Page 36 - 1961-05
P. 36
na?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î 84
In întreprinderile forestiere Iniţiativa comitetului
de cetăţeni
mai sînt mari rezerve pentru In salul Tăiărăşti, raionul
Ilia, s-a început construcţia u-
reducerea preţului de cost nui cămin cultural. Din iniţia
tiva comitelului de cetăţeni,
condus de Alexandru Mariş, s-a
hotărît ca lucrările să fie exe
Dacă la majoritatea Între sortarea lemnului la unităţile ce va aduce o economie de cî- cutate voluntar cti meseriaşi
prinderilor forestiere din ca de exploatare, dar şi organiza teva sute de mii de lei numai din localitate. Răspunzînd ini
drul regiunii Hunedoara a exis rea reşortării masei lemnoase pe seama cheltuielilor conven ţiativei comitetului de construc
tat o preocupare susţinută în transportate în depozitele fina ţional constante. ţie, meseriaşii au participat cu
anul 1960, pentru valorificarea le, metodă care permite o îm Importante rezerve pentru re însufleţire la construcţia noului
dit mai completă a masei lem bunătăţire a clasificării lemnu ducerea preţului de cost există
noase şi pentru reducerea pre lui potrivit valorii lui reale, ¦şi în sectorul de industrializare. cămin cultural. Asttel, în scurt
ţului de cost, nu acelaşi lucru precum şi o creştere a venitu Din analiza efectuată la I F.
se poate spune despre între rilor întreprinderilor. Orăştie a reieşit faptul că pier timp s-a reuşit ca lucrările pî-
prinderile forestiere din Orăş- derile sub formă de deşeuri si
tie şi Petroşani, Din păcate nu în toate în rumeguş sint foarte mari. O nă la roşu să fie complect ter
treprinderile forestiere din re experimentare la faţa locului a
Numai pe seama estimării giune s-a încetăţenit această demonstrat că acestea pot fl minate. -o -
corecte, adică prin stabilirea practică. I. F. Orăştie, prin fap reduse la jumătate prin regla
unei proporţii juste între lem tul că nu a executat o resorta- rea la normal a oeaprazului „Oameni care tac" in Vizitînd expoziţia de artă plastl că a; pictorilor profesionişti din
nul de lucru şi lemnul de foc, re suficientă, a pierdut sub pânzelor de la gatere şi prin interpretarea amatorilor giunea Hunedoara — deschisă la D sva.
acestea puteau realiza în 1960 formă de deşeuri material lem sortarea materialului. în aşa
un benefioiu suplimentar de nos în valoare.de 209 mii lei. fel incit retezaturile să fie re Duminică seara a avut loc în De la co resp o n d en ţii voluntari
peste 1.000.000 lei, duse Ia maxim. sala de spectacole „7 Noiem
îmbunătăţirea rezultatelor fi brie" din Brad, în prezenţa a Pe tem e culturale
Exploatarea corectă a lemnu nanciare ale unităţilor forestie Neţinînd seama de aceste po peste 600 spectatori, premiera
lui, în conformitate cu regula re este st-rîns legată de reduce sibilităţi, I.F. Orăştie, în anul festivă a dramei „Oameni care
mentele de exploatare, consti rea preţului de cost. Căile prin 1960, numai la cheresteaua ne tac" de Alexandru Voitin, pre
tuie o altă cale prin care se oare acesta poate îi redus sînt cesară lăzilor de ambalaj a în zentată de formaţia de teatru
poate spori cantitatea şi calita multiple. Una dintre acestea registrat o depăşire la consu a Casei raionale de cultură
tea lemnului pus în valoare. O este utilizarea raţională şi In mul specific de peste 893 m.c., „Mihail Eminescu" din locali
exploatare raţională şl corectă întregime a capacităţilor de depăşire care putea fi evitată tate, în cinstea aniversării a
a lemnului, cu respectarea tu producţie a mecanismelor, căi prin luarea din timp a unor 40 de ani de la înfiinţarea
turor regulilor tehnice, pe lîngă lor de transport şl a mijloace măsuri organizatorice. Astfel, Partidului Comunist din Romî-
faptul că duce la sporirea in lor auto. S-a constatat însă că dacă se urmărea ca ceaprazul nia. HOREA POPA,
dicelui de utilizare a masei în anul 1960, nu toate între pînzelor de gater să fie in li
lemnoase, aduce şi avantagii în prinderile din cadrul D.R.E.F. mita normelor tehnice în tot corespondent
ceea ce privesc operaţiunile de Hunedoara—Deva au tinut sea timpul anului, se înregistra o
curăţire şl replantare a par ma de acest lucru. De exemplu, economie de materie primă din Pentru ofelarii din
chetelor, înlătură formarea u- I.F. Petroşani nu a utilizat în care se putea confecţiona lăzi
nor focare de infecţie pentru întregime capacitatea de trans în valoare de 150.000 lei. Hunedoara
puietul plantat si contribuie la port a fumicularelor. Dacă a-
reducerea cheltuielilor necesare cestea se utilizau 1a. nivelul in Cantităţi importante de ma Ca In fiecare zi, la secţia Uzina de reparat utilaj mi Pentru minerii din Vulcan răşil Aurel Chetraiu, Nlcolae
curăţirii parchetelor. dicilor planificaţi, se putea rea terial lemnos se vînd sub for Construcţii metalice te In- nier din Petroşani, încărcau cartea a devenit un prieten Pardos, Maria Iosif, Ioana Albu
liza o economie la preţul 'de mă de deşeuri, deşi printr-o timptnă n animaţie deosebi- la rampa uzinei intr-un va nedespărţit. Zilnic, biblioteca şi alţii. La bunele rezultate ob
întreprinderile care nu ţin cost de cel puţin 125.000 lei. sortare a acestora se pot alege tă. Foarfecă metalică de la gon C.F.R. fier vechi. In mai clubului „I. C. Frimu" din lo ţinute de bibliotecă în atrage
seamă de prevederile regula LF. Orăştie pe de altă parte dulăpaşi din care să se con intrare muşcă ev. lăcomie din puţin de 3 ore vagonul a fost calitate înregistrează numeroşi
mentelor de exploatare nu nu a utilizat funicularele Wysen fecţioneze lăzi pentru ambalaj tabla de metal producind un încărcat pînă la refuz. vizitatori. De la începutul anu rea a olt mai mulţi cititori şi-a
mai că pierd avantajele arătate numai în proporţie de 12 la necesare consumului intern. zgomot strident, intr-o parte lui pînă în prezent, pe fişele adus o însemnată contribuţie
mai sus, dar sînt obligate şi la sută etc. Dacă această operaţiune se a halei mai mulţi muncitori — Gata — spuse un tinăr bibliotecii au fost înscrişi 1.262 prin activitatea depusă biblio
plata unor penalizări. Astfel de executa de către I.F. Orăştie, care aruncă o ultimă, bucată cititori. Printre cei mai activi
penalizări a plătit în 1960 în Orientarea întreprinderilor în anul 1960 se putea obţine o lucrează la asamblatul vago- de şină in vagon. Apoi luă dintre aceştia se numără tova- tecara Mia Cremenescu. (N.
treprinderea forestieră Petro spre utilizarea celor mai eco economie suplimentară la pre netelor de mină. Aparatele o cretă albă şi scrise pe pe ROVENŢA).
şani în sumă de peste 1.200.000 nomicoase mijloace de trans ţul de cost în valoare de 210.000 de sudură produc un zgomot reţii vagonului ..Pentru of.e-
lei, sumă care în final a majo port, acolo unde este posibil, lei. înfundat. Toată Lum.en vare larii din Hunedoara“. Nu k
rat preţul de cost şi a mărit este o altă cale prin care se preocupată grăbită. peste mult timp locomotiva
dotaţia de stat. poate reduce preţul de cost. In Ţinlnd seamă de aceste lu ataşă vagonul convoiului de Coleetivul artistic al fabricii de către acest colectiv în SSs-
cadru! întreprinderii forestiere cruri, de condiţiile mai bune Din rină in cină. un tlnâr Hunedoara. ele hârtie „l Mai“ Petreşti se ciori, Gugir, Teiuş, Sebeş, Alba
Valorificarea resturilor de pe Petroşani bunăoară, s-a con care s-au creat pentru anul cu se apropie de foarfecă me pregăteşte in permanenţă cu Iulla şi Petreşti, programe în
văi şi din parchete poate să statat că lemnele exploatate rent, D.R.E.F. Deva a fost în talică. spune ceva la ureche ...La uzina de reparat uti asiduitate pentru vca programele chinate aniversării a 40 de ani
aducă venituri importante în din sectorul „Cîmpul lui Neag“ măsură să mobilizeze pe anul celor ne lucrează la tăiatul laj minier din Petroşani, s-a ce le prezintă să satisfacă ce de la înfiinţarea partidului,
treprinderilor forestiere. Deşi costă foarte mult şi că o pon 1961 o serie de venituri oare tablei, arată eu mina spre încetăţenit un obicei. La sec rinţele publicului. Datorită a- s-au bucurat de mult succes.
în anul trecut D.R.E.F. Hune dere mare în preţul de cost o au făcut posibilă renunţarea la un vagonet ce se află pe li ţia construcţii metalice de- cestti munci perseverente, spec (GH. SARAMET).
doara a obţinut rezultate bune au cheltuielile privind trans dotaţia de stat şi planificarea nia din mijlocul halei chiar şeurile se introduc direct in tacolele prezentate de curînd
în acţiunea de strîngerea ma portul. AnaHzîndu-se posibili unui beneficiu de peste 6.000.000 vagonet. care sînt duse apoi
terialului părăsit pe văi. de tăţile care existau pentru redu tel. la intrare. Vngonetvl este a- la locul de depozitare a fie *
păşind chiar sarcinile trasate cerea cheltuielilor de transport, proape plin cu bucăţi mici rului vechi.. In după-amiaza
de departamentul silviculturii, s-a ajuns la concluzia că prin Realizările obţinute în pri de tablă de diferite mărimi. aceea, o mare cantitate din Zilele trecute. în sala cămi tiră la adresa sofeletăţil bur
totuşi, au existat unităţi care simpla construire a unei rampe mul trimestru al anului, depă fierul vechi a fost demisă di nului cultural din Zam, raionul gheze din Sîrbia de la începu
nu au acordat atenţia cuve de încărcare în staţia C.F.R. ...Ca la un semnal se o- rect tur vagonul C.F.R. Tine Tlia, echipa de teatru a cămi tul secolui XX. Publicul a a-
nită acestei probleme. De pil Uricani. se poate elimina trans şirea planului de producţie cu presc aparatele de sudură. rii de lă 'Ti'RU.M.P. au înţe nului cultural a prezentat în plaud'at cu căldură buna inter
dă, I.F. Orăntle ,a părăsit în portul auto pe c distanţă de foarfeccL, metalică, ţăcănitul les chemarea aţelarilor hu- faţa a peste 400 spectatori co pretare a artiştilor amatori.
anul 1960 în diferite faze de 8 km., fapt care poate să adu peste 20 la sută, a planului de ciocanelor de nituit şi lovitu nedoreni. media „Doamna ministru" de (I. CRIŞAN).
exploatare cantităţi importante că anual o economie la preţul rile puternice produse de cio Branislav Nuşioi, o ascuţită sa-
de material lemnos a cărui va ie cost de circa 500.000 lei. beneficii şi reducerea preţului canele nsnmblatoriior de va Chiar şi in timpul lucru
loare ia preţ. de vînzare se ri gonete. Lucrătorii secţiei lui ei colectează bucăţică ev O nouă culegereliterară
dică la câteva sute de mii lei. Şi durata de exploatare a de cost de la 2,71 la 2,82 la bucăţică, deşeurile de fier.
masei lemnoase a parchetelor şi-au căutat fiecare cite un Aici la U.R.U.M.F. s-a creat Nu de mult in vitrinele li lor cercurilor literare din re
O operaţiune deosebit de im influenţează preţul de cost. Cu sută, arată că D.R.E.F. se află loc şi şi-au desfăcut, merin o opinie de masă. în privinţa brăriilor a apărut prima cu giune, închinată aniversării a
portantă, pentru mărirea veni cit aceasta e mai scurtă, chel dele pentru masă. colectării fierului vechi. Fă legere de folclor d'in regiunea 40 de ani de La înfiinţarea
turilor întreprinderilor este sor tuielile convenţional constante pe drumul cel bun. îşi dau seama că trimiţmd noastră, intitulată „Tinereţe fă- P.C.R. Această antologie, inti
tarea lemnului în aşa fel incit care se regăsesc în preţul de De un grup de tineri se otelarilor din Hunedoara fier fă bătrîneţe", tipărită de Ca tulată „Drumul nostru", cu
şă se obţină sortimente cit mal cost vor fi mai mici. Nu este Lupţind pentru realizarea a- apropie Fărcăoarul Gută — vechi. îi ajută la îndeplinirea sa regională a creaţiei popu- prinde cele mai izbutite lucrări
valoroase. Practica a dovedit indiferent dacă o cantitate de ti.nd.rvl care dădea t.irrnnle planului lor de a da patriei lare-Deva, sub îngrijirea prof. ale creatorilor literari din re
că este bine ca după sortarea lemn se exploatează în 2 sau cestor sarcini, organele silvice C. Clemente.
materialelor lemnoase superi 3 ani. De exemplu, I.F. Orăş foarfecii metniice şi li se mai mult oţel şi de calitate giune. Ceea ce este un fapt
oare (buşteni, lemn de mină, tie a eşalonat exploatarea a din regiunea Hunedoara vor adresă : superioară. Numai după două săptămâni
lemn pentru construcţii), să se 30.000 mie. lemn din masivul de la aceasta, Casa regională pozitiv, comparativ cu volumele
sorteze lemnul pentru diverse Godeanu pe 3 ani : în urma unui reuşi să-şi aducă în mai mare — Azi după-amiază, avem. f . r. a creaţiei populare oferă iu
utilizări industriale, fapt care studiu atent asupra posibilită muncă patriotică pentru co bitorilor de literatură o nouă precedente, este exigenta faţă
duce la obţinerea unui indice ţilor existente, s-a ajuns la con măsură aportul la realizarea lectarea fierului vechi, ştiţi antologie din creaţiile membri-
îmbunătăţit de utilizare a ma cluzia că această cantitate se că oţelurilor din Hunedoara de lucrările selecţionate (poe
sei lemnoase. De asemenea s-a' poate exploata în 2 ani, ceea grandiosului plan de dezvolta le trebuie mult fier vechi.
Mai trebuie să.i sprijinim. zie şi proză).
dovedit că este utilă nu numai re a economiei naţionale, sta
—- Gata. s-a făcut—răspun PO ST* RED/%CTI
bilit de Congresul al III-lea al se uv tiriăr mai vorbăreţ.
P.M.R. CETEAN NICOLAE (Teiuş). unor cărţi ca „Despre munca lor săi, ar putea ve’dea lumina
Fra i.ntr-o după-a,miază de
ZEVEDEI ŞTEF ^ slmbătă. Zeci de tineri de la
ILIE MOŢINTAU
controlori revizori
Serviciul regional de control
şi revizie Hunedoara—Deva
Ne bucură dorinţa mărturisită scriitorului" (culegere de texte tiparului. In forma actuală însă
&am p.ufam eomb unul din următoarele produse: de a cînta cu ajutorul stihuri sovietice). „Cum se scriu ver nu e publicabilă, tiind doar o
D.D.T. emulsionabil în concen lor viaţa nouă ce înfloreşte în surile" de VI. Maiakovski etc. înşiruire de fapte general cu
traţie de 0,7 la sută sau Ecatox ţara noastră sub îndrumarea noscute.
partidului nostru. Din cele scri LICĂ V. POPA, BOCONETE
merelev- 20 în concentraţie de 0,15—0,2 se se remarcă în special poezii VASILE şi MÎRZA ILIE (De AUREL TFRIM (Simeria).
la sută Pentru fiecare înmulţire le „Bădiţa cu tractorul" şi va). Deoarece poeziile dumnea
se va da cite două stropiri. Pri „Contribuţie", realizate în vers voastră implică o discuţie mai Ultimele poezii sînt mai reu
ma stropire va începe la înce popular. Continuaţi să scrieţi şite, ca exerciţiu stilistic, însă
largă, sînteli invitaţi să parti nu îndeajuns de aprofundalo U
cipaţi la şedinţele cercului li
Viermele merelor este un dău stră intre 5-10 iunie, in acea se care cad din pom se vor putul lunii iunie şi se va repeta pe această linie, pe 1eme con terar „Ion Slavici" din Deva, destul de sărace în continui, in
nător cunoscut de pomicultori. stă perioadă, fructele sint ajun stringe periodic şi se vor folosi la 2 săptămini. Pentru omizile crete. inspirate de la locul dum care au loc lunra, la clubul acestea aflăm unele imagini su
Se intilneşfe in toate centrele se la mărimea unei nuci. Omizi în alimentaţia minerală, atunci din înmulţirea H-a, prima stro neavoastră de muncă ; scrieţi muncitoresc al sindicalelor din gestive, care însă n-au o legă
pomicole din regiunea Hunedoa le pătrund în interiorul lor şi se cînd nu sini coapte, sau se vor pire se va face între 15-20 iulie texle pentru brigada artistică oraş. Cu acest prilej o să vă tură logică cu tema tratajă (ca
ra. El produce in fiecare an. hrănesc la început cu seminţele, depozita în vase de fermentare ?î se va repeta la 2 săptămini. de agitaţie etc. puteţi familiariza cu o serie de în poeziile „Început de şut".
dacă nu este combătut, pa apoi cu pulpa fructului din jurul pentru industrializare. Incepînd i probleme de teorie literară, care „De strajă muncii“, „Idilă (?)
gube care însumează 30-40 la lor. Ele ajung la maturitate după cu a doua jumătate a luni iu In scopul combaterii şi a ra la ora actuală se pare că nu de la patul de răcire (!)“ ) etc.
sută din producţia de fructe. în 3-4 săptămîni de hrană. In acest nie se vor aplica pe tulpinile me pănului merelor, substanţele de TOAN GIHRCĂ (Alba Tulia). le cunoaştefi îndeajuns.
anii de invazii, pierderile sint cu timp, o singură omidă poate să rilor brîie. capcană (confecţio mai sus se pot amesteca cu zea Încercarea de poem „Cîntec de TIBERIU MARCU (Simeria).
mult mai mari, ajungind iu spe distrugă 3-4 fructe. mă bordeleză 0,5 la sută, în ca slavă partidului“ reţine atenţia. TIJRDF.ŞAN IOSIF (Sebeş). Versurile dumneavoastră sînt
cial la soiurile sensibile ca • nate din cîrpe, ziare vechi, car zul primelor două stropiri. Stro Se remarcă versuri ca acestea : IOAN POPA STÂNILEŞTT mai izbutite în vremea din ur
Parmen auriu, Frumos galben. Cinci au ajuns la maturitate, ton ondulat, şomoioage de paie pirile se fac prin centrele de (Orăştie) şi LSĂCEANU A- mă. Se cere însă o mai mare
Ontario, London Pepping, la 60- etc.) in care omizile se retrag combatere a bolilor şi dăunăto . Partid născut în timpuri DRIAN (Uricani). înţelegem grijă la legarea frazei, o ale
70 la sută din producţie. Sf atuî inginer ui ui rilor care dispun de aparatura De cruntă tiranie. entuziasmul ce va cuprins, a- gere mai gîndită a celor mai
pentru incoconare. Aceste brîie Prin tine adevărul flînd de epocala realizare a frumoase şi sugestive cuvinte
Fructele atacate sînt viermă agronom se controlează odată pe săptă- şi substanţele necesare. Triumfă pe vecie!“. ştiinţei şi tehnicii sovietice — care s-o închege.
noase, cad timpuriu din pom şi lansarea unei nave cosmice, a-
nu pot fi folosite decit pentru in «wtrwja inină, incepînd din luna iulie Executind la timp şi în bune POP VASILE (Hunedoara). vîncl la bord un om şi întoarce GH. BACIU (Hunedoara) şi
dustrializare sau in hrana ani pînă la recoltarea fructelor, iar condiţiuni recomandările de mai Din poeziile trimise redacţiei se rea ei cu succes pe Pămînt. In AUREL DOMŞA (Teiuş). Cu
malelor. omizile se retrag de obicei sub coconii găsiţi se vor distruge. legerile de folclor le-am reţinut.
partea inferioară unde se inco- Toamna şi primăvara de timpu sus privind combaterea acestui remarcă cea intitulată „Peisaj Mai trimileti, însă cu teme mai
Omizile care produc vierniă- conează. După 10-15 zile apar riu se vor răzui scoarţa, lichie- industrial". Aceasta suferă însă strîns legate de viaţa muncito
noşirea merelor aparţin unor flu fluturii din înmulţirea If-a (ge nii şi muşchii de pe tulpini. Res dăunător, se pot obţine producţii pe alocuri de lipsă de ritm şi rilor, de problemele actuale.
turi mici, (fig. a), ale căror neraţia Il-a) care depun mai turile rezultate se vor arde. In
aripi sint de culoare cenuşie, cu multe ouă pe supraiaţa fructe mari de mere şi de bună calitate. de muzicalitate; poate şi din
plus se vor efectua stropiri cu pricină că aţi abordat versul li
Ing. LEFTER GHEORGHE
Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu
ciungi brune transversale. Flutu lor. Primele omizi din această vFisr. c ber. Pentru îmbunătăţirea sti general, acest entuziasm se de ION CUJBESCU (Lonea).
rii apar in livezi în a doua ju înmulţire apar pe la începutul lului şi clarificarea imaginii, gajă din poeziile dumneavoas Dintre epigramele trimise am
mătate a lunii mai. In timpul zi lunii august. Ele produc daune puteţi fi ajutat substanţial în tră, însă în multe strofe versi reţinut doar pe cea adresată
lei stau ascunşi sub frunze, ast mari fructelor care în această pe cercul literar „Flacăra" din lo ficaţia e slabă, iar imaginile nu unor magazine care n-au măr
fel incit trec neobservaţi de că rioadă au ajuns la1mărimea na calitate. sînt îndeajuns de convingătoare. furi de sezon.
tre pomicultori. In serile căldu turală (fig. c). O parte din omizi
roase şi liniştite ei devin foarte îşi continuă dezvoltarea şi după RADU C. (Sebeş). Ceea ce BUNEA M1RCEA (Orăştie). Ne-ar interesa să scrieţi şi
activi şi zboară in coroana po :e merele au fost recoltate şi de
milor. Spre sfirşiful lunii mai, fe pozitate. Ajunse la maturitate, atrage ătenlia în versurile dum Nu e bine să subestimaţi va altfel de materiale critice, pe
melele depun mai multe ouă pe omizile se retrag în diferite adă neavoastră e faptul că abordaţi loarea ajutorului pe care vi-1 teme cunoscule de dumneavoas
frunze şi ramurile subţiri. După posturi unde îşi construiesc cite teme de actualitate. Vă lipseşte poale da cercul literar „L. Re- tră ; eventual cronici rimate,
7-12 zile de la depunerea ouălor un cocon (gogoaşă) in care ier însă cunoaşterea tehnicii poe breanu" din localitate. Poezia pamflete şi foiletoane în ver
apar tinerele omizi (fig. b), care ziei. Penfru orientarea in aceas trimisă redacţiei, refăcută în suri etc.
se îndreaptă către fructe. Acea nează. tă direcţie v ar ajuta studierea acest cerc, cu sprijinul membri
sta sc întimplă în regiunea noa Pentru a combate acest dău I. STRAUŢ
nător, toate fructele viermănoa
