Page 35 - 1961-05

PR O LETA R ' DIN TOATE ŢĂRILE. UNlŢl-VAl
Anul XIII. Nr. 1984
Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
prim it cu însufleţire de toţi oamenii muncii
Substeagulgloriosa wfiiliii
j Au sosit ziarele. In pau-
. să, un grup de munci-
^ tori constructori de pe
) şantierul cvartalului „23
{ August“ din oraşul Deva,
< citesc împreună fragmen-
A te din Raportul prezentat
t de tovarăşul Gheorghe
y Gheorghiu-Dej la aduna-
f rea festivă organizata cu
^ prilejul aniversării a 40
< de ani de la crearea Par-
< tidului Comunist din Ro-
i mînîa.
Cuvîntul partidului,
imbold
spre noi realizări
— Am ascultat cu deosebii interes
Raportul prezentat de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la adMnarea
festivă organizată cu prilejul celei
de a 40-a aniversări de la înfiin-
ţarea partidului — a declarai tov.
Dragomir Haida preşedintele gospo­
dăriei agricole colective din Sîntandrei
pe care l-am întîlnit seara stînd de
vorbă cu un grup de colectivişti re-
intorşi de la cîmp. M-am bucurat nes­
pus mai ales alunei cînd am auzit
cuvintele: „Imensa majoritate a ţă­
rănimii s-a unit în gospodării colec­
tive şi întovărăşiri agricole“. M-am
bucurat nespus de mult pentru că . eu
unul şi ca mine mulţi alţii din Sînt­
andrei ori din alte sate ale tării, am
cunoscut în vechile regimuri ce în­
seamnă mizeria şi sărăcia. Acum însă.
de cînd muncim uniţi în marea fa­
milie a colectiviştilor, nu mai ştim
ce-s grijile. Uninchi-ne puterile. în­
drumaţi părinteşte de către partidul
nostru iubit, am Făcut din gospodărie
o unitate puternică, înfloritoare. Oda­
tă cu dezvoltarea colectivei ne am fău­
rit un trai îmbelşugat, demn de via­
ţa nouă pe care o trăim.
Ga membru de partid, ca cetăţean
al patriei mele libere sînt fericit că
trăiesc aceste vremuri minunate In
care fiecare om cinstit poate să-şi
realizeze năzuinţele, oricît de îndrăz­
neţe ar fi ele. Eu, şi ca mine toţi
colectiviştii din Sîntandrei, sîntem ho­
tărîţi să răspundem prin fapte gri­
jii ce o acordă partidul nostru ţărănimii
muncitoare. Sîntem ferm hotărîţi ca
prin eforturi sporite să znuilgem pă-
mîniului rod tot mai bogat, să dez
voitain continuu avuţia gospodăriei,
să punem din rodul muncii noastre
la îndemîna oamenilor muncii de la
oraşe fot mai multe produse agri­
cole şi animali:re.
Vineri 12 mai 1961
Bilanţ bogat şi îndemn
spre noi
Pe platformele celor două furnale
din Călan, !a turnătoria veche şi la
cea de lingotiere, în jurul bateriilor
de seinicocs, cit şi Ia celelalte sectoare cncsarii şi-au realizat planul zilei în
ale uzinei „Victoria" Gâlan, muncitorii
inginerii şi tehnicienii avjntaţi îri
întrecere, sini şi mai hotărîţi să ob­
ţină în această zi rezultate de seamă
pe care să le închine importantului
eveniment din viaţa poporului nostru:
a 40-a aniversare a partidului.
Maistrul furnalist loan Nedelea, cau-
peristul loan Mihuţ, împreună cu cei­
lalţi muncitori, controlează cu şi mai
multă atenţie funcţionarea agregatelor
In timp ce in sala Palatului R.P. Ro-
mîne. Raportul prezentat de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej este urmărit
cu deosebită atenţie şi subliniat în re­
petate rînduri de aplauzele asistenţei,
înrnaliştii din Călan trimit patriei zeci
de tone fontă peste plan. In această
mâreaţă zi ei şi-an realizat sarcinile
de plan in proporţie de 112,80 la sută.
Aceeaşi însufleţire i-a caracterizai
si pe turnătorii uzinei. Bilanţul zilei
s-a încheiat cu 23,80 la sută tuburi.
18,18 la sulă piese sanitare, 28,90 la
La Şcoala medie „Decebal“ din oraşul Deva e recrea!/1
Profesorul Angliei Nisfor profită de acest' prilej şi poartă cu un
grup de elevi din clasa X-a reală discuţii pe marginea Raportului
.tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prezentat la adunarea fes­
tivă organizată cu prilejul ani versării a 40. de ani de la infim- ,
Iţarea partidului.
ţ> Printre elevii care ascultă cu interes explicaţiile comunis- <
tutui Anghel Nistor se numără şi Getu Radu, Nicolae Cazan,
ponei Popa, Emil Mircea şi alţii, care ău cinstit acest eveniment
') măreţ prin note foarte bune la învăţătură.
---- ——- c a =
încălţăminte în serie
La fabrica „Ardeleana“ din Alba
Iul ia a început recent fabricarea unor
noi produse: bocanci bărbăteşti şi
peniru copii. In prezent se execută
croirea şi se fac pregătiri in vederea
confecţionării lor in scrie.
•ută cazane de încălzire cenlrală, 4,10
la sută vane-băi şi 1,50 la sută ra­
diatoare peste plan, in vreme ce semi-
proporţie de 112.74 la sută.
Animatorii întrecerii s-au dovedit a
1’ şi de data aceasta comunişti ca A-
lexandru Lixăndroi, Iulian Sîrbu, Sep-
niczRi loan şi alţii, militanţi activi la s-a întărit controlul pe iaze dc
înfăptuirea politicii partidului.
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii u-
zinei „Victoria“ Călan, au primit cu
deosebită bucurie Raportul tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu prilejul a-
niversării a 40 de ani de la crearea
Partidului Comunist din Roinînia. Bi­
lanţul activităţii glorioase a partidului
in cei 40 de ani de existenţă şi de luptă mai la fabrica „Industria Cera­
dusă pentru schimbarea înfăţişării pa­
triei şi ridicarea nivelului de trai al
oamenilor muncii, constituie un nou im-
bold în activitatea harnicului colectiv
de muncă de la uzina „Victoria" Că­
lan, care este hotărit să obţină succese
tot mai importante, dovedindu-şi as1-
fei şi mai bine ataşamentul faţă de
partid şi politica sa înţeleaptă.
¦ FANFARE
-^ -----
Pentru aceste sortimente s-a pri­
mit zilele trecute un număr însem­
nat de maşini noi, printre care 10
maşini de cusut feţe una de perlo-
rat piele, una de presat tocuri.
4 pagini 20 ban? Comunistul Au­
rel Stanciu, mai­
Productivitatea stru de întreţinere
miumeii a crescut fruntaş Ia O.S.M.
nr. 2 a C. S. Hu­
de Ml ©pl nedoara, este şi un
bun profesor pentru
Nu de mult comisia tehnicii noi de tinerii oţelari.
la laminorul de 800 mm. a G.S. Hune­
doara a introdus în producţie un nou Obiectivul foto­
sistem de calibrare a cilindrilor de la reporterului nos­
caja de blocuri, pentru laminarea pro- tru l-a surprins în
fileior rotunde mari. momentul cînd ex­
plica elevului Tibe-
Prin aceasta calitatea acestor profile riu Bidiu din a-
s-a îmbunătăţit simţitor, iar producti­ nul II al şcolii
vitatea muncii la ajustarea acestui sor­ profesionale side­
timent a crescut de aproximativ 10 ori. rurgice din Hune­
doara cum se fa­
ce ajustarea cupto­
rului după evacua­
rea şarjei.
Se îmbunătăţeşte LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
calitatea produselor
La timp şi îa nivelul
Metal tot mai bun cerut de agrotehnică
Directivei:» C.C. al P.M.R. cu tivelor de muncă din combinat Convingîndu-se din proprie ex perienţă că executarea la timp a Iu-
privire la criteriile principale au înregistrat un procent de re­ orarilor agricole şi la nivelul cerul de agrotehnică duce la obţinerea de re-
ale întrecerii socialiste in cinstea but sub cel admis. La secţia l-a
celei de-a 40-a aniversări a par­ furnale procentul de declasaţi colte sporite, colectiviştii şi întovărăşiţii de pe întreg cuprinsul regiunii noastre
tidului au fost primite cu multă a scăzut de la 5 la sută cit este desfăşoară in aceste zile o adevărată bătălie pentru executarea fără întîrziere
bucurie de către siderurgiştii din admis la 0,52 la sută. iar secţia
Hunedoara. Pentru a le traducr a lî-a furnale la 2,87 la sută. La a lucrărilor de întreţinerea culturilor, Citeva exemple silit în măsură să
oglindească acest lucru.
in viaţă ei şi-au mobilizat toate fţelăria electrică rebutul s-a re­
forţele. S-a extins întrecerea so­ dus de la 4 la sută la 2,98 la ftezulfafe hune faţa). De curind s-a început şi pnaşila
cialistă pe profesii iar întrecerea sută. la laminorul de 800 ia Sin tuhaim la cartofi. In nugjai cîteva zile au şi
intre echipe şi secţii a devenit mm. de la 0.32 la 0,24 la sută fost prăşiţi cartofii de pe 30 ha.
mult mai însufleţită. Obiectivul ş.a.m.d. Membrii gospodăriei agricole colec­
nr. 1 al întrecerii a devenit ca­ tive din Sîntuhalm au terminat cu mai Concomitent cu acestea ei au execu­
litatea producţiei. Aceste realizări arată hotări- bine de o săptămînă in urmă plivitu! tat cel de-al doilea stropit fa 1.500
rea siderrrgiştilor de a da pa­ celor 115 ha. cu grîu şi 5 ha. cu orz. pomi fructiferi dispersaţi pg păşuni si
La sfirşitul lunii aprilie bună­ triei metal din ce in ce mai bun. De atunci, ei au început să execute de pe marginea drumurilor, precum şi la
oară, marea majoritate a color- zor prăşitul cartofilor şi a sfeclei fu­
cei din livada gospodăriei din Roşcaţi
La fabrica de ciorapi „Sebeş' care se întinde pe 2 hectare.
Calitatea producţiei este unul decadă a lunii mai, de pildă, la rajere. Drept rezultat, pînă la 10 mai Colectiviştii din Mâiaii
din obiectivele principale ale în­ secţia ciorapi relon s-au produs au executat această lucrare pe întreaga ¦*
trecerii socialiste desfăşurată la cu 5 la sută mai mulţi ciorapi suprafaţă cultivată cu cartofi (9 ha.)
fabrica de ciorapi „Sebeş“ din de calitatea I-a, decît prevedea şi pe rrfai mult de jumătate din supra­ Corespondenta noastră iov. ANA
S-'beş. sarcina de plan, iar la secţia tri­ faţa ocupată cu sfeclă furajeră. GLIGOR, ne informează că şi la gos­
cotaje bumbac indicele de cali­ podăria agricolă colectivă din satul
Pentru obţinerea unor rezulta­ tate s-a îmbunătăţit cu 20 la La fioarea-soarelui, care s-a dezvol­ Nâlaţi, raionul Haţeg, s-au obţinut u-
te cit mai bune s-au luat din timp sută. tat destul de bine, prăşitul va începe np.le succese în ceea ce priveşte luc.ră-
măsuri tehnico-organizatorice şi peste cel mult 2 zile. riic de întreţinerea culturilor. După ce
Fruntaşii celor două secţii sini au plivit griul şi secara de pe toată supra­
lucru. muncitorii Petru Resoi, Petru In comuna Roşcaţii faţa cultivată cu aceste plante, colec­
Opincaru, Eleonora Besoi. Mă­
Drept urmare, realizările s-au ria Adorean şi Rafila Pirvu. Colectiviştii şi ţăranii întovărăşiţi din tiviştii au trecut la prăşitul cartofilor.
îmbunătăţit simţitor. In prima comuna Roşcani au tost printre cei
dinţii din raionul lila care au terminal Pînă acum a tost executat prâşitu! pe
Rebutul sub admis
aproape toate cele 9 ha. ocupate cu
cartofi.
In primele 10 zile ale lunii muncit întregul colectiv pentru insăminţatul culturilor de primăvară. Paralel cu aceasta ei au plantat a-
a intîmpina ziua de 8 Mai cu Dornici să se situeze tot printre frun­ proape în întregime răsadurile în gră­
mică“ din Baru Mare procentul succese cit mai valoroase. Cei taşi şi la întreţinerea culturilor, ei au dina de zarzavaturi care se întinde pi
d? rebut a scăzut de la 2,2 la mai destoinici s-au dovedit a fi început să execute aceste lucrări de 4 ha.
sută cit este admis, la 1,90 la muncitorii îlie Grozav de la a- indată ce timpul s-a dovedit prielnic.
telierul mecanic, Vasile Necşu şi Drept rezultat, pină acum au efectuat Fruntaşi in aceste munci sînt colec
sută. plivitul griului de toamnă pe 395 ha liviştii Nlcolae Munteanu, Ileana Fabri
Această realizare este rezul­ Sabin Ardelean, de la fasonare şi al ovăzului pe 30 ha. (toată supra­ Horvath Ştefan, I. Kovacs şi alţii.
şi alţii.
tatul entuziasmului cu care a
BeaamsgaonmBgggKa
iîeaaaliaaele fa ze i r e g io n a le a c e le i d e -a l Y l-lea .
con cu rs a l fo rm a ţiilo r armistice de a m a to ri
La încheierea fazei regiona­ suri ale sindicatului minier din Gura­ ale căminelor culturale din Sulighete 111 — corul casei raionale de cul­
tură din Haţeg.
le a celui de al Vl-Iea concurs barza şi a sindicatului fabricii chimice şi Apoldul de Jos. FORMAŢII INSTRUMENTALE
I — taraful casei raional,’ de cul­
al formaţiilor artistice de ama­ din Orăştie. BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢIE. tură Orăştie: îl — taraful casei ra­
ionale de cultură Haţeg: III — ta­
tori de la oraşe şi sate, organi­ BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢII. I — brigada artistică de agitaţie raful casei raionale de cultură Alba lulia.
zat de Ministerul învăţămân­ I — brigada artistică de agitaţi: a căminului cuitural din Geoagiu ; FANFARE
111 — fanfara casei raionale de cul­
tului şi Culturii şi Consiliul a sindicatului minier din Aninoasă, 11 — brigăzile artistice de agitaţie tură Sebeş.
Central al Sindicatelor din II — brigăzile artistice de agiiaţie ale căminelor culturale din Simeria ECHIPE DE DANSURI
I — echipa de dansuri a casei ra­
R.P.R., juriul regional a sta­ ale sindicatului minier din Ghelar şi Veche şi Băiţa ; III — brigada artis­ ionale de cultură din Haţeg.
BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢIE
bilit următoarea clasificare : U.M.C. Zlatna ; III — brigada artisti­ tică de agitaţie a căminului cultural I — brigada artistică de agitaţie a
casei raionale de cultură din Alba
!. PENTRU FORMAŢIILE că de agitaţie a sindicatului I.C.S.fl. din Petreşti, lulia; HI — brigada artistică de a-
gîfatie a casei raionale de cultură din
ARTISTICE DE AMATORI ALE SOLIŞTI VOCALI SOLIŞTI VOCALI Sebeş.
SINDICATELOR. 1 — Scărlâtoiu Nicolae, sindicatul I — Bendea Elisabeta — Geogiu, COLECTIVE DE OPERETA
1 — colectivul de operetă ai casei
CORURI sanitar din Petroşani ; Faur Dumi­ Tudoran Lucia — Mia şi Gişmaş Dom- raionale de cultună din Orăştie.
I — corul sindicatului Combinatu­ tru şi Râdoi Dumitru, cluburile sin­ nica — Cerbia; II — Medrea Rusa- SOLIŞTI VOCALI
1 — Voîcu Ana — Haţeg, Pnena-
lui siderurgic din Hunedoara ; II — dicatelor din Lupeni şi Deva. lin —- Dobra şi Burnete Anuţa — Oha­ ru l.enuţa şi Samu Cornelia -- Orăş­
tie ; II — Bărbănţan Sanda şi Chi-
corul sindicatului minier din Lonea; SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI ba, raionul Sebeş. rea Flena — Alba lulia; 111 — Dră-
ghici Ana — Haţeg.
111 — corurile sindicatului sanitar din I —Panait Nicolae, Vlas Mie, Mo- SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI
Alba lulia şi a clubului sindicatelor culescu Horia — sindicatele minier I — Pădurean Moise — Lăpugiul f — Dugăiescu Constantin şi Voica
Luminiţa — Hunedoara, Coţolan lo-
din Deva. din Lonea, minier din Gurabarza şi de Sus, Dud loan — Luncoiul de siî — H aţeg; 11 — Husan loan —
Hunedoara; III — Schenchenstein An­
ORCHESTRE SIMFONICE I.C.S.H. Jos şi Broscuţă Nicolae — C rişani: ton — Hunedoara.
Comisia regională acordă menţiuni
I— orchestra sindicatului Combina­ SOI IŞTI DANSATORI II — Jianul Viorel — ViIedele Bune speciale formaţiilor corale ale sindi­
catului uzinelor „Victoria“ din Călan
tului siderurgic din Hunedoara; 11 — I — luşan Ion şi grupul solistic şi Drăgan loan — Inuri; iii — Marin şi căminului cultural din Săscîori pen­
tru rezultatele valoroase obţinute în
orchestra semi-simfonică a clubului compus din Oros Liviu, Munteanu Simion — Brănişca. concurs.
sindicatelor din Lupeni. Gheorghe de la cluburile sindicatelor SOLIŞTI DANSATORI Formaţiile şi soliştii din ca­
drul sindicatelor au drept de
ORCHESTRE DE MANDOLINE din Lupeni şi Deva. I — grupul solistic compus din Ta­ participare direct la faza fi­
nală. pe tară-, iar formaţiile şi
I — orchestra de mandoline a clu­ II. PENTRU FORMAŢIILE tu Gheorghe, Oţniu Satnoilă şi Cri- soliştii din sistemul aşezămin­
telor de cultură de la oraşe şi
bului sindicatelor din Deva. ARTISTICE DE AMATORI ALE şan Gheorghe de la căminul cul­ sate la faza interregională.
ORCHESTRE DE MUZICA CÂA4INELOR CULTURALE SĂ­ tural Boz-Sebeş.
UŞOARA TEŞTI III. PENTRU FORMAŢIILE
1 — orchestra de muzică uşoară ARTISTICE DE AMATORI ALE
a sindicatului I.G.S.H.,; II — orches­ CORURI CĂMINELOR CULTURALE O-
tra de muzică uşoară a sindicatului I — Corul căminului cultural din
minier din Petrila; 111 — orchestra Poiana; II — corul căminului cultu­ RĂSENESTI
de muzică uşoară a sindicatului Trus­ ral din Dobra: III — corul căminu­
lui cultural din Geoagiu. CORURI
I) — corul căminului cultural din
tului aurului din Brad. FORMAŢII INSTRUMENTALE
Sîntuhalm
1 — echipa de fluieraşi a căminului SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI
I — fanfara sindicatului minier din cultural din Şugag; II — taraful că­ I — Aknăşan Ilie — căminul cul­
Petrila; II — fanfarele sindicatului minului cultural din Geoagiu; III — tural din Sîntuhalm
^minier din Gurabarza şi a clubu­ echipa de fluieraşi a căminului cul­ SOLIŞTI DANSATORI
lui sindicatelor din Simeria; III — tural din Boholt. I — Kasler loan — căminul cul­
fanfara sindicatului Combinatului si­ tural din Deva.
FANFARE
derurgic din Hunedoara. I — fanfara căminului cultural din IV. PENTRU F’ORAAATIILE
EGHIPE DE DANSURI Apoldul de Sus. ARTISTICE DE AMATOR! ALE
I — echipa de , dansuri a sindi-, ECHIPE DE DANSURI CASELOR DE CULTURĂ
I — echipa de dansuri a căminu­ CORURI
calului Combinatului siderurgic din lui cultural din Sîntandrei: II — echi­
Hunedoara ; II — echipele dc dansuri pa de dansuri a căminului cultural din 1 — corul casei raionale de cultură
ale cluburilor sindicalelor din Deva Pejelca ; III — echipe'e de dansuri
şi Lupeni; III — echipele de dan­ Alba lu lia : lî — corul casei oră­
şeneşti de cultură din Hunedoara: