Page 39 - 1961-05

i1...i'U/Jí.-i ' .~ ., v»i> PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA '

Arm« XIII. Nr. 1985 Sî/nbătă 13 mai 1961 4 vagirai 20 bani

SUCEUSE I I î i l f F R n S H sfO Fier vechi
penir a oţelării
OOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<XZOOOOOOO<XXXXZOO<XZOOOOQOOOC> 00000000000 > 0 0 0 0

arje rapide — De a sec.

oţel[ peste plan furnale

La otelăria Martin nr. 1 a Sub îndrumarea organizaţiilor
Combinatului siderurgic din Hu­
nedoara a devenit o tradiţie de U.T.M., tineretul din cadrul Echipa condusă de comunistul Ioan Chiroşca dc la secţia l-a furnale a C.S. Hunedoara, datorită respectării
elaborarea şarjelor rapide. A graficului de descărcări şi organizării mai bune a lucrului a realizat planul de producţie pe prima decadă a lunii
cest lucru a permis oţelurilor secţiei a l-a turnate a C.S. Hu- < mai a. c. in proporţie de peste 110 la sută. Totodată, tonta produsă a fost de bună calitate.
de aici să producă zi de zi
însemnate cantităţi de oţel pes­ nedoara destăşoara o susţinută z IN FOTO: Ioan Chiroşca, Ioan Pavel, Dumitru Voica şi Ioan Chercheş la sfat înainte de începerea lucrului.

te sarcinile de plan. Numai în activitate de colectare a fierului >
această lună, în primele 11 zile,
ei au reuşit să dea în contul chi. Astlel, în perioada 1 ia- <
angajamentului anual aproape
nuarie—10 mai a. c. au fost co- Z
1.400 tone oţe! pesie plan. In
acelaşi timp rebutul a fost re­ lectate şi predate oţelâriilor 1.060 ^ D I R A D O U A ÎL IUN
dus sub cifra admisă.
tone metale vechi. Cei mai des- \
Fruntaşi în acţiunea de spo­
rire a producţiei s-au situat o- s toinici s-au dovedit a fi în aceste ? La începutul lunii martie, intr-o di­ priveşte partea mecanică, aglomeratorul zului de fgrnal şi în luncfie de aceasta
mineaţă, la secţia 11-a turnale a Com­ incă nu asigura pentru ambele furnale s-a stabilit sistemul de încărcare. Au
< acţiuni, tinerii din brigăzile de j binatului siderurgic din Hunedoara a minereu autofondant, furnalul 6, din tost apoi revizuite posturile cheie şi în.
avut loc o constâtuire de producţie. cauza unor abateri de la tehnologie credinişte unor oameni cu o înaltă pre­
> muncă patriotică conduse de Va- 7 O consfătuire, care daca n-ar fi în­ putea oferi încă surprize neplăcute. Şi gătire profesională — comuniştilor.
semnat ceva în munca şi viaţa coiec- in plus, trebuia avut în vedere un alt
s sile Radu, Aristide Strimbeami, > tivului s-ar ti pierdut in dosarul cu obiectiv, stabilit în aceeaşi consfătuire, Şi la siîrşitul lunii bilanţ: planul
procese verbale ui? comitetului sindi­ reducerea declasatelor. a fost îndeplinit cu o zi şi două schim­
< Mihai Corovan şi Uheorghe Ar- 5 cal. lată insă că oamenii mai vorbesc buri mai devreme, Bucuria însă a fost
şi acum de ea, Ş: vorbesc cu o anumită Conştienţi de toate acestea, ca şi de umbrită. Procentul admis de declasate
> deleanu. c fusese depăşit. Trebuia deci ca paralel

<j Din orcjui Oraşfie )

<, Acţiunea patriotică de colcctare ^
c a {ierului vechi a tost îmbrăşi-

ţeîarii de la cuptoarele nr. 1, 3 / şatâ cu entuziasm şi de către { mîndrie, justificată de aht?! din plin cu lupta pentru sporirea indicilor de
şi 4. Trebuie amintit că de la de aproape 10.005 tone tontă peste plan utilizare respectiv a producţiei să se
începutul anului, la această j deputaţii statului popular al „Să realizăm planul acorde toată atenţia îmbunătăţirii ca­
secţie au fost elaborate peste In acea dimineaţă de martie iurna- fiecărei luni lităţii fontei.
450 şarje rapide. 7 oraşului Orăştic. Fiecare depu- iiştii au pornit iniţiativa „Să realizăm
planul fiecărei luni eu o zi mai de­ cu o zi mai devreme“ Pentru început au tost organizate
—OOO— } tat a mobilizat în această ac- ? vreme". Şi tot atunci a fost preconizată ciîeva zile model in care c-a urmărit
o gamă largă de măsuri, şi tehnice şi posibilităţile ce le au, Jurnaliştii au ca fiecare om, la locul său de muncă
Sn V a le a Jiuîisi ţ ţiune pe toţi cetăţenii din cir- ^ organizatorice; şi tot atunci, intr-o at­ purces la treabă. Lupta a început pe să lucrez? ireproşabil. Rezultatul: în
mosferă de rar entuziasm, oamenii au toate fronturile. Conducerea tehnică a acele zile de aprilie nn s-a rebutat nici
De la Uricani !a Cimpa, în ţoale ex­ r cumscripţje, iar rezultatele nu I botărît să facă tot posibilul pentru res­ secţiei a urmărit cu o insistenţă demnă o tonă de fontă. Deci. se putea lucra
ploatările carbonifere ale Văii Jiului pectarea cuvîntului dat. de toată lauda menţinerea unui regim bine. Apoi, în operativele de dimineaţă,
se desfăşoară în aceste zile o însufle­ Ş au întirziat să se arate. c termotehnic constant ridicat, respecta­ la care au fost invitaţi şi controlorii de
ţită întrecere pentru sporirea succese­ Lucrul nu era prea uşor de înfăptuit. rea întocmai a reţetelor de încărcare şi calitate, una din principalele probleme
Brigada de tineret condusă de comunistul Pavel Miniuc de lor repurtate in cinstea celor două mari L Astfel, de la începutul anului 2 Mai existau anumite deficiente în ce graficelor de evacuare a metalului. discutate a fost aceea a declasatelor.
la E. M. Deva, printr-o organ’zare mai bună a locului de sărbători: zilei de 1 şi 8 Mai. Şi bineînţeles s-a trecut la luarea in
muncă şi datorită eforturilor depuse, a extras In luna trecuta t şi pînâ în prezent, cetăţenii o- > In toiul acestei bătălii, cînd lucrurile mod operativ a măsurilor necesare pen-
o însemnată cantitate de minereu peste plan. Folosind cu pricepere utilajele, extin- au început să fie bine puse la punct, Iru remedierea deficienţelor.
zind armarea modernă, mtensilicînd în­ ' raşului Orăştie au colectat şi - hop, se defectează vagonul cîntar şi
IN FOTO : Pavel Miniuc la locul de muncă Pe urmă s-a dat curs propunerii
j expediat oţelâriilor peste 220.000 L se pierd cîteva sute de tone fontă. Ne­ maistrului Victor Pali privind desi-
HM Î N C H E I E R E A R I L A N !o cazul, necaz — de bine de rău a fost
•! kg. fier vechi. 7
Zilele trecute, la Uzinele me­ Cu acest prilej, pentru rezul­
talurgice din Cugir a avut loc tatele obţinute, sectorul maşini- 7 A A A /*i
analiza rezultatelor întrecerii unelte a primit drapelul de
în cinstea zilelor de 1 şi 8 Mai. sector fruntaş pe uzină şi un zm-.

Prima praşilă la floarea-soarelui
a fost terminată

Cu acest prilej a fost scos în aparat de radio transmisibil. trecerea pe profesii, minerii au reuşit După ce au terminat plivitui griului prafaţâ ocupată cu această cultură. înlăturat — a avut cum s-ar zice şi licierea fontei in afara furnalului cu
evidenţă faptul că în primele Pe locul II în întrecere s-a si­ ca în primele 5 zile lucrătoare ale lunii şi al orzului pe toate cele 93 ha., mem­ Peste cîteva zile. — aşa cum ne relata partea Iui bună. Ca să nu se mai în- ţunder, s-a trecut la elaborarea mai
4 luni ale anului planul produc­ tuat sectorul turnătorie, căruia curente, pe seama sporim randamente­ brii gospodăriei agricole colective din preşedintele gospodăriei, tov, Kafka tîmple, vagonul cu pricina a fost dat rapidă a analizei aglomeratului auto­
ţiei glc’oale a fost îndeplinit in lor, să extragă peste plan însemnate satu 1 Gurasada au executat prima pra- Davia — aici vor începe şi lucrările în directa răspundere a unui maistru. fondant, s-a redus conţinutul de inan-
proporţie de 107,34 la sută, că i s-a majorat numărul bilete­ cantităţi de cărbune. In fruntea între­ şilâ la floarea-soarelui pe întreaga su- de prăşit la porumb şi cartofi. Şi la fel s-a procedat, adică s-au dat gan în fontă sub 1,7 la sută Şi foa­
s-a realizat o economie supli­ lor gratuite de trimitere la o- ie acesiea în paralel cu bătălia pen­
dihnă. iar pe locul III, sectorul

mentară la preţul de cost de tîmpiărie. pentru a cărui frun­ cerii se află cei din Fruntaşi la lucrările de întreţinerea responsabilităţi precise şi celor însăr­ tru realizarea iniţiativei. '

peste 1.300.000 lei (in primul taşi se va do un spectacol ar­ Uricani cu 1.185 Fruntaşi In producţie culturilor s-au dovedit a fi colectiviştii cinaţi cu corecţia şarjelor. La furnalul La sfirşitul Iui aprilie al doilea bi­
tistic gratuit. tone cărbune peste Ioan Gertejan, Teofil Bretoteanu, Teofil 5, pentru început, s-a trecut Ia întoc­ lanţ al iniţiaţi v ei: planul fusese rea­
trimestru). plan, urmaţi de cei Oana, Catiţa Chiş şi Lucreţia Bolea. mirea unor diagrame cu analiza ga- lizat cu aproape 3 zile mai devreme
De asemenea s-a arătat că In încheiere, reprezentanţi ai din Lonea, hetrilaşi De data aceasta însă declasatele nu
sectoarelor cîştigătoare s-au an­ Vulcan care îm­ Unităti C . F. R. mai depăşeau admisul. Dimpotrivă,
muncitorii, tehnicienii şi ingi­ gajat în numele colectivelor d istin se cu diplom e fuseseră reduse de la 5 la sulă la
nerii de Ia sectoarele maşini lor să muncească cu şi mai preună au dat in 7,87 la sută.
unelte şi mecanică n şi-au în­ multă însufleţire pentru a men­ contul angajamen­ Pentru rezultatele obţinute in înde­ staţiile CF.R. Palas. Piatra-Olt. Arad.
deplinit şi depăşit angajamen­ ţine titlurile cvştigate. Deci, întrecerea în cinstea aniver­
tele, dînd peste plan în cinstea telor aproape 2.005 sării partidului a fost rodnică. Acîitn,
aniversării partidului 15 freze LI. Di ONI SU­ rone cărbune peste Jurnaliştii acestei secţii dau bătălia
universale şi respectiv 500 buc. TRA IAN STANCU plan. pentru depăşirea reaiiz,ăriior din apri­
maşini de cusut „Ileana“.
Corespondenţi

iadiepB ai uncl§ 'C C plinirea planului de transport pe tri­ Oradea, Tg. Mureş, Dorneşti şi altele; lie. Şi cele 1.-Î94 tone fontă perie
mestrul I în cele mai bune condiţii, depourile de locomotive Ploieşti, Pia­ plan produse in numai II zile. faptul
lntr-o adunare generală lor care au prestat peste ta Arcadie. Csúszdr Grigo- «Ci colectivele unor unităţi C.F.R. au fost tra-Olt, Petroşani, Cluj, lg. Mureş ş că în această lună incă ri-a fosl decla­
a organizaţiei de bază 100 ore muncă patriotică re. Balasfi Ana. Maria Tri- distinse cu Diploma Direcţiei generale Bacău ; reviziile de vagoane Bucureşti- sată nici o tonă de tontă arată că se
JJ.T.M. ăc la secţia poli­ la colectarea fierului vechi, fu, Virginiu Susan şi al­ OCTAVIAN STANCiU MARI \ RISCA a căilor ferate şi Uniunii Sindicatelor Griviţa. Arad, Teiuş, Sibiu şi Paşcani. află pe drumul cel bun.
grafie a întreprinderii de eii. pe ramură. Printre acestea se numără
industrie locală ,,1 Mai“ balotaren hirtiei deşeu, în­ A. JLRCA
Deva. au fost decernate 17 frumuseţarea curţii secţiei TRAIAN BANC conducător al maşinii de sortatoare de hirtie la
insigne de ,,Brigadier al etc.
muncii patriotice“ tineri- secretar a! organizaţiei de bază fabricaţie la fabrica de fabrica „1 Mai“ din Pe-
Printre tinerii distinşi
se numără tovarăşii Kosz- U.T.M. secţia poligrafie hîrtie ,,1 Mai“ din Pe- treşfî Este mereu frun-

treşti. realizează produse faşă în producţie, dînd Întrecerea continuă

de bună calitate. produse de calitate.

Prin citena ateliereale Premiera de gală Scormonind mărun­ vul pus de documen­ litatea minereului pe de echipa lui un va
a noului film taiele muntelui, va­ tele C.C. al P.M.R. care-i extragem. aonet cu un procent
«. Zilele trecute am făcut o ne să vă spună oamenii. Aşa mllne mai bine ăeclt azi", goneta aleargă gră­ cu privire la întrece­ crea mare de steril
t că vă invit prin ateliere. De Şi in bună măsură aşa romínese pe ecran biţi, intrînd goi şi rea în cinstea ani­ H-a fost uşoară Sesizată. întreaga e-
i vizită colectivului de muncă acord ? lat „Setea“ ieşind In şir lung în­ versării partidului a chipă a. dezbătut ca­
stn.u lucrurile. Colectivul a- cărcaţi cu minereu. mobilizat eforturile lupta lui Enâşcău zul. Si vinovatul era
— Mai încape vorbă ? ! telierului extract tanant are Zilele acestea, la Alba lulia a avut Teliucul se grăbeşte tuturor. pentru a-şi mobiliza un tînăr miner care
Deci la drum. sarcina ca in acest, an să să trimită Hunedoa­ întreaga, echipă ca a trebuit să facă fa­
socrească conţinutul in ta.- O răştieloc premiera de gală pe regiune o nou­ rei materie primă Stăm de vorbă cu un s’ngur cm în a- ţă de data aceasta
Azi mai bine decU ieri... nin al produselor cu 2 la Mereu flăminde, ne­ cunoscutul şef de e- ceastă acţiune. U- nu mimat unei dis­
sută. Pînâ in. prezent sarcina lui film rominesc pe ecran lat „Setea", săţioasele furnale, în­ chipă Ioan Enăş- nora dintre ortaci li cuţii cu Enâşcău, ci
In secţia l-a chimică nu a fost depăşită cu 100 la la care au participat numeroşi inter­ ghit plinea zilnică tri­ cău. E vechi miner. se părea că se unei lungi convorbiri
găseşti prea mulţi oameni, sută. adică a crescut conţi­ preţi şi creatori ai filmului. misă de mineri. In pierde prea mult cu toţi tov?răşii săi
dovadă că procesul de pro­ nutul în tanin cu peste 4 galeriile şi abataje­ Lucra la Teliuc şi pc timp cu grija, după de muncă. Din ziua
ducţie este în întregime me­ procente. La spectacolul de gală au participat le minei din Teliuc, vremea cînd mina părerea lor exagera­ aceea, el n-a mai
canizat. Atelierele, curat în­ din partea grupului de creatori şi in­ la fiecare orizont şi producea de aproape dat nici un vanonet
treţinute. cu aer condiţionat, Rezultatul este fără îndo­ terpreţi tovarăşii Mircea Drăgan, re­ la fiecare loc de 3-4 ori mai puţin tă. cu care se face de minereu, nesortat
fac ca munca să fie plă­ ială urmarea firească a mun­ gizorul filmului. Aurel Samson. unul muncă minerii se în­ puşcarea, cu verifica- ca lumea. Echipa vui
cută. cii pline de avinţ a celor trei •linlre operatori, Flavia Buref, inter­ trec în zilele aces­ Enâşcău este una
l de la Fabrica chimică Orăş­ schimburi conduse de Uico- preta principalului rol feminin (Lilia­ tea ca să dea mine­ din echipele cu cea
Ca şi îv alte uzine şi fa­ lae Ştire Constantin Strejan na) arhitectul Liviu Popa, scenograf, reu mai mult şi. de mat înaltă producti­
l tie. Ce oameni modeşti lu­ brici. aici se dă bătălia pen­ şi alţii mai bună calitate. vitate. şt n-a mai
L crează aici! Au realizări tru. ca produsele — tanan- şi Ioan Maliţa. precum si a dat de multă vreme
tL tii. oxizii de fier şi pirolu- La premieră au participat numeroşi Succesul furnaliş- „ S u c c e s u l furnalisştiior nici un vagon rebu­
foarte frumoase, dar nu-ţi zita — să fie de bună ca­ unor măsuri tehnice şi orga­ colectivişti din satele Mihalţ, Streini, tilor începe in aba­ î n c e p e în a b a t a j e “ tat.
l vorbesc despre ele Ba. dim­ litate. In această direcţie şi nizatorice aplicate din iniţia­ (ialda şi altele, precum şi oameni a1 taje ! Acesta este
L potrivă, îţi spun ce n-au fă­ anul trecut s-au obţinut, re­ tiva comuniştilor din atelier. muncii din comuna Teiuş, unde au fost leitmotivul care stă decit astăzi. A fost rea minuţioasă a în­ In cinstea aniver­
rC«. cut, unde intîmpină greutăţi. zultate frumoase, înregistrîn- mereu in faţa mine­ martor al introduce­ cărcării în vagoneţi sării zilei partidului
du-se c cifră de raport su­ Realizări de seamă au ob­ filmate scene din tilmul „Setea". rilor. Comuniştii au rii metodei moderne a minereului. Enăş- echipa lui Enâşcău
Iţi vorbesc cu entuziasm des­ perioară celei planificate. arătat că nu trebuie de muncă, a trăit cău le-a explicat şi toate celelalte e-
t pre ceea ce au de glnd să Totuşi, oamenii gu descope­ ţinut şi muncitorii, care lu­ A. M. să le fie indiferent transformarea radi­ cu răbdare cit ade­ chip? ăe mineri de.
C facă. rit in munca lor deficienţe cum anume îşi înde­ cală a transportului văr e cuprins în ide- la Teliuc, au dat
Í — Mai avem încă mult de pe care cu timpul le-au în­ crează în atelierul de oxizi -OOO— plinesc sarcina de in abataj, care este ea aceasta care-şi fa­ mari cantităţi de
lăturat. De altfel. întrecerea întrecere Tct mai astăzi mecanizat. U- ce tot mai mult loc minereu de bună ca­
t lucru. Uite, de pildă, în sec­ lor se desfăşoară sub lozin­ de fier Ei au mărit gradul penfru prima <3ata na din noile măsuri in conştiinţa mineri­ ntate veste plan. în­
L ca „Azi mai bine decît ieri. de fineţe cu 3 la sută. iar limpede, tonele de introdus? în ultimii lor: „Procesul de pro­ trecerea continuă cu
l ţia cea nouă — mase plas­ sarcina de plan prevedea Zilele trecute, pentru prima data n minereu extras înce­ ani priveşte exclusiv ducţie al fontei" înce.
tice — încă n-am reuşit să <~J v. / . J cJ l-Iv istoria comunei Criş din raionul Brad. tează să mai fie pri­ îmbunătăţirea calită­ acelaşi entuziasm în
t (Continuare In pag 3-a) a pătruns autobuzul şi caravana cine vite ca scop în sine ţii minereului. E vor­ cepe aici, frn adineul
t intrăm în normal — îmi spu­ matografică. Dar pentru aceasta, lo­ Tot mai mult. mine­ ba de sortarea mine­ pămîntulut“. Pentru fntlmpinarea Zilei
r nea inginerul şef al fabri­ cuitorii comunei au amenajat prin rii încep să-şi clasi­ că de calitatea mine-
ttkr irmncâ voluntară un drum lung de 7 fice eforturile nu nu­ reurilor care se face reului depinde in bu­ minerului.
cii. Maşini noi, proces teh­ km. Aici, au transportat şi aşezat 1.000 mai in tone şi vagoa­ acum la Teliuc. A-
nologic nou !... m.c. piatră şi an săpat aproape 1.500 m.c. ne, ci şi in procen cestea sint măsuri nă măsură însăşi Fonta a cărei ela­
pâmînt. In prezent tnţi cetăţenii din co­ generale. calitatea metalului.
t L-am ascultat cu plăcere muna Criş se bucură din plin de a- tul minereului de ca­ borare începe in a-
t pe inginerul şef. Mi-a vorbit cest rezultat al muncii lor. — Ele ne creează Astăzi asemenea
litatea l-a. Obiecti- bataj. are asigurată
L despre noile produse de larg doar c o r - H j — s pU. discut,ii aii încetat în
ft consum din mase plastice echipa lui Enâşcău. din plin temelia unei
r care se vor face la Orăştie. ne Enâşcău — pen­ S-au ivit însă discu­
tru a munci mai bi­ ţii noi. Intr-o zi s-a înalte calităţi.
L de noi maşini care urmează ne. centru a îmbu­ strecurat în mine­
i să fie instalate. Ei, dar sar- nătăţi necontenit ca- reul trimis la ziuă
t cina-r sarcină şi ea trebuie
L
indeplinită. zisa că am adus
Í vorba despre calitate.
L
— Despre calitate mai bi­

7i J U iJ u/l .•rWV- W aA A / W n.^/'VvA