Page 38 - 1961-05
P. 38
Rag. '4 DR!'M n SnciAl /.S.V1///.// / A r i!¦8-1
zfx&ra?*' r.i<:i25eti^M$mRrjahasmtS7».viviKcaF^n?«
jjJxlrrtälß sdtiri. • xdfimeie sitó. •ullimele. sitó, • IULIE LA MOSCOVA
sii^sg3^aBs^ia8a@HBîB8^iasiam K 3 g ^ ^
Se va d e s c h id e F«ta*aisim! M o n d ia l
T in e re tu lu i
MOSCOVA 11 Coresponden mună pe baza căreia să se
tul Agerpres transm ite: După, dezvolte colaborarea internaţio
cum s-a mai anunţat la 25 iu nală a tineretului în numele
lie la Moscova se va deschide păcii şi progresului.
Forumul Mondial al Tineretu De pregătirea Forumului se
lui. Acesta va fi cel mai im ocupă Secretariatul internaţio
portant eveniment în mişcarea nal, alcătuit din reprezentan
internaţională a tineretului din ţii organizaţiilor de tineret din
N. S. Hruşcsov „Praoda“şi..Krasnaia Zoezda“ T ra ia tiv e le d in tre Sekn Te re anul acesta. Scopul lui constă cele mai diferite ţări. Iacob
in a acorda tineretului posibi Stephens, membru al secreta
a sosif Sa Tbîlssî despre rezultatele sesiunii şl G ainai Abdel Masser litatea ca în condiţiile unor riatului, reprezentant al tinere
discuţii libere să dezbată acele tului din Ghana a declarat în
TBILISI Îl (Agerpres). —
CAIRO II (Agerpres). blemele încheierii unor acorduri bila probleme care frămîntă în pre cadrul unei conferinţe de pre
TASS transmite : Consiliului ÎS. I. La Sairo continuă de trei zile tra terale dintre Republica Guineea şi Re zent tineretul lumii, să pună să că pînă in prezent orga
N. S. Hruşciov, prim-secretar tativele dintre preşedintele Republicii publica Arabă Unită „în scopul con o tribună la dispoziţia diferi nizaţii de tineret din peste 80
al Comitetului Central al MOSCOVA 1] (Agerpres).— le ruşinoase ale politicii lor a- Guineea, Seku Ture, care a sosit într.o solidării relaţiilor dintre ele în toate telor tendinţe şi păreri pentru de ţări şi-au anunţat partici
P.C.U.S. şi preşedinte al Consi vizită oficială şi preşedintele R.A.U. sferele“ şi au examinat problema tra a elabora apoi o platformă co parea la Forum.
liului de Miniştri al U.R.S.S. a TASS transmite: gresive. Delegaţia americană. Gamal Abdel Nasser. ducerii in viaţă a Cartei de la Casa-
sosit la 11 mai la Tbilisi pentru blanca.
a lua parte la festivităţile consa Ziarele „Pravda" şi „Krasnaia condusă de Rusk, a fost aceea După cum relatează presa, cei doi Luptele dintre răsculaţii angolezi
crate împlinirii a 40 de ani de preşedinţi au făcut un schimb de pă Preşedintele Guineei a declarat că
!a instaurarea puterii sovietice Zvezda“ din 11 mai comentează care a dat tonul la toate şedin- reri asupra problemelor relaţiilor poli metodele folosite de imperialişti în 0-
şi fondarea Partidului Comunist tice, economice şi culturale dintre rienful Apropiat sînt identice metodelor
din Gruzia. rezuitatele sesiunii Consiliului tele. Ea şi-a propus să consoli* R.A.U. şi Guineea şi şi-au expus punc pe care le folosesc împotriva ţărilor şi trupele coloniale
tele de vedere în legătură cu dezvolta africane. Ele urmăresc drept ţel. a su
In gară, N. S. Hruşciov a fost N.A.T.O. In rindurile ziariştilor, deze in rindurile aliaţilor cre rea continuă a ţărilor lor. bliniat Seku Ture să dezbine ţările
înlimpinat de conducători ai re noastre.
publicii. Mii de oameni ai mun* adunaţi la Centrul de presă or dinţa şubrezită in conducerea a- Cei doi preşedinţi au discutat pro PARIS Îl (Agerpres). — Angola s-au observat concen
TASS transmite : In colonia trări importante de forţe ale
cii din capitala Gruziei l-au a- ganizat pentru acest prilej in tnericană, să siringă mai mult poitughezâ Angola cuprinsă de răsculaţilor în regiunea Nenage
flacăra luptei de eliberare na (Angola de nord).
plaudat pe străzi pe şeful statu clădirea Stortingului (parlamen rindurile „comunităţii atlantice“. ţională continuă să aibă loc
lui sovietic. lupte sîngeroase între răscu După cum anunţă corespon
ful) scrie Ratiamj corespdn- ° mobilizeze pentru întărirea laţi şi trupele coloniale. Lupte dentul din Lisabona al agen
deosebit de încordate au loc în ţiei France Presse, portughezii
.lentul special al „Pravdei" la potenţialului militar şi economic regiunile din nordul coloniei. au evacuat centrul populat Ka-
Corespondenţii de presă rela iongo, în regiunea de nord-est
Oslo — «-a creat convingerea a blocului in vederea unor noi a ţării. Se subliniază de ase
că, aşa cum s-a reflectat şi in ac*e provocatoare împotriva pă C O N G O : Răfuiala dintre marionetele
colonia işfilor continuă
comunicat. Rusk a avut la Oslo şi securităţii popoarelor.
n primul rind sarcina de a de Rusk a dat asigurări că rnili-
monstra că noua administraţie tariştii de dincolo de ocean in
Semnarea p ’anuiui a S.U.A. nu doreşte să se apuce tenţionează şi de acum înainte LEOPOLDVILLE 11 ( \ger- sporită de anunţarea că „con- tează că colonialiştii portughezi menea că răsculaţii au între
ds colaborare culturală de dezarmare, şi mai puţin sar* să ducă o politică „de pe poziţii pres). — Răfuiala dintre ma îerinta mesei rotunde nu s-a duc lupte cu unităţile organi rupt legătura cu punctul de
cina de a insufla ţărilor occi de forţă“, să încurajeze înarma terminat“, iar participanţii la zate şi disciplinate ale răscu sprijin portughez Bungo. Colo
rionetele colonialiştilor din
dentale speranţa intr-un progres rea revanşarzilor vest-germani. Congo continuă. Postul de ra conferinţă sînt doar „seches laţilor. înzestrate cu arme au nialiştii au fost nevoiţi să trimi
soviefo-cuban tomate şi grenade
In ultimele zile se observă o
MOSCOVA 11 (Agerpres). — î in acest domeniu. Comunicatul dat publicităţii dio Bruxelles a anunţat joi că traţi“ pînă la sfîrşitu! ei. tă la Bungo muniţii si arme
TASS transm ite: La 10 mai. cu prilejul încheierii sesiunii Chombe a fost transferat de la E-e de altă parie^ a izbucnit intensificare a activităţii răs cu avioanele.
| Delegaţii americani şi cei de N.A.T.O. de către participanţii Coquiîhatvilie !a LeopoIdviUe, culaţilor angolezi în punctele
s-a semnat la Moscova planul I ia Bonn s-au întrecut literalrnen- la această sesiune—scrie „Kras o dispută între mercenarii din strategice importante de pe căi Respingînd atacurile trupe
de colaborare culturală dintre ¦ te intre ei pentru a crea la se naia Zvezda“ — demonstrează păzit de jandarmii fui Mobutu, Katanga şi cei din Kasaiul de le de comunicaţie şi aerodro
Uniunea Sovietică şi Cuba. Pla că întărirea grupării militare a- dar corespondenţii occidentali sud. m u l Potrivit ştirilor sosite din lor coloniale în regiunea Sao-
nul a fost semnat de Armando siunea N.A.T.O. o atmosferă de gresive atlantice constituie unul au relatat că nu au izbutit să Salvador, răsculaţii au doborît
¦Jart Davalos, ministrul învăţă, nervozitate, de isterie războini din principalele obiective al po obţină confirmarea acestei ştiri. Corespondentul agenţiei Fran
mintului din Cuba şi Gheorghi că. Şi totuşi, plătind un tribut liticii externe americane. ce Presse anunţă că trupele cu mitralierele un avion por
Julcov, preşedintele Comitetu spiritului vremii, unii partici Confuzia în jurul celor ce se O.W.l). dislocate In Katanga au tughez.
lui de Stat al Consiliului panţi la sesiune au preferat să petrec la Coauilbaiville e fost efectuat diferite deplasări, ceea
de Miniştri pentru legăturile amine discutarea planurilor de ce indică „încheierea conflictu în arma a americană se menfine
transformare a N.A.T.O. intr-o lui“ dintre comandamentul
culturale cu ţările străine aşa-numită „a patra putere nu Procesul de la Ierusalim O.N.U. şi „autorităţile" katan- segregafia rasială
Planul prevede schimburi de cleară“. gheze.
Să fie aduşi pe banca NEW YORK 11 (Agerpres). !!•a refuzat deservirea a doi soldaţi
'-legaţii in domeniul învătă- Desfăşurarea şi rezultatele se Pentru atitudinea subordona In conformitate cu un ordin al Pen- negri. Aceştia au declarat că nu vor
nf'tuiui. ştiinţei, ocrotirii să siunii Consiliului N.A.T.O. — acuzaţilor şi complicii ţilor Iui Hnmmnrskodd care se 1fgonii lui, in armata americană, segre pleca pînă nu vor fi serviţi. La faţa
nătăţii şi asigurărilor sociale, se spune in articolul consacrat ocupă de problema congoleza gaţia rasială uu va li destiinţată. După locului a sosit un colonel însoţit de 12
schimburi de colective artistice de ziarul „Krasnaia Zvezda“, n- lui Eichmann este semnificativ f«otu1 că au cum relatează ziarul „Alro-American“ poliţişti militari. Colonelul a ordonat
anuntat apropiata întrunire a un purtător de cuvinl al Pentagonului soldaţilor negri să părăsească birtul,
şt de interpreţi, precum şi dez celeaşi probleme demonstrează comisiei de anchetă însărcinate a declara! în cursul acestei săptămîni iar cînd aceştia au retuzat să o Iacă
că inspiratorii grupării război să stabilească condiţiile morţii că „personalul armatei de la bazele din i-a arestat.
voltarea legăturilor dintre or- nice atlantice nu au învăţat ni IERUSALIM 11 (Agerpres). Locţiitorul şefului delegaţiei lui Patrice f umumha. Deşi de
Audierea martorilor în proce vest-germane sosite Ia procesul la asasinarea primului minis
gan’zaţiUe sportive şi obşteşti mic şi nu au tras nici un fel de sul călăului Eichmann readuc in Eichmann, Sterken, a plecat in •ludul Statelor Unite trebuie să se con- Congresul pentru egalitatea rasială
faţa opiniei publice cruntele a, grabă cu avionul la Bonn, unde, tru al guvernului legal al Re lormeze obiceiurilor locale". Această a examinat cazul celor doi soldaţi şi
ale celor două ţări. concluzii rezonabile din eşecuri- t-orităţi săvirşite de hitlerişti in după cum remarcă presa, a petre frază conţine intr-o formă voalată or a solicitat intervenţia preşedintelui
ţările Europei. Martorii oculari cut „48 de ore in consfătuiri febri publicii Congo au trecut luni dinul de a se supune tuturor legilor Kennedy. Răspunsul a venit sub forma
victima ale persecuţiilor fasciste, le“. Înapoiat in Izrael, Sterken, •asiale de segregare.
dezvăluie in depoziţiile lor fără cu toată ora înaintată, a convo de zile, întrunirea comisiei a susmenţionatei declaraţii a Pentago
delegile* oribile săvirşite de cri cat de urgenţă pe ziariştii vest. Această declaraţie a purtătorului de
fost stabilită abia după ce cei ouvinf a! Pentagonului a fost prilejuită nului în sensul că soldaţii americani
de un incident care a avut Ioc recent trebuie să se supună legilor segrega-
de Ia LeopoIdviUe l-au aresta1
minalii hitlerişti. germani st pe alţi ziarişti „aleşi" pe rivalul lor Chombe. la un birt din Port-Hood (Texas), unde ţioniste.
După ciim comunică corespon la o conferinţă de presă restrîn-
dentul agenţiei TASS. în Izrael să. c u rie ştiri ® Scurte ştiri • Scorie ştiri
au loc mitinguri şi întruniri la
care se cere cu insistenţă ca pe Cu ţoale că tribunalul se sţ-ă- Guineea portugheză. La Bissao şi în
banca acuzaţilor să fie aduşi duieşte să-l judece exclusiv pe alte regiuni ale acestei colonii portu
complicii lui Eichmann, la fel de gheze au avut loc mari manifestaţii
criminali, care ocupă posturi de Eichmann. şi să nu implice np MOSCOVA II (Agerpres). — 1ASS fi» de persoane care se aflau Ia ale populaţiei împotriva dominaţiei
¦•inducere in Germania occiden complicii săi de la Bonn. măr transm ite: La invitaţia C.C. al Parti bordul avionului şi membrii echipa colonialiste portugheze. Autorităţile au
turiile {intuiesc la stiloul infa dului Comunist din Cehoslovacia la jului au pierit. supus unei barbare represiuni pe par
tală. miei pe anumifi complici. Ast 10 mai a plecat la Praga o delegaţie ticipanţii la aceste acţiuni.
Autorităţile vest-germane sînt fel. revista „Deutsche Woche“ a P.G.U.S. in frunte cu Leonid Brej- BRASILIA II (Agerpres). — După
nev, membru al Prezidiului C. C. al cum relalcazâ agenţia Asociated BONN tl (Agerpres). — La o uzi
neliniştite de declaraţiile făcute care apare la München scria că Press. Sukarno, preşedintele Indone nă din München s-a produs o pu
la o conferinţă de presă de pro ziei a sosit la I» mai într-o vizită ternică explozie urmată de un mare
Demonstraţia împotriva înarmării atomice a R. F. Germa fesorul de drept, Kaul, sosit din la procesul de la Ierusalim „nu P.C.U.S., preşedinte al Prezidiului Sovie oficială în Brazilia. incendiu. Pagubele se cifrează la un
ne, de la Miltenberg pe Main (R.F.G.), la care a luat cuvîn- R.D.G.. care a distribuit ziariş mele lui Gustav Richter, care a tului Suprem al U.R.S.S., pentru a milion de mărci. Uzina executa co
tilor documente demascind pe fost activ mai ales in Romînia. participa la sărbătorirea a 40 de am R-ANGOON II (Agerpres). — Bir- menzi ale Bundeswehrului, printre care
tul şi scriitorul vest-german Ştefan Andres. Globke. unul din complicii lui a fost amintit de repetate ori. de la constituirea Partidului Comu manezii au primit cu suspiciune ves şi aparate secrete. Poliţia a interzis
(Din „Deutsche Woche“ ). Eichmann. Tribunalul izraefian Nu s-a spus. însă, că Richter nist din Cehoslovacia. tea sosirii în ţara lor a directorului publicarea ştirilor despre uzină şi pro
a refuzat să acceptp aceste docu aşa-numitului „Corp al păcii" ame ducţia ei.
mente ca probe. MOSCOVA 11 (Agerpres). - TASS rican, Schriever. pe care India Press
Agency l-a numit „omul Agenţiei COLOMBO tl (Agerpres). — TASS
trăieşte cu totul nestînjenit în transmite : Ministrul Apărării al Centrale de Investigaţii“. Frontul u- transm ite: l-a Colombo s-a dat pu
nitâţii naţionale din Birman'a aver blicităţii un comunicat al Tribunalu
Republica Federală Germană“. U.R.S.S. a instituit insigna „Pilot- tizează în declaraţia să că obiecti lui suprem al Ceylonului conform că
vul vizitei lui Schriever în ţările A- ruia călugărul budist Biiddharakita
cosmonaut“. Insigna va fi inminată siei şi Africii nu este acordarea de Thero a fost condamnat Ia moarte.
ajutor acestor ţări. oi „pur şi sim
deschidereaconferint personalului navigant, însoţită de or plu propagandă pentru modul de via In septembrie 1959 Buddarakita
tă american" Thero t-a asasinat pe primul minis
dinul comandantului suprem al For- tru Solomon Bandaranaike.
LISABONA tl (Agerpres). — Gu
ţelnr aeriene milhare referitor la nu vernul Salazar trimite in grabă pa- secretă
raşutişti şi „detaşamente de şoc" în
mirea in funcţia de piloŢcostn inaut. au spus organizatorii vizitei şi
!s i u n e au luat toate măsurile cu pu
HAVANA II (Agerpres). — După tinţă ca să păstreze taina. Dar,
In Anglia au sosit, oaspeţi Au englezii au aflat. Stofa moale
Astăzi se deschide la Geneva vor nimici lesne; dar evoluţia Vientiane, unde a conferit in se Poziţia ţărilor socialiste care cum anunţă corespondentul din San sosit intr-o seară, şi nu fost a costumului civil n-a izbutit
referin ţa pentru reglementarea luptelor s-a dovedit a fi nefavo cret cu regele Laosului şi cu preconizează ca Laosul să fie luan (Porto Rico), al agenţiei Pren- intimpinaţi discret, deşi erau să. camufleze bine pe războini
problemei laoţiene, la care par rabilă clicii Nosavan-Boun Ourn conducătorii rebelilor. un stat neutru şi iubitor de pace. sa Latina, numeroase grupuri de con oaspeţi oficiali. Misiunea lor cii aliaţi Şi Anglia a aflat cu
ticipă reprezentanţi a 14 state: şi in ciuda masivelor transpor creează premizele pentru regie trarevoluţionari cubani continuă să era secretă Par hainele civile indignare că ofiţerii vest.ger
Uniunea Sovietică, Anglia. .'-Tan turi de material de război şi a Pe linia continuării amestecu menta rea problemei care se a sosească la baza nord-americană situa nu izbuteau, să ascundă rigi mani au vizitat poligonul pen
ta, S.U.A., R.P. Chineză, R.D. sporirii numărului de „consilieri" lui in afacerile interne ale hao tlâ in discuţia conferinţei de ia tă pe insula Veques. In ultimele trei ditatea caracteristică ofiţerului tru tancuri din Castlemartin
Vietnam, Tailanda, Birmania, şi instructori americani, terito sului preconizată la sesiunea de Geneva In cuvintarea rostită la zile se observă o intensă activitate prusac. Va 1 Oaspzţu tamici, ( Pombrokeshire), baza mariti
India, Polonia, Canada. Cam- riul controlat de rebeli s-a re- Ia Bangkok a Consiliului blocu 6 mai la Erevan, N. S. Hruşciov I militară r,e teritoriul portorican şi iu sosiţi în Anglia intr-o seoră. de mă militară din golful Firth-
bodgia, Vietnamul de sud şi Laos. dus in perfnanenţă. S-a conlir-. lui agresiv SEATO. ministrul de a declarat: „Toţi partizanii sin special în regiunea oraşului Mayaguez primăvară erau. ofiţeri din ar Of-Forth, patru mari depozite
La sosirea la Geneva A. A Gro- mat incă o dată adevărul că un externe fiiipinez, Feltxberfo Se- ceri ai menţinerii păcii nu pot PARIS II (Agerpres). — La 10 mata. flota şi aviaţia vest.-ger militare şi nişte uzine de repa
iniko a declarat: „Guvernul so rano. a repetai la II mai — du- decii să salute convocarea con mai s-a prăbuşit in Sahara avionul mană Pe ce atica taină, pentru rat avioane. Au cercetat
vietic îşi exprimă satisfacţia în ferinţei pentru Laos. Dar aceas de construcţie americană „Superstar- o vizită de prietenie? Oaspe toiul cu atenţie ca niş
legătură cu convocarea acestei mentariul Z i I © ! ta nu este decit începutul. Toate liner“ aparţinind societăţii franceze ţii vest-germani aveau o trea te chiriaşi înainte de a
conferinţe. E! intenţionează să părţile interesate trebuie să a- „Air France“, care făcea cursa obiş bă despre care ar fi fost tare se muta în casă. nouă. Şi
depună toate eforturile pentru jute poporul laoţian să dobin- nuită pe ruta Brazzaville-Paris. Cele bine să nu ştie prea multe opi n-au plecat înainte de a sta
soluţionarea echitabilă şi nein- nia publică Nu de alta, dar bili cu reprezentanţii, englezi
firzîată a problemei laoţiene şi popor care îşi apără drepturile pâ cum comunică Associated dească pacea pe baza creării u englezii sînt un popor ciudat. că incă. in cursul acestei luni
pentru stingerea focarului de ia libertate şi independenţă nu Press — „oferta Filipinelor de Au mai ales o memorie exage se vor întoarce, după ce se vor
primejdie militară in Asia de poate fi răpus de baionetele mî- a iurniza trupe in cazul cind Oc nui Laos cu adevărat indepen Congresul Partidului rată şi nu uită cu una, cu două sfătui cu şefii lor şi vor ho
nuite d^ marionetele imperialiş cidentul se va decide să între dent. şi neutru, scutit de orice Comunist Francez Conventry-ul. Or, dacă n-ai ui tărî ce anume „au ales" din
sud-est. Sperăm că şi ceilalţi tilor in actuala epocă de amurg prindă o acţiune in Laos...“. amestec dinafară in treburile tat Conventry-ul şi Coventry- bazele oferite.
participanţi fa conferinţă vor ac a colonialismului. Totodată navele flotei a şaptea sale interne. Poporul Laosului 7aia — e greu să suporţi ţe
ţiona în aceeaşi diYecţie“. americane se atlă in apropierea lurile „paşnicei" vizite a celor Guvernul englez e mulţumit.
Numai atunci cind datorită coastelor Indochinei. Furioşi că ca şi orice alt popor, are dreptul PARIS 11 (Agerpres). — ce au aruncat bombe deasupra Şi n-are nici o grijă in privinţa
Este evident că dacă acordu luptei poporului laoţian care a aceste nave nu pot urca pe flu TASS transmite : Tn dimineaţa Angliei cu numai. 16 ani în ur
rile de la Geneva din 1954 ar fi sprijinit cu o majoritate covir- viul Mekong pentru a deschide să trăiască aşa cum dorişi
fost respectate întocmai, iar cer şitoare trupele guvernului legal direct locul împotriva torţelor să-şi organizeze statul intr-un zilei de 11 mai in cartierul
curile agresive americane n-ar prezidat de prinţul Suvanna patriotice laoţiene, autorităţile fel care să corespundă proprii, muncitoresc Saint Denis din
ii incintat războiul civil în Laos, Fumma şi forţele Neo Lao Hak- militare ale S.U.A. concentrează lor sale interese“. Paris s-a deschis Congresul al
rprijinindu-i pe rebelii din gru sat, rebelii au suferit înlrîngeri in Tailanda şi Vietnamul de sud 16-lea al Partidului Comunist
pul de la Savanaket, problema zdrobitoare, S.U.A. şi celelalte forţe terestre, trupe de paraşi) Poporul romin, iubitor de pace. Francez. Pe ordinea de zi a
laoţiană ar fi fost de multă vre puteri occidentale au consimţi! (işti, aviaţie militară ele. sprijină dreptul la aulodelerrrc congresului figurează două pro
me închisă. Istoria celor şapte la începerea tratativelor. Celor nare al poporului laoţian, cere bleme : raportul de activitate
ani care s-au scurs între cele mai agresive cercuri ale ţărilor Popoarele întregii lumi cer ca al C.C. al P.C. Francez „Alian
. două Geneve“ esle istoria unui imperialiste nu le convine pers flăcările războiului să fie stinse ca problema laoţiană să lie re ţa tuturor muncitorilor şi for
şir neîntrerupt de ingerinţe in pectiva soluţionării paşnice., a in. Laos, ca poporul laoţian să glementată la masa tratativelor ţelor democratice in lupta îm
treburile interne ale Laosului şi crizei laoţiene. Ele creează ba fie lăsat să-şi rezolve singur potriva puterii monopolurilor
riere artificiale in calea tratati problemele interne şi să se con pentru ea războiul să nu se in
ale altor state. velor pentru Laos. In presa oc ducă potrivit propriei sale voin tindă in întreaga Asie do' sud capitaliste, pentru progres, li
ist. in întreaga lume. bertate. pace, pentru restabili
rea şi reînnoirea democraţiei“
Pentru ca Laosul să devină
tnir-adevăr un stat independent,
neutru şi pentru ca poporul său
să trăiască în pace, trebuie ca (raportor Waldeck Rochet, mă Fiindcă oaspeţii miiităroşi.
Cu armament american şi cu cidentală s-au făcut în zilele pre- ţe. Cererile cu privire la regle- toţi participanţii la conferinţa membru al Biroului Politic ai îmbrăcaţi în haine civile, au alegerii. Ştie că oaspeţii îşi
sprijinul altor state membre ale mergătoare deschiderii conferin- tnentarea paşnică a problemei de la Geneva să dea dovadă de C.C. al P.C. Francez şi secret ar al fost duşi să viziteze o serie vor alege ceea ce le trebuie.
blocului agresiv SEATO, care ţei speculaţii in legătură cu laoţiene sînt cu atît mai irnpe bunăvoinţă şi să-şi unească e- C.C. al P C Francez), precum de baze militare, poligoane, de Un singur lucru ii nemulţu
şi-a asumat ilegal misiunea de şansele constituirii unui guvern rioase cli cit, in actuala epocă de fqrturile in realizarea acestui ţol şi alegerea organelor de con pozite. pe care guvernul englez meşte pe guvernanţii Marii Bri
a „acoperi“ Laosul, rebelii de la „pe placul Occidentului" in Laos! dezvoltare a tehnicii de luptă, Horit nu numai de poporul lao ducere ale partidului. e gata să le pună. la dispozi tanii : memoria opiniei publi
Savanaket au aprins flăcările Nu degeaba ambasadorul spe un război local se poate lesne ţian ci şi (le popoarele,iubitoare Lucrările Congresului Parti ţia trupelor vest-germane. ce.
războiului. Atunci cînd în 1960 cial al S.U.A., Harriman, s-a transforma într-unul generali- de pace din lumea întreagă. dului Comunist Francez vor Opinia publică engleză nu O! De-ar putea fi uitat con-
ei au pornit atacul împotriva deplasat la Luang Prabang şi zat. continua plnă Ia 14 mai.
forţelor patriotice, sperau că le Z. FI.OR EA trebuie să afle toate acestea — ventry-ul /
¦'% . 6 M artie~nrFlT Tekton: ta h ; 169~; 75. laxa plătită in numerar con tor in aprobării Du^ iui.i. Generale P.T.T.R. nr. 253.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I Mai" - Deva
Redacţia şi administraţia ziarului:'