale şi oră­
şeneşti este să analizeze aceas­
tă problemă şi să-şi întocmeas­
că planuri de măsuri eşalonate
pe termene precise. Comitetele
executive ale sfaturilor popu­
lare vor antrena şi sprijini de­
putaţii pentru ca aceştia să
organizeze în circumscripţii
consfătuiri cu alegătorii, în ca­
drul cărora să se consulte asu­
pra y.cţiunilor pe plan local ce
le pot întreprinde. De aseme­
nea. să se recomande comisii­
lor permanente ca în planurile
lor de muncă să se includă
studierea posibilităţilor de re­
zolvare pe plan local a propu­
nerilor juste ale alegătorilor
Munca desfăşurată pînă acum
de sfaturile populare în tradu­
cerea în viaţă a propunerilor
oamenilor muncii, a fost rod­
nică Există toate condiţiile
create pentru ca şi în viitor
sfaturile populare, sub condu­
cerea organizaţiilor de partid să
obţină rezultate şi mai bune.
DRU MU L SOCIALISMULUI
msmp&at&sttsitaajt.ia vctg?s«nsTOfti^gtTOgrpf
decadal să confrunte rezultatele
înregistrate in fişele de intrare
in magazie a produselor, cu ale
maiştrilor şi şefilor de brigăzi.
In felul acesta, în caz de nerea-
lizare a unuia din obiective de
către una din brigăzi, se pot lua
operativ măsuri.
Organizind mai bine munca şi
luptînd cu eforturi sporite, co­
lectivul fabricii „Simion Bărnu­
ţiu“ a reuşit să obţină in prime­
le 4 luni ale anului rezultate fru­
moase.
De exemplu, Ia haine piele,
planul de calitate a fost depăşit
cu peste 10 la sută faţă de cifra
planificată, la poşete cu peste
1,6 la sută, la serviete cu peste
0,4 la sută. întreaga producţie
realizată in primele 4 luni este
de calitatea I-a. Totodată colec­
tivul fabricii a realizat planul
producţiei globale in proporţie de
ICI,09 la sută, iar planul pro­
ducţiei marfă a fost depăşit cu
peste 1 la sută.
Acum întrecerea pentru pro­
duse de calitate se desfăşoară cu
şi mai mult avînt. Oamenii vor
să dea numai produse de cali­
tatea I-a.
D. ILIF.
In s p r s jin u i
m in e rilo r
Mecanicii secţiei Haneş a H. M
2latna au avut de rezolvat acum cîteva
?!le o problemă dificilă • repararea
compresorului nr. I care lucra neeco­
nomic. Era necesară segmentarea ur­
genta şi ajustarea lagărelor. Dar opri­
rea compresorului pe un timp mai în­
delungat ar ti stagnat procesul de pro­
ducţie. Mecanicii au holârît să facă
aceste operaţii dilici le în timpul unei
singure duminici, cînd minerii nu lu­
crează. Şi s-a trecut la lapte.
După ce loan Mermezan, Aiidronic
Bucerzari, Teodor Borşan, Nicolae A-
vram, Petru Feneşer şi ceilalţi mecanici
15 ore, compresorul a tost pornit. Luni
dimineaţa aerul comprimat a pornit pe
conducta de oţel ducind minerilor din
abataje forţa celor 6 atmosfere, fără
ca producţia sâ ti suferit din cauza
opririi compresorului- Reparaţia a fost
• :v .- V ¦! >
făcută la timp şi de buriă calitate.
îâb@ia !oisy —meşfery
de la funicular
Pornind cu mocăniţa rlc
ia Vata spre Mtcăncasa —
punct al sectorului t.F. Baia
de Criş, un peisagiu de o
rară frumuseţe ţi se deschide
în fa ţă : păduri, nesfirşite
păduri. Printr-un anumit loc
observi despicîncl pădurile
şiruri de vagoane minuscu­
le ce aleargă fntrecindu-se
să aducă lemn din depăr­
tări spre depozitul, de la
vale.
împreună cu tov. Danciv
Aurel, directo­
rul I. F Baia
de Criş. am
pornit-o cu tre. ' ....
nuţul de-alungul malurilor
abrupte, pe lingă şuvoaiele
cristaline, acolo sus, spre e-
chipa lui răbda lozsy de la
funiculare. Rină pe rînd am
făcut cunoştinţă cu diferite­
le sortimente lemnoase: pen­
tru construcţii, pentru mo­
bilă. şi pentru satisface­
rea cerinţelor aprovizionării
populaţiei şi întreprinderilor
de combustibil.
Am coborît nu peste mult
timp şi am început a urca
încet potecile. La un moment
dat am zărit in faţă un om
mărunţel, cu părul castaniu
resfirat sub cozorogul şepcii,
cv. mişcări, iuţi şi vioaie, a-
lergînd de la om la om, de
la stivă la stivă, părind că
vrea să cuprindă într-o se­
cundă cu mersu-i mărunt tot
traseul parchetului de aici.
A trebuit să-l aşteptăm a-
proape o oră pînă a putea
sta de vorbă mai pe înde­
lete cu el. Tăboia lozsy, me­
canicul şef al funicularului.
trebuia să-şi aranjeze oame­
nii, să termine obişnuita re­
vizie săptămânală. De la el
am. aflat că planul la scos
al funicularului tip Vyssen
fusese realizat şi în luna a-
prilie, ca şi în trimestrul
care a trecut, in proporţie de
peste 180 la sută. deşi echi­
pa de aici a avut şi alte lu­
crări de efectuat, ca aceea
a demontării, şi montării
Ora femeii
In scopul atragerii la activi­
tăţi cultural-artistice a unui nu­
măr cit mai mare de femei, co­
mitetele de femei din oraşul
Alba Iulia şi comuna Teiuş, au
luat iniţiativa de a organiza in
cadrul emisiunilor locale la sta­
ţiile de radioficare, emisiuni pre­
gătite de femeile din corniţele.
Odată pe săptămină, pe cartiere,
femeile organizează scurte pro­
grame artistice pe care le trans­
mit în cadrul emisiunilor locale.
In oraşul Alba Iulia ultimele
patru emisiuni au fost închinate
aniversării a 40 de ani de la în­
fiinţarea P.C.R.
Au muncit mai mult in acea­
stă direcţie tovarăşele Cornelia
Ciobotaru, Paraschiva Tălmăcea-
nu şi Stela Obreja.
Şzoal® mamei
Pentru a îmbogăţi cunoştinţe­
le sanitare ale tinerelor mame şi
ale viitoarelor mame, cu spriji­
nul cadrelor medicale, comisiile
de femei din satele raionului Al­
ba au organizat 7 cursuri şcoala
mamei. Aici cadrele medicale
prezintă lecţii legate de îngriji­
rea copiilor noi născuţi şi igie­
na marnelor. Asemenea cursuri
au deschis in comunele Meteş,
fghiu, Vurpăr, Teiuş şi altele. La
cursuri participă 120 femei-
manm
Ac!- un obşteşti
Ioi mai muile lemei participă
la acţiunile obşteşti ce sp între­
prind :n raionul Alba. Astfel, nu­
mai în perioada care a trecut de
Li începutul anului, peste 3.100
de femei au efectuat mai bine
de 19.000 ore de muncă volun­
tară. In comuna Cn'cău, femei­
le 'au participat la amenajarea
in centrul comunei a unui parc,
iar cele din satul Craiva la pa-
varea străzilor, in satul Ampoita
162 de femei au particinat la
plantarea de puieti, iar in satul
Oistei la construcţia noului ma­
gazin al cooperativei de consum.
Femeii'3 din raionul Alba au par­
ticipat şi la alte acţiuni de inte­
res obştesc.
unei alte Unii in parchetul
de in Bucureşcii-Bradului.
Am privit atent motorul.
Datorită îngrijirii pe care i-o
dă lozsy. piesele sclipeau, iar
motorul băiea regulat ase­
meni bătăilor inimii, pur.
tind spre vale pe linia înăl­
ţimilor, rodul muncii oame­
nilor.
Tăboia lozsy ne-a vorbit
despre munca lui
— Prin temeinica organi­
zare a muncii prin aranja-
p rea sorturilor
de la locul de
**t»oatare. prin
"" înlăturarea tim ­
pilor morţi, prin îngriji­
rea motorului şi revizia săp-
tămînală a liniei de funi-
cular, am izbutit ca împreu­
nă cu echipa mea să reali­
zăm lună de lună planul la
scos-apropiat in proporţie
de 180 la sută şi să dăm în
acelaşi timv sorturi de bună
calitate cil şi economii de
peste 2 500 let lunar, in afa­
ra lucrărilor suplimentare
pe care le-am efectuat ps
parcurs sprijinind şi munca
altor parchete. Munca noas­
tră a fost din plin răsplă­
tită. realizările retribuţiei
mele şi ale echipei a.u cres­
cut in raport de normă, de­
păşiri şi economii, aproape
cu 200 la sută, iar recent am.
primit şi un premiu de 500
lei
Am simţit. îndeaproape
sprijinul organizaţiei de par­
tid. al conducerii adminis­
trative, al echipei cu care
lucrez.
.. Vorbele lui lozsy se de-
pănau calm. dar sigur.
Am privit o clipă la pă­
durile din jur. Cintau parcă
rapsodia minunată a mun­
cii creatoare, imnul depăşi­
rilor de normă, pe acei oa­
meni minunaţi care aseme­
nea lui Tăboia lozsy ştiu să
dea patriei mai mult. mai
bun pentru fericirea zilelor
ce le trăim.
I. ANGHEL
pa?, fi
C u pfanu! lunar d e p ă şit
Antrenaţi in întrecerea socia­ gistrat cele mai frumoase rezul­
listă, muncitorii cooperativei me­
şteşugăreşti „Retezatul" din Ha­ tate sini cele de coaturâ şi foto
ţeg, au realizat planul global pe
luna aprilie in proporţie de 102,5 nr. 1 (166,22 şi. respectiv, 160
la sută. !a sută).
Printre secţiile care au înre­
NICU SBUCHEA
corespondent
/ PiarunTneE
auBEttstaaaaacamaastasssaaaeasm
12 MAI 1961
DEVA : Muntele ; HUNEDOA­ mă : HAŢEG : Frumoasa aven­
RA : Războiul vesel a lui Don tură ; BRAD : Alerg după o
Petro; PETROŞANI: Pline Şi stea ; LONEA : Nu vreau să mă
trandafiri; SEBEŞ : Portretul însor : TEIUŞ : Eugenie Gran­
unui necunoscut : ALBA IULIA: det ; ZLATNA: Mi.ci.man 9anin;
ILIA: Cuibul vulturilor: A?OL-
Discipolul diavolului : Legea e DUL DE SUS: Mamelucul.
lege : SIMERIA : Rozemarie ;
ORAŞTIE: Soldaţi fără unifor-
Dili PROGRAMUL. DE
M fH iih M )
12 MAI 1961
PRţOGRAMUL 1 : 6.10 Jocuri popu­ ba ru s ă ; 17,50 Cronica economică
lare romîneşti; 7.30 Statul medicului; Eficacitatea economică a cooperării în
3,00 Din presa de astăzi; 9,30 „Priete­ producţie a întreprinderilor; 18,35 Cin
na noastră cartea“ : „Povestiri la um­
bra cetinii“ de Drngoş Vicolţ 9,50 Sce­ iece din folclorul nou şi jocuri popu
ne, arii şi ansambluri vocale din opera lare romîneşti; 19,30 Teatru la micro
..Cosi fan tutle“ de M ozart; 12,00 Lim­ fon „Taiga“ de P. Ialţev; 20,47 Con
ba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. :ert dc estradă ; 22,30 Din versurile ti
Graur (reluare); 14,00 Muzică popu­ nerilor noştri poeţi ; 23,15 Concert de
lară romînească si a minorităţilor na­
ţionale; 15,10 Muzică uşoară romîneas- noapte.
:â ; 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,15
Oîntecul săptămânii : „Partid, lumina BUL ETINE DE ŞTIRI : 5,00 ; 6,00;
'••ieţii noastre" de Ovidiu Varga, ver­ 7,00 ; 11,00 : 13,00; 15,00; 17.00 ;
20,00 ; 22,00 23,52 (programul 1) ;
suri de Dan Deşliu; 19.30 Formaţii corale 14,00 ; 16,00 ; 18,90; 21,30 23,00 (pro-
de amatori, participante la cel de-al gramul U).
Vl-lea concurs pe ţară ; 20.20 Noapte
bună, copii: „Povestea copacilor şi a
vântului“ de Ondrej Selvora; 21,00 Ce e
aou în librării; 22.30 Muzică de es­
tradă; 23,133 Muzică uşoară
PROGRAMUL II: 11,30 Melodii
populare romîneşti; 15,3b Actualitatea
in ţările socialiste ; 16.50 Curs de lim-
—OOO—
ÎNTREPRINDEREA 1
mujfa mmmmmm Pianfle medicinale
1
PENTRU 24 ORE Orăştie
Vremea se menţine nestabilă cu ce­
rul variabil mai mult noros Vor că­
dea ploi locale. Temperatura varia­
bilă ziua va fi cuprinsă între to şi achiziţionează pină in luna
211 grade, iar noaptea intre 3 şi 7 noiembrie, plante medici­
grade, Vînt potrivit din sectorul nord.
nale
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE - FLORI, FRUNZE, RĂ­
DĂCINI ŞI FRUCTF -
Vremea m'stabilă cu cerul var;ab.i oierind cîştiguri bune cu­
şi cu tempcrnbira la !uceput staţio­ legătorilor din regiunile
nară apoi in uşoară creştere.
Hunedoara, Cluj
şi Baia Mare.
Centre de achiziţii funcţio­
nează în raioanele; ORAŞ­
TIE, SEBEŞ, ALBA !U-
L1A, H A Ţ E G , B R A D,
GHERLA, HUEDIN. DEJ,
BISTRIŢA şi BAIA MARE
ÎNTREPRINDEREA BE EXPLORÂRi
iii
9?
S i r . A v r a m i a n c u n r. -1
A irag«|eîfo.35ă
stBEBaaes* Albeiai fTg. Câ.i*buneşti9
sa*11 ea Oltesila)
g#ea*Si©8âaJ s
1. INGINER ŞEI DE SECTOR, avînd vechime 3 ani ca
inginer in specialitate, cu salarizare de 2.000—2.250, plus
spor de şantier.
2. MAISTRU SONDOR FORAJ SONDEUZE, MAISTRU
MINER MAISTRU ELECTRO-MECANIC, avînd diploma de
maistru în specialitate sau 12 ani vechime ia 1 iulie 1956, cu
salarizare de 1.200—1.650 pentru maistru foraj, 1.300—1.750
pentru miastru electro-mecanic şi 1.500—1.900 pentru maistru
miner.
Se acordă de asemenea maiştrilor spor de şantier.
Ocuparea posturilor de maiştri se va face prin concurs.
3. CONTABIL ŞEF, avînd studii medii inclusiv maturi­
tatea si 4 ani vechime în funcţie cu salarizare de la 1.000—
1.300. plus spor de şantier.
4. CONTABIL PRINCIPAL, avînd studii medii, inclusiv
maturitate şi 2 ani în funcţie, cu salarizare de la 925—1.050
lei, plus spor de şantier.
Alte informaţii se pot obţine ieleîonic: întreprinderea de
Explorări „Lupeni", serviciul Organizarea Muncii telefon 60.
• SE EXTRAG IO NUMERE INLO
©8CRTFCORIi 0Í PREMI!iriLOCOF7
©Sppem speüisIetA.B.C jslrilsu iln
prin fragsre dinurnă.
rVWvVJ