Page 37 - 1961-05

Nr. 19?4 DRUMUL SOCIALISMULUI
KareraaaaKs&aQCE

V LA Ţ Ă DE P A R T I D Şi*au depăşit

întărirea continuă a rîndurilor lor — a n g a ja m en tu l ' Iir ' ,
VAA'NAA’

preocupare de seamă f Tineretul de la sectorul
\ transport al preparaţiei

a organizaţiilor de partid } Petrila, organizat in bri-
< gâzi de muncă patriotică,

Preocuparea cea mai de tul că birourile organizaţiilor de ajutat să-şi însuşească calităţile < a colectat şi predat in a-
seamă a organizaţiilor de bază bază au repartizat celor mai cerute comuniştilor. ' Comunişti 4 cest an peste 27.000 kg.
de partid de la exploatarea mi­ buni comunişti sarcina de a se cum sint tov. Traian Costea, < fier vechi. Odată cu colec- l

nieră Petrila este întărirea con­ ocupa de l—2 tovarăşi in vede- Gheorghe Canar, Ştefan Laszlo x tarea şi predarea acestei

tinuă a rindurilor lor şi îmbu­ rea pregătirii lor pentru primi- şi mulţi alţii, se ocupă cu multă x cantităţi de metale vechi,

nătăţirea compoziţiei sociale, rea in partid. De asemenea grijă de educarea candidaţilor, îi 5 ei Ş>-au depăşit angaja­
prin primirea de candidaţi şi membrii comitetului de partid sprijină in ducerea la îndeplini­ ţi mentul luat in cinstea zi-
membri de ptartid. îndrumate de sint repartizaţi pe organizaţii re a sarcinilor ce le-au fost în­ ţ> Iei de 8 Mai cu 17 tone.
Comitetul de partid al exploa­ de bază şi ajută birourile aces­ credinţate de către organizaţiile ţ> Brigăzile de muncă pă­
tării miniere, birourile organi­ tora în vederea desfăşurării de bază.

zaţiilor de bază, cei mai buni muncii de primire în partid. Cea mai mare parte a candi­ ţi triotică conduse de Ioan <

membri de partid, desfăşoară o In munca desfăşurată pentru daţilor de partid au fost înca­ \ Marcu, Ioan Retegan şi L
susţinută muncă politică şi or­ primirea în partid s-a ţinut sea­ draţi la începutul anului şcolar ) Petru lonaş şi-au adus in 'l
ganizatorică in vederea primirii mă de calităţile politice, morale al invăţămîntului de partid în
în partid a celor mai înaintaţi şi profesionale ale celor ce so­ cercurile de studiere a Statutu­ > mod deosebit contribuţia >
oameni ai muncii, care au do­ licită primirea în partid. Prin­ lui P.M.R., iar in faţa color ce
vedit prin fapte că merită a- tre noii membri de partid, pri­ au fost primiţi ulterior se expun > la îndeplinirea angajamen- Brigada de fierari-betonîşti care lucrează fa secţia furnale noi a G. S.
ceastă înaltă cinste. miţi in acest an, se numără tov. conferinţe educative, legate de X tu lui. Hunedoara. îşi depăşeşte planul lunar în medie cu 50 la sută.
Ştefan Tenczcler — tehnician, calitatea membrului de partid,
Avind un larg activ fără de şeful sectorului III, Emerik drepturile şi îndatoririle membri­ \ I-LOR EA NICOLAE IN CLIŞEU, de la stingă spre dreapta, o parte din membrii acestei
Kordo — şef de brigadă in sec­ lor de partid etc. S corespondent brigăzi: Ioan Melinciuc, Viorel Ruja, Schwab Mihai, Solyom Ştefan, Gros
partid, preocupindu-se de edu­ torul IV, Alexandru lederan — lacob, Latzo Ioan (şeful brigăzii), Ioan Despotovici şi Imbriş Mihai.
carea şi antrenarea acestuia în şei de brigadă în sectorul I, Preocuparea pentru educarea NOTA
activitatea practică de rezolvare candidaţilor de partid, pentru
Gheorghe Duca — miner frun­ pregătirea lor temeinică in ve­ Peste o lunăy pînă
a sarcinilor, organizaţiile de taş din sectorul II şi mulţi alţii. derea primirii în partid, este
bază au avut posibilitatea de a Toţi cei primiţi in rîndurile mem­ strîns împletită cu o exigenţă m aiştri a i ca lită ţii s-au făcut doi ani
primi in rîndurile candidaţilor brilor de partid se găsesc în sjtorită faţă de cei care cer pri­
de partid pe cei mai buni tova­ primele' rînduri ale luptei pen­ mirea în partid. In acest an a^ -*/— » I— > 4— >/--- - ,----» , • i— >
răşi din acest activ fără de par­ tru îndeplinirea sarcinilor de dunarea generală a organizaţiei
tid. plan, desfăşoară o rodnică acti­ de bază de partid din sectorul Cu citva timp in urmă, mun­ cînd calitatea mobilei nu va sa- irea se face tot mecanic şi cu Zilele trecute am făcut )
vitate obştească, au o compor­ II al minei a prelungit stagiu! citorii de la IPRODCOP Alba lisface cerinţele cumpărătorilor, mai multă precizie. Confectio- f o vizită la circumscripţia j
De la l ianuarie pină la l de candidat al tovarăşilor. Au­ lulia lucrau numai rafturi pen­ j a Il-a sanitară pentru a- )
aprilie a. c. la mina Petrila au tare demnă- rel Baroc şi Ioan Albu întrucit tru magazine, uşi, ferestre şi
fost primiţi 3I candidaţi şi 43 Acest lucru se datoreşte fap­ aceştia nu s-au străduit în su­ alte articole a căror calitate o Ce era de făcut ? narea unui alt dispozitiv dotat ! Culţi şi copil de pe strada Ţ
noi membri de partid. Au mun­ ficientă măsură să ajungă la puteau obţine fără prea mare
cit mai bine în această perioadă tului că în timpul stagiului de nivelul calităţilor ce se cer unul efort. La începutul lunii ianuarie In organizaţia de partid s-au cu o freză care poate face cepu- • Decebai din oraşul Deva. î
organizaţiile de bază nr. 2, 3, 4 candidat, organizaţiile de bază membru de partid. insă, această unitate a trebuit
şi 8. au dat atenţia cuvenită educării să treacă la executarea unui nou purtat numeroase discuţii, iar rile de legătură constituie tot J Mare mi-a fost mirarea ^
viitorilor membri de partid, i-a întărirea rîndurilor organiza­ produs: mobilă combinată tip
La obţinerea acestor rezultate ţiilor de partid a contribuit la Timişoara. Prima garnitură, de conducerea întreprinderii a în- o raţionalizare a comunistului cînd am observat o clădi- j
a contribuit în mare măsură fap­ probă şi pentru normare, a fost tocmit un plan de măsuri bine re înnegrită de vremuri, )
încredinţată lui Traian Drăghici chibzuit. S-a făout apoi proba cu Nichifor Hărmănaş. Cu ajutorul cu pereţii pe alcciuri 1
=BS?: şi Aurel Matei. Amîndoi sint me­ o altă garnitură dar din nou s-a acestui dispozitiv, nu numai că sparţi, tencuiala căzută, 1
seriaşi buni, cunoscuţi pentru lu­ dat groş. Nichifor Hărmănaş se­ se îmbunătăţeşte calitatea mo­ cu uşile nevopsite etc. ^
Cărbune de bună calitate — creşterea influenţei lor, la mo­ cru de calitate în întreaga în­ bilei dar în numai 5 ore se tac [ Pentru un moment ere- ¦j
la. un pre^ de enstf scăzut bilizarea cu mai mult succes a treprindere. La recepţia acestei cretarul organizaţiei de partid, cepurile necesare pentru produc­ f deam că am greşit adre. 1
maselor la îndeplinirea sarcini- garnituri insă s-a constatat că au a discutat iar cu toţi comuniştii ţia de mobilă pe un trimestru. t sa unde intenţionam să 5
din secţia mobilă despre această ( merg. Dar, n-a fost aşa. j
Concomitent cu lupta ce se desfă­ lor şi a ventilatoarelor. lor de producţie, lucru ce este dat greş dar, nu din vina lor. problemă. Concluzia tuturor a Toate aceste raţionalizări cit
şoară în cadrul întreprinderii miniere In vederea reducerii pierderilor s-a pe deplin reflectat de succesele fost că la mijloc nu era altceva şi voinţa întregului colectiv de ...Din anul 1959, de cînd ţ
Ţebea pentru a da patriei cărbune de obţinute pină in prezent de har­ Era de faţă o întreagă comisie decit lipsa de experienţă in exe­ a face numai mobilă de bună ca­ r localul amintit a fost re- )
trecut la o încărcare mai corectă a cutarea acestui produs. Atunci, litate au dat rezultatele scon­ ( partizat circumscripţiei I
şi nimeni nu a fost de acord să însăşi tov. Nichifor Hărmănaş, tate. Primele 14 garnituri de f sanitare nr. 2, clădirea nu ^
calitate superioară, în atenţia colectivu­ corfelor de funicular şi vagoanelor nicul colectiv al minei Petrila. secretarul organizaţiei de partid, mobilă au primit aprecierea u- l s-a mai spoit şi zugrăvit. '
se înceapă lucrul în serie pină a plecat la Deta, in regiunea Ti­ nanimă a cumpărătorilor. Ves­ ţ Tot atunci a fost anunţa
lui de mineri se află şi reducerea pre­ G.F.R., fapt ce a făcut ca în primul mişoara, intr-un schimb de ex­ tea despre buna calitate a aces­ j- tă şi administraţia spiţa- !
perienţă. Metodele bune de mun­ tei mobile a făcut repede ocol [ lului din oraşul Deva. res- j
ţului de cost. Pentru a înfăptui an­ trimestru să se economisească o can­ U. P. că însuşite la Deta de către mo­ întregului oraş, ţapi pejitru care
bilierul Nichifor Hărmănaş au comuniştii Nichifor Hărmănaş, I pectiv tov. A. Fărca.ş. A- )
gaja mentul de a realiza în 1961 80.00U titate de cărbune în valoare de 4.500 constituit un adevărat salt al ca­ Traiaii Drăghici, Mihai Voicu.
lităţii produselor. Gheorghe Enăsel şi toţi munci­ r cesta s-a mulţumit doar ţ
lei economii suplimentare, conducerea lei. torii de la IPRODCOP din
In primul rind Nichifor Hăr­ Alba lulia pot ti mîndri. Ei sînt t să vină la faţa locului şi j
întreprinderii a trecut încă din primele Toate aceste măsuri, împletite cu e- mănaş a tăcut mai multe raţio­ consideraţi acum ca adevăraţi
nalizări. Dintre toate, cea mai maiştri ai calităţii. Această în­ L să spună : „totul se va pu- )
zile ale anului la luarea unor măsuri forturile colectivului au dus în numai importantă se poate considera credere se reflectă şi in cele a-
f ne la punct... dar peste o ţj
corespunzătoare. trei luni la depăşirea angajamentului ‘
L lună“. Au trecut insă doi ^
Printre cele mai importante măsuri anual cu 23.000 Iei.
l ani şl tot nu s-a făcut nl- •]
care deja sînt înfăptuite se pot aminti Totodată planul Ia beneficii a fost

generalizarea puşcării selective la lu­ depăşit cu 162.000 lei. In ce priveşte mecanizarea operaţiunii de in- proape 300 de cereri prin care L mic. T

crările de pregătire, armarea corectă şi calitatea, cifra de 2,05 Ia sută cu cît dreptare a. panelului şi pregăti- cetăţeni din Alba lulia şi din r Credem că e'ste timtpul... y

la timp a tavanului şi pereţilor pentru a fost îmbunătăţită faţă de sarcina rea lui pentru încleiere care ina- împrejurimi solicită să li se e- l

a evita eventualele căderi de roci ste­ planificată, spune că şi în această di­ GH. CIORANU )

rile în cărbune. De asemenea s-a tre­ recţie minerii din Ţebea au muncit cu inle se lăcea manual. Acum, prin xecute mobilă din nouj tip. L. corespondent

cut la răpirea lemnului vechi de mină spor. aplicarea la maşina de şlefuit a I. MANEA
unei hirtii sticlate cu o granula-
din galerii şi la refolosirea Iui la lu­ In fruntea luptei pentru realizarea
ţie mai mare, îndreptarea pane­
crările de scurtă durată, care nu pre­ tuturor sarcinilor de plan se află sec­
lului se face mai bine şi se
zintă pericol de accidentare. torul f, condus de inginerul Mircea
scurtează timpul de execuţie
Tot pentru economisirea lemnului de Tisu iar ca grupe fruntaşe în întrecerea cam cu 70 la sută. eilEHRTlEPIFlCES fw c ă & c v A z .
‘ MBssasvaEaKagBKHuxKînnBisnnei
mină s-a luat măsura ca acesta să fie socialistă s-au situat cele conduse de Tipluirea (cepuirea) era de

confecţionat la suprafaţă, după dimen­ minerii Nicolae Lăzăruţ, Teodor Ma- asemenea o operaţiune din cauza

siunile prevăzute în monografia de ar­ riş, Ioan Batis şi Ioan Lazăr. căreia, înainte, calitatea mobilei 13 MAI 1961

mare. In vederea reducerii consumului Colectivul f. M. Ţebea, avind ca o- lăsa de dorit. Dar, comunistul
Nichifor Hărmănaş a înlăturat şi
de exploziv s.a trecut la plasarea mai biectiv principal în întrecerea socialistă acest neajuns. El a făcut un dis­ DEVA: Muntele; HUNEDOA­ ORAŞTIE : soldaţi fără unifor­
pozitiv şi l-a aplicat la maşina RA : Războiul vesel a lui Don m ă ; HAŢEG: Frumoasa aven­
judicioasă a găurilor de mină. Au fost îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, este circulară cu care in prezent tiplu- Pedro ; PETROŞANI: Două eta­ tură : BRAD : Alerg după O
je de fericire; Regele Nea- stea : LONEA : Nu vreau să mă
de asemenea înlocuite utilajele acţio­ hotărît să desfăşoare şi în viitor o polului; SEBEŞ: Portretul însor : TEIUS : Eugenie Gran­

nate pneumatic, cu utilaje ce funcţio­ luptă neobosită pentru a da patriei

nează electric. Odată cu aceasta s-a cărbune la un preţ de cost cit mai mmM unui necunoscut; ALBA WLIA.: det : ZLATNA: Mtcitnan Panin;
întocmit un grafic de funcţionare a scăzut,

utilajelor de transport, a coinpresoare- 5 DUMITRU Vedere din porcul dendrologic al Soneriei. Discipolul diavolului; Legea e ILIA : Cuibul vulturilor: APOL-

R e p a r a ş i bune lege ; SIMERIA : Rozemarie ; DUL DE SUS : Mamelucul.

chtâoaţia lu i <T2emui şl ieftine

Colectivul Atelierelor centrale de re­ S in P M B M M U L D E
paraţii din Alba lulia desfăşoară o sus­
ieşise pe poarta uzinei prin­ întrebările acestea îl fră- zimbină cu amărăciune îşi vă­ repede ca ăe obicei. Prima lui ţinută întrecere pentru a reduce pre­ 13 MAI 1961
tre ultimii. Mergea cu paşi mîntau de săptămint întregi, zu, de drum mai departe. ţul de cosi al lucrărilor. Prin luarea
rari şi măsuraţi. Cineva u îl urmăreau acasă, pe stra­ grijă a fost să procure ci­ unor măsuri tehnice şi organizatorice, PROGRAMUL 1: 5,10 „Spre caba­ Walter Gleseking, Sonate de Beetho-
salută: dă, peste tot. De săptămîni Acasă, încercă să nu se mai ment. II amestecă cu moto­ cit şi datorită sîrguinţei cu care lu­ ne" program do muzică îişoară; 6,10 ven.
întregi încerca fel de fel de gîndească la miezuri. Luă o rină şi unse citeva miezuri. crează fiecare muncitor la montarea, Cintece colhoznice; 7,30 Sfatul medi­
— Noroc Codea! Cuvintele combinaţii, dar fără nici un carte şi. începu să citească. In momentul. turnării avu strunjirea 'şi prelucrarea pieselor, în cului ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 PROGRAMUL II: 14,30 Muzică
rezultat. senzaţia că metalul topit, care primul trimestru din acest an s-a rea­ Muzică populară din Uobrogea; 11,03 uşoară de compozitori rom îni; 16,15
acestea deşi îi ajunseră la Seara, se duse cu soţia la umplea încet formele, îi pică lizat o ecohomie de 98.000 lei. Fragmente din opera „Manon“ de Mas­ Dansuri din Gaiantha de Kodâly Zol-
urechi nu le inregistră. Omul in cursul acestei zile şi-a film. Pină la culcare s-a stră­ pe inimă. ,,Miezurile... oare
era cufundat in procupările propus să facă ultima încer­ duit să-şi găsească mereu o s-or sfărima ?"... Ar fi dat Tot ca un rezultat al muncii entu­ senet; 12,20 Album sportiv; 14,00 Mu­ t;in ; 17,00 Din viaţa muzicală a ora­
lui. Şi fără să răspundă, îşi care : înlocuise uleiul din a- ocupaţie. Noaptea însă, de cum oricît să le poată vedea. I se ziaste al acestui colectiv, în lunile zica din operete; 15,10 Piese simfonice şelor şi regiunilor patriei; 17,30 Car­
continuă drumul mai depar­ mestec, cu motorină. A aştep­ s-a aşezat îv pat, oîndurile părea că pină la răcire va martie şi aprilie colectivul atelierelor de compozitori roniîni; 15,45 Actuali­ net de reporter; 18,05 Vreau să ştiu
te. Gînăul că nici astăzi nuJ tat cu sufletul, la gură pină trebui să aştepte un secol. nu a primit nici o sesizare din partea tatea ' literară in ziarele şi revistele (reluare); 19,30 Pe teme internaţionale;
reuşise experienţa îl chinuia, ce a putut să dezvelească zilei au pus clin nou stăpini- clienţilor în ce priveşte calitatea re­ noastre; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 19,40 „Estrada artistului amator“; 21,10
îşi aminti cu cită înfrigurare primul corp dintre cele cu re pe el. îşi imagina munca îv fine. sosi şi clipa mult paraţiilor utilajelor. Re lingă aceasta, 17,45 Ştijnţa in slujba păcii; 19,05 Muzică de dans; 21,30 Moment poe­
dezgropase unul din corpu­ miezurile chituite de el. ş > aşteptată, cină putea să-şi in primele patru luni din anul curent Scrisori din ţară; 19,15 Din albumul tic: Dimos Rendis; 21,35 Muzică popu­
rile turnate de dimineaţă, şi cină colo... „Al dracului sa din secţie. Ii vedea ps forma­ vadă opera. Feri cu iuţeală sarcinile de plan au fost realizate în melodiilor de dragoste; 21,15 Album lară din America Latină; 22,25 Con­
faţa i se întunecă şi mai fie cine-o mai tori, pe miezuitori şi pe tur­ pămîntul de pe unul din cor­ proporţie de peste 101 la sută. artistic; 21,30 Muzică dc dans; 23,15 certul nr. 2 în do minor pentru pian
mult. Cită dezamăgire!... . încerca ceva /" nători aşteptlnă cu aceeaşi purile turnate şi-i scoase re­ Din ultimele imprimări ale pianistului şi orchestră de Rahmaninov; 23,15 Mu­
nerăbdare e i şi el să vadă pede miezul. Cină îi privi Obţinerea rezultatelor amintite s-a zică de dans.
Remus Codea Lucrează la suprafaţa interioară, nu-i veni datorat în mare parte luării unor mă­
secţia turnătorie a U.M. Cu- rezultatele ex­ să-şi creadă ochilor. suri ca aprovizionarea din timp cu
gir. Brigada din a r e face perienţelor Da­ piese ce trebuie conlecţionate (a sec­
parte, a lui Remus Olteanu. — Victorie fraţilor!... stri­ ţia mecanică, fapt ce a dat posibili­
lucrează la turnarea celui — îşi spuse cu Oameni că ar fi găsit tate colectivului de la secţia inaşini-
mai greu reper: corpul ma­ năduf. ai zilelor noasfre un amestec co­ gă el cu vocea sugrumată ăe unelte să treacă la confecţionarea în
şinii de cusut. Brigada se respunzător cu emoţie...
bucură de im renume bun. a Dar, parcă-i serie a pieselor. Acest sistem a con­
fost întotdeauna printre frun­ Inovaţia lui Remus Codea a dus ta eliminarea timpilor morţi şi în
taşele întrecerii socialiste. Cu un făcut. Gin- care să un­ făcut ca întreaga brigadă să acelaşi timp la reducerea timpului de LA MAGAZjNELE ELECTRICE
toate acestea, de la o vreme, reducă rebutul cu 1 la sută reparaţie a utilajelor. Economii impor­
Remus Coclea era nemulţu­ dul că trebuie să găsească o gă miezurile n-ar mai fi fost sub procentul admis, corpuri­ tante s-au obţinut şi prin reducerea o- Şl DE MENAJ DIN HUNEDOARA
mit. De cîte ori dezgropa un soluţie îl stăpihea acum mai nevoie de polizare, iar rebu­ relor de strunjire a pieselor, ca urmare
corp nou turnat şi îi scotea mult decît orieînă. in drum, tul s-ar fi redus considerabil, le maşinilor de cusut să nu a măririi turaţiei strungurilor, cit şi se găsesc din abundentă arti­
miezul, se încrunta şi-l a- trecu pe lingă o casă ce se in acelaşi timp, îi veniră în mai necesite polizare interi­ prin organizarea mai bună a lucrului cole de vară ca:
runca nervos peste celelalte construia. Cîţiva oameni, a- minte constructorii ps care-i oară, productivitatea muncii de către fiecare muncitor. • Frigidere Zii!, Saratov, Pinguin şi Fram
Vederea plusurilor (neregu- mestecau mortarul cu mişcări văzu în stradă. „Ce simplu e in secţie să crească, iar la a Ventilatoare electrice
larităţi pe partea interioară ritmice şi ăomoale. Alţii. îl la ei". Ii plăcu mai ales cum preţul de cost să se înregis­ Aplicarea de cit mai multe inovaţii ® Maşini pentru preparat îngheţată
a corpurilor turnate, care tre­ luau şi-l urcau pe schelă, se prepară mortarul: se a- treze o economie apreciabilă. şi raţionalizări a contribuit de aseme­ » Răciioare cu gheaţă
buiau netezite mai apoi cu Pentru priceperea şi hărnicia nea la creşterea sumei de economii su­ ®Articole sport pentru excursii etc.
polizorul), îl iritau. îşi dădea unde, mistriile, mînuite cu mestecă încet apa, nisipul şi sa, el primi titlul ăe cel mai plimentare ta preţul de cost,. Ca frun­
seama că totul provine de la inăemînare, ii întindeau pes­ cimentul. „Da, apă, nisip şi bun turnător în întrecerea so­ taşi ai luptei pentru reparaţii de bună
faptul că chitul (amestec de te rindul golaş de cărămidă. ciment..." repetă el în gînă. cialistă pe profesii pe primul
talc cu ulei) cu care acope­ Fără să vrea. se opri citeva Şi deodată se ridică pe coa­ trimestru al anului 1961. In a- calitate şi ta un preţ de cost scăzut
reau miezurile este necores- clipe să privească. ,,Ce simplu te. „Cum de nu mi-a venit în ceiaşt timo. datorită realiză­
punzălor. Dar cu ce să-l în­ e totu l! Amesteci cimentul minte?... Cimentul, este doar rilor obţinute, brigada con­ sînt comuniştii Nicolae Uivarj, Gheor­
locuiască ? Care-i amestecul dusă de Remus Olteanu, din
cu apă şi cu nisip. Aşezi apoi un liant foarte bun!" Ii veni. care face şi el parte, a pri­ ghe Ţiinpea, Nicolae Beldean, Simion
cel mai bun ?... mit. titlul de cea mai bună
amestecul peste rindul de că­ să strige de bucurie. Voi brigadă. Balega, lenn Suvaina şi Nicolae Bă.
rămizi, deasupra pui altele, să-şi trezească soţia să-i
şi tot aşa. pină termini lucra­ spună că a găsit în sfirşit GH. COMSUTA Iraşcu.
rea. Nu te temi că se sfar­ soluţia. Dar. se răzgindi.,.Da­

mă miezul şi nu iasă supra­ că tul voi izbuti... mai bine să

faţa netedă. Mortarul leagă nu spun nimănui"...

bine cărămizile". Cugetă e\ şi A doua zi, sosi in secţie mai

zv. w\yvv ... W 'vv'.. -CvV'.-rVM' „ *v -"tv-.. *\w •'-vr f j WSi-'Vys. I D. 0sr 'W'V