Page 4 - 1961-05
P. 4
r>3(? 4 DRVMüh SOCfAMSmtUI Nr. 1976
S ă r b ă to r ir e a z ile i d e 1 M ai p este h o ta r e Telegrame exferne
o v o < x x x > © o o o o o o < x > o o < > o o o o o c > o o o o o o o o o o o o o o o o o o ^ o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o < OOOO <OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
Puternica solidaritate
Tradiţionala paradă militară R. P. CHINEZA cu revoluţia cubană
PEKIN 1 (Agerpres). — In strînsă a clasei muncitoare in
şi demonstrafia oamenilor muncii capitala Chinei populare, ziua ternaţionale şi succesele obţi HAVANA 2 (Agerpres). — parada de la Havana şi care a
de 1 Mai a fost sărbătorită în- nute de poporul chinez în con „Să ştie poporul cuban că îna fost furtunos aplaudat. La mi
din Moscova tr-un cadru festiv. strucţia socialistă. Manifestaţia inte ca guvernul din Peru să'fi ting au luat cuvîntul reprezen
s-a încheiat cu un mare carna rupt relaţiile cu Cuba,, poporul tanţi ai diferitelor sindicate,
MOSCOVA 1 (Agerpres). — bile şi cu implicaţii periculoase- Parada militară care a durat In piaţa Tiananmîn, a avut val la care şi-au dat concursul peruvian a rupt relaţiile sale cu precum şi Clotario Blest, pre
„Amatorii de astfel de aven 40 de minute a fost urmată de Ioc o mare demonstraţie a lo numeroase teatre, orchestre, guvernanţii săi“, au declarat şedintele Centrului unic. Toţi
TASS transmite : cuitorilor Pekinului în prezenţa grupuri coregrafice. membrii delegaţiei peruviene vorbitorii au subliniat necesi
veniţi în Cuba pentru a parti tatea întăririi solidarităţii cu re
La 1 Mai a avut loc tradiţio turi — a declarat mareşalul-Ma- demonstraţia sărbătorească a re conducătorilor de partid şi de Serbări de masă au avut loc cipa la sărbătorirea Zilei inter voluţia cubană. necesitatea în-
nala paradă militară şi demons iinovski — ar trebui să ţină prezentanţilor oamenilor mun la 1 Mai pe întreg cuprinsul naţionale a muncii. Delegaţia .tăririi unităţii oamenilor mun
cii din Moscova, anunţată de stat şi a delegaţilor străini din Chinei populare. peruviană este compusă din cii şi forţelor populare din Ame
traţia oamenilor munţii din ca minte că de partea popoarelor sunetele solemne ale fanfarelor. Ruiz Coro, deputat al „Mişcării rica Latină în lupta pentru pace
pitala Uniunii Sovietice. care s-au ridicat la lupta împo numeroase ţări. social progresiste“. Donato Izar- şi îmbunătăţirea condiţiunilor
triva robiei imperialiste, pentru în Piaţa Roşie apare o cifră ra din partea „Confederaţiei ţă de viaţă.
Mii de moscoviţi — inovatori libertatea şi independenţa lor, uriaşă — „22“. In octombrie la Demonstranţii purtau pancar răneşti“, Ugarte False, secretar
in industrie şi agricultură, oa se află puternica solidaritate a Mos.cova va avea loc al XXII-lea NEW YORK 2 (Agerpres)'. —
meni de cultură, activişti de stat oamenilor muncii din toate ţă Congres ordinar al Partidului te cu lozinci salutînd unitatea general al Federaţiei salariaţi TASS transmite: Coresponden
şi ai organizaţiilor obşteşti, ofi rile, sentimentele de simpatie Comunist al Uniunii Sovietice. lor bancari, Mario Ugarte din tul ziarului „New York Post“,
ţeri superiori, au luat loc în tri sinceră şi dezinteresată a po R. P. B U LG A R IA partea Tineretului comunist şi Eric Sevarade, subliniază intr-o
bunele din Piaţa Roşie- poarelor Uniunii Sovietice şi în Cu o încredere fermă in vic alţii. ştir- din Recife. (Brazilia) că re
tregului lagăr socialist“. toria cauzei comunismului pă SOFIA 1 (Agerpres). — La ţie în salopete albastre, iar după voluţia cubană are o influenţă
Printre oaspe’i se aflau vete şeşte întreaga ţară în intîmpina- Sofia a avut loc o mare demon aceasta întreaga piaţă s-a um Delegaţii au subliniat că pre uriaşă asupra maselor din Ame
rani ai mişcării comuniste din Subliniind că Uniunea Sovie ,rea Congresului. Pe fotografiile straţie cu prilejul zilei de 1 plut cu oameni ai muncii care zenţa Jor în Cuba „constituie rica Latină, in special in Brazi
mai multe ţări, preşedintele C.C. tică nu poate' să ignoreze noile gigantice, ce se văd în Piaţa Ro Mai. La ora 10 precis, la tri purtau drapele, panouri cu lo dovada sprijinului necondiţio lia care c.îndva era considerată
al P.C. din Indonezia, D. N. Aidit, pregătiri de război ale puterilor şie, sînt redate realizări ale po buna Mausoleului lui Gheorghi zinci pe care erau înscrise sa nat acordat de poporul peruvian „cea, mai fermă“ partizană a
vicepreşedintele Consiliului con occidentale, ministrul Apărări) a porului sovietic în cinstea Con Dimitrov au luat loc Todor Jiv- luturi adresate P. C. Bulgar, poporului frate din Cuba şi o S.U.A. Noua politică a preşedin
sultativ suprem al Indoneziei, Rus- declarat că Uniunea Sovietică, gresului- Se văd contururile pu kov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., Uniunii Sovietice, pri condamnare a atitudinii servile telui Kennedy faţă de America
lan Abdulgani, o delegaţie a par in interesul consolidării păcii în ternicelor centrale electrice şi P.C. Bulgar, Dimităr Ganev, mului cosmonaut Iuri Gagarin, a guvernului peruvian care, as- Latină, scrie Sevarade, „s-a sfă-
lamentarilor din R.A.U., o dele lumea întreagă, „urmăreşte cu uzine, furnale, mine, noi case de preşedintele Prezidiului Adună ţărilor lagărului socialist, po cultînd de ordinele Departamen rimaf de stincile cubane- Presti
gaţie a Asociaţiei tinerilor revo vigilenţă uneltirile agresorilor locuit. rii Populare, Anton Iugov, pre poarelor Africii. Asiei, Cubei tului de Stat, a rupt relaţiile giul lui Castro a crescut extrem
luţionari din Cuba, membri ai imperialişti, ia toate măsurile şedintele Consiliului de Miniştri, eroice. cu Cuba“. Delegaţii au subli efe mult pretutindeni“.
delegaţiilor muncitoreşti din zeci necesare pentru întărirea conti Timp de cîteva minute Piaţa şi alţi conducători ai partidului niat că solidaritatea poporului
de ţări. Sînt prezenţi membri ai nuă a forţelor sale armate şi a Roşie devine o uriaşi grădină de După demonstraţie a avut loc peruvian cu cel cuban a fost „Este greu să găseşti un ziar
corpului diplomatic, ataşaţi mi flori. Apar mii de sportivi, îm şi guvernului. demonstrată de marile manifes in regiunea situată la sud de
litari. capacităţii de apărare a patriei brăcaţi în costume de primăvară In acordurile unui marş, în o mare paradă a sportivilor. taţii care au avut loc la Lima Rio Grande, scrie in continuare
la aflarea invaziei în Cuba, cînd autorul, care să se pronunţe :n
piaţă au păşit coloanele de spor Demonstraţia oamenilor mun „muncitori şi studenţi, sfidînd apărarea S.U.A. Aici, în Brazilia,
tivi. Apoi a trecut o coloană represiunile, au manifestat pe nu am întilnit nici un politician
compactă de fruntaşi în produc cii din Sofia a durat aproape străzi, exprimîniu-şi sprijinul influent, oricît de anticomunist,
acordat revoluţiei' cubane“. ar fi în concepţiile sale. care să
două ore. fi consimţit să se pronunţe în
-A- mod public în sprijinul S. U. A.
Cei prezenţi aplaudă furtunos sale“. viu colorate. Trecînd prin faţa R. P. D. COREEANA sau al emigranţilor cubani. Poli
apariţia la tribuna Mausoleului Armata sovietică şi flota ma Mausoleului ei salută pe condu SANTIAGO DE CHILE 2 tica lui Fidel Castro, care pentru
a conducătorilor Partidului Co cătorii Partidului comunist şi PHENIAN 1 (Agerpres). —- nilor muncii din R.P.D. Core (Agerpres). — Prensa Latina milioane de latino-americanî es
munist şi guvernului sovietic. La ritimă militară sînt înzestrate guvernului sovietic- Ei scandea La 1 Mai, în piaţa Kim Ir Sen eană. Vorbitorul a arătat că în anunţă că mii de muncitori chi te simbolul reformei agrare şi
tribună se află şi primul avia „cu cele mai perfecţionate mij ză ; „Viva Cuba !“, „Libertate din Phenian a avut loc un mare tregul popor coreean desfăşoară lieni, purtînd uriaşe portrete ale al ^posibilităţii de a-şi ciştiga
loace de luptă care depăşesc tot Africii 1“, „Pace lumii!“. miting cu prilejul sărbătoririi tot mai larg lupta pentru unifi lui Fidel Castro şi scandînd existenţa, s-a răspîndif în pro
tor cosmonaut, maiorul Iuri Ga zilei de 1 Mai. La ora 9, la tri carea ţării pe cale paşnică, fără „Cuba da, yankeii nu 1“, au porţii prea vaste“.
garin, Erou al Uniunii Sovie ceea ce a avut vreodată o ar Piaţa Roşie răsună de ropote bună au urcat conducătorii Par amestec dinafară. Ţinînd sus defilat pe străzile capitalei sta
tice- mată“, a declarat în încheiere de aplauze cind deasupra şiruri tidului Muncii din Coreea şi ai steagul internaţionalismului pro tului Chile în cadrul festivităţii Recentele evenimente din
mareşalul R. I. Malinovski. guvernului R.P.D. Coreene, în letar, a spus Ţoi En Ghen, oa zilei de I Mai, organizată de Cen Cuba, subliniază în continuare,
frunte cu Kim Ir Sen. Ţoi En menii muncii din R.P.D. Core trul unic al oamenilor muncii din corespondentul, „au făcut din
Ora T0,00. începe parada mi Acest lucru a fost demonstrat lor de sportivi apare macheta Ghen, vicepreşedinte al C.C. al eană vor întări şi mai mult Castro un erou şi mai mare, iar
litară. Parada a fost primită de in mod deosebit de convingător navei cosmice „Vostok". Mache prietenia şi coeziunea cu popoa Chile. Demonstraţia s-a înche din S.U.A. un răufăcător şi mai
mareşalul R. I. Malinovski, mi celor prezenţi in Piaţa Roşie in ta „aterizează" şi dîn ea coboa Partidului Muncii din Coreea, iat cu un mare miting în piaţa mare“.
nistrul Apărării al U.R.S.S. şi timpul parăzii de exemplul sub ră un grup de copii în costume preşedintele Prezidiului Adună rele ţărilor lagărului socialist. Artesanos, care a început cu
a fost comandată de generalul unităţilor trupelor de rachete. de cosmonauţi. Ei se urcă la tri rii Populare Supreme a R.P.D. transmiterea unei părţi din dis
Coreene, a rostit în faţa miilor După miting a avut loc o de cursul ţinut de Fidel Castro la
de armată Krilov. In fruntea coloanelor înaintau buna Mausoleului şi oferă bu de participanţi la miting o cu-
vîntare în care a relevat rea monstraţie la care au participat
însoţit de generalul Krilov, instalaţii cu reacţie — urmaşele chete de flori Iui Nikita Hruş- lizările remarcabile ale oame
ministrul Apărării al U.R.S.S- glorioaselor Katiuşe. Pe instala ciov, Leonid Brejnev, Anastas peste 200.000 de locuitqri ai ca-
trece in revistă trupele aliniate ţii autopropulsate au trecut ra Mikoian, Frol Kozlov, tuturor
nitalei.
in Piaţa Roşie şi pe străzile din chetele antiaeriene care pot atin conducătorilor partidului şi gu
jur. El ii felicită pe militari cu ge ţinta la mari înălţimi. A fost vernului şi primului cosmonaut,
prilejul sărbătorii solidarităţii aplaudată apariţia puternicelor iuri Gagarin.
internaţionale a oamenilor mun rachete cu care sînt înzestrate Demonstraţia sărbătorească a ITALIA
trupele terestre. oamenilor muncii din raioanele
cii. ROAtA 1 (Agerpres). — Oa pentru libertate şi independen
menii muncii din Italia au săr ţă. FI a condamnat încercările
De Ia tribuna Mausoleului, Ştiinţa şi tehnica sovietică au Moscovei a fost descinsă de o co bătorit ziua de I AAai .sub sem Greviştii au repurtat victoria
mareşalul R. I. Malinovski a ros creat numeroase tipuri de ra loană de stegari care poartă stea nul luptei pentru apărarea imperialiştilor de a îngenunchia
drepturilor lor şi împotriva o- popoarele din Cuba şi Algeria,
tit o cuvîn'tare adresată soldaţi chete capabile să străbată dis gurile de stat ale celor 15 repu fensivei monopolurilor asupra din Laos şi Congo. In aceste
lor, matrozilor, ofiţerilor, tutu tanţe colosale. Forţele armate blici unionale şi 1.200 de stin nivelului de trai al poporului. vremuri de îngrijorare, a spus
ror oamenilor sovietici şi oas sovietice dispun de arma rac.he- darde roşii. La marele miting al oamenilor vorbitorul, oamenii muncii ita ROMA 2 (Agerpres). — La
to-nucleară care este cea mai Nici o clipă nu contenesc în muncii care a avut loc la Ro 1 Mai, muncitorii de la minele ţii sindicatelor asupra majorării
peţilor de peste hotare. ma, a luat cuvîntul Agostino lieni au simţit profund încă o salariilor.
Novella: secretar general al dată strînsa legătură dintre societăţii „Monteponi" din in
Mareşalul Malinovski a decla puternică din lume. Există mij Piaţa Roşie, risul, veselia, cân Confederaţiei Generale a Mun lupta lor şi lupta oamenilor sula Sardinia au sărbătorit vic Perseverenţa şi solidaritatea
rat că poporul sovietic întimpină loace pentru transportarea aces tecele, muzica. Mulţi moscoviţi cii din Italia. El a subliniat so muncii din toate ţările. Urmă toria asupra patronilor. Minerii muncitorilor au determinai pe
sărbătoarea'de 1 Mai iii'condiţii tei arme în orice punct al glo au venit la demonstraţie cu bu lidaritatea frăţească a muncito rind cu mîndrie succesele oa rămăseseră 23 de zile în sub patroni să facă concesii. Admi
le avîntului politic şi în muncă bului. chete de flori şi de aceea ai im rilor, ţăranilor şi a tuturor oa menilor muncii din Uniunea So teran în semn de protest împo
menilor muncii din Italia cu vietică şi din toate ţările so triva refuzului administraţiei de nistraţia societăţii a declarat că
generat de apropiatul Congres Admiraţia unanimă au provo presia că toată Piaţa Roşie e o poporul muncitor din toate ţă cialiste, a arătat el, oamenii a duce tratative cu reprezentan acceptă cererea minerilor de a
al XXII lea al P.C.U.S. care va cat-o giganticele rachete, repre uriaşă grădină înflorită- rile lumii şi, în primul rînd, cu muncii italieni au dovedit că se duce tratative.
ocupa un loc de seamă în viaţa zentante ale unui nou gen de u- In rîndurile demonstranţilor popoarele ţărilor care luptă sînt totdeauna gata să-şi în
partidului şi poporului, in isto nităţi ale forţelor armate. Fie trec oamenii muncii din agricul
care din ele e lungă de citeva deplinească pînă la capăt da
ria construcţiei comuniste. zeci de metri. Dispunînd de o rază tură. Ei poartă pancarte pe care toria internaţionalişti. Eisenhower nu va călători în Japonia...
Ministrul Apărării al U.R.S.S- uriaşă de acţiune, de o viteză stau scrise cuvinte exprimînd
foarte mare şi putindu-se depla convingerea că hotăririle Plena INDONEZIA WASHINGTON 2 (Agerpres). Se ştie că anul trecut in iunie
a suDlinîât că în actul de eroism sa la mari altitudini, aceste ra rei din ianuarie a C. C. al La I mai un purtător de cuvint Eisenhower, pe atunci preşedinte
fără seamăn al maiorului Ga- chete sînt capabile să atingă cu P.C.U.S., vor fi îndeplinite cu DJAKARTA 1 (Agerpres). — rămăşiţelor imperialismului în al S.U.A., a fost silit să renunţe
garin, primul aviator cosmonaut o precizie excepţională obiecti succes. De zeci de ori se repetă- Cu prilejul zilei de 1 Mai, pe Indonezia, pentru îmbunătăţirea al Departamentului de Stat a de la vizita sa oficială in Japonia
vul fixat, în orice condiţii me chemarea: „Urmaţi exemplul întreg cuprinsul Indoneziei au condiţiilor de trai ale oameni clarat că fostul preşedinte Eisen
din lume, „s-a manifestat geniul teorologice rămînind, practic inovatorilor, farurile noastre ca avut loc mitinguri, competiţii lor muncii, au înfierat acţiunile hower a fost „sfătuit“ in mod din cauza violentelor demonstra
poporului sovietic liber, talentul vorbind, invulnerabile. re arată calea spre organizarea sportive, spectacole. Poporul In tîlhăreşfi ale imperialiştilor îm ţi) împotriva tratatului de secu
viguros al savanţilor, ingineri exemplară a agriculturii 1“. doneziei a sărbătorit ziua de 1 potriva popoarelor din Cuba. oficial să nu întreprindă călă ritate japono-american încheiat
lor şi tehnicienilor săi, şi-a gă Potrivit tradiţiei, parada a Mai sub lozincile întăririi uni Laos, Algeria, Congo, Angola. toria in Japonia pe care urma in ianuarie I960 între guvernul
sit o întrupare strălucită mărea fost deschisă de elevii academii Un loc de seamă îl ocupă în tăţii mişcării muncitoreşti, ale Participanţii Ia miting au adop să o facă în octombrie viitor- In Kişi şi guvernul S.U.A.
lor militare. Au trecut prin Pia lichidării definitive a imperia tat o rezoluţie care cere lichi cadrul unei conferinţe de presă
ţa forţă a socialismului“. ţa Roşie subunităţi ale şcolilor coloane imaginea sateliţilor ar lismului şi colonialismului în darea colonialismului în Irianul ţinută la ferma sa din Gettys La Tokio Zentaro Kosaka, mi
Mareşalul R. I. Malinovski a militare — tineri elevi ai şcoli tificiali şi a rachetelor cosmice ţară, ale eliberării Irianului de de vest şi înfăptuirea consec burg, Eisenhower a anunţat că nistrul Afacerilor Externe, şi-a
lor militare „Suvorov" şi „Nahi- sovietice. „Calea spre Cosmos a vest. „în lumina informaţiilor primite exprimat regretul in legătură cu
3 subliniat că cercurile agresive mov“- Prin faţa Mausoleului a fost deschisă I". Aceste cuvinte ventă a hotărîrilor Congresului de la Tokio de Departamentul de anularea vizitei lui Eisenhower,
ale statelor imperialiste împie trecut divizia mecanizată „Ta se repetă mereu pe panouri. In piaţa centrală din Dja consultativ popular. . Stat, acesta consideră că mo precizînd în acelaşi timp că gu
dică însănătoşirea situaţiei inter man“, care s-a acoperit de glo karta s-au adunat zeci de mii mentul nu este propice“ pentru vernul japonez nu poate garanta
naţionale, continuă cursa înar rie in ceJ de-al doilea război Asistenţa din tribune aplaudă de oameni ai muncii din oraş, C.C. al P.C. din Indonezia vizita sa la Tokio şi că în conse că nu se vor produce noi mani
mărilor,' transformă Germania călduros pe savanţii, inginerii şi a dat publicităţii apelul de 1 cinţă el a renunţat la ea. festaţii antiamericane.
occidentală in principal focar al mondial. proiectanţii care au deschis căi reprezentanţi ai organizaţiilor Mai în care a chemat pe oa
pericolului de război în Europa. Moscoviţii şi oaspeţii prezenţi cosmice încă neexplorate, care Situaţia din Angola
Ele recurg tot mai des la acţi pun forţa atomului in slujba de masă şi ai partidelor poli menii muncii la lupta pentru
uni agresive pentru a înăbuşi In Piaţa Roşie au salutat căl omului, a păcii şi progresului. LUANDA 2 (Agerpres). — unitate de paraşutişti, pentru a
mişcarea de eliberare naţională duros pe ostaşii sovietici — os Demonstranţii au salutat din tice. Conducătorii sindicatelor noi succese ale mişcării munci Corespondentul agenţiei Fran reocupa localitatea, patrioţii i-au
care capătă o mare amploare in taşi ai păcii — pentru că tot toată inima pe Iuri Gagarin, au ce Presse relatează că în An alungat ulterior pe colonialişti,
ceea ce posedă Armata Sovietică, scandat cuvinte de salut în cin indoneziene, care au luat cuvîn toreşti,' la întărirea solidarităţii gola, lupta pentru eliberarea care nu mai deţin în oraş deeît
ţările Africii, Asiei şi Americii toate mijloacele ei de luptă, sînt stea ştiinţei sovietice. naţională se intensifică, ceea ce cîteva puncte de sprijin. Avialia
destinate nu unei agresiuni ci tul la miting, au chemat la cu lupta clasei muncitoare din provoacă îngrijorarea autorită portugheză a atacat, în picaj,
Laţine. apărării securităţii statului so De multe ori pe panourile ţilor colonialiste portugheze. grupurile de patrioţi, dar, după
Ministrul a caracterizat inter purtate de ‘demonstranţi nu se lupta hofărîtă pentru lichidarea toate ţările. Sosirea inopinată la Luanda a cum relatează corespondentul
vietic. vede deeît un singur cuvint — ministrului portughez al terito agenţiei France Presse, „nu a
venţia armată împotriva Cubei „Pace“. Deasupra vechilor ziduri riilor de peste mări, Moreira, reuşit să ie risipească". O uni
împreună ctf reprezentanţî ai tate militară portugheză‘ trimi
libere, organizată de cercurile Forţelor armate portugheze, să spre Mucaba a fost pusă oe
imperialiste din S.U.A., ca o ex constituie o mărturie a inten fugă de forţele patriotice. In
presie a unei politici iresponsa- ţiilor colonialiştilor de a inten
sifica represiunile. nordul Angolei, forţele patrio
ale Kremlinului răsună cuvintele SUEDIA
Localitatea , Mucaba, situată tice se îndreaptă spre localită
Ordinul ministrului Apărării „Pentru pace şi prietenie!“. A- ST0CKH0LA4 2 (Agerpres). straţiei de 1 Alai din Stockholm. în nordul Angolei, se află de
ceste cuvinte exprimă aprobarea TASS transmite : Mii de oameni Cuvîntul „Pace“ era scris pe sute aproximativ o lună de zile sub ţile Quimbele, Damba şl Lu-
ai muncii din Stockholm au ieşit de pancarte in limbile suedeză, controlul forţelor de eliberare
a! U .R .S .S . politicii leniniste de pace a Par in ziua de ! Mai pe străzile ca engleză -şi rusă. „Pmtru pace, naţională. Cu toate că colonia cunga.
tidului comunist şi guvernului pitalei purtind chemări la lupta pentru dezarmare, pentru colabo liştii au lansat la 26 aprilie o
pentru menţinerea păcii. In co rare intre popoare“, „Pentru li Corespondenţii occidentali
\\) A40SC0VA 1 (Agerpres). — TASS transmite: sovietic. Tn mod elocvent au fost loanele demonstranţilor se aflau bertatea Ar-icii“, „Jos regimul lui semnalează că şi în alte locuri
))) In ordinul dat cu prilejul zilei de 1 Mai, ministrul Apă- oglindite la demnostraţie succe constructori de maşini, salariaţi Franco“, „Să se interzică arma din Angola se desfăşoară lupte.
)\\ rării al U.R.S.S., mareşalul R. I. Malinovski, relevă că Uniunea sele mişcării comuniste interna din transporturi, zidari, munci atomică“, „Să se întărească so
ţionale, lupta omenirii progre tori portuari, funcţionari, oameni lidaritatea internaţională a oame
I’“ Sovietică întîmpină această zi „în condiţiile unor realizări de cultură. Demonstranţii purtau nilor muncii“, aceste cuvinte
Lmăreţe în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii şi tehnicii, siste pentru pace şi prietenie în drapele roşii. erau înscrise pe pancartele de
) a creşterii bunăstării poporul ui sovietic“. tre popoare, pentru încetarea ex monstranţilor din Stockholm.
perienţelor cu arma nucleară. înţelegere reciprocă şi priete
Demonstranţii au trimis din
Piaţa Roşie un salut fierbinte
oamenilor muncii din ţările so
cialiste, popoarelor din toate ţă nie între popoare — aceasta a După demonstraţie a avut loc
rile lumii. fost principala lozincă a demon un miting de masă. Marionetele congoleze restabilesc legăturile
Peste trei ore a durat defila DANEMARCA
rea sărbătorească a moscoviţilor cu foştii lor sfăpîni
) In ordin se arată că performanţa fără precedent a po- prin Piaţa Roşie. Ultimele co
( porului sovietic, care a realiz at zborul omului pe o navă cos- loane de participanţi la demon COPENHAGA 2 (Agerpres). cea mai mare grevă din istoria BRUXELLES 2 (Agerpres). — Tră anume „ministrul Lucrărilor Publice",
( mică în jurul globului, a tre zit un sentiment de admiraţie straţia de 1 Mai s-au oprit în TASS transmite: La Copenhaga Danemarcei. ' De trei săptămîni dătorii poporului congolez care s-au Alfons Ilunga, In prezent se află la
(şi recunoştinţă din partea întregii omeniri progresiste, dreptul AAausoleului. Demon şi in alte oraşe şi porturi mari stau inactive uzinele industriei aciuat la Leopoldville depun eforturi Bruxelles înt-r-o misiune specială un alt
c Uniunea Sovietică, se aminteşte în ordin, credincioasă în- stranţii au aplaudat îndelung pe din Danemarca au avut loc mi pentru prelucrarea metalelor, active pentru a restabili relaţiile cu „delegat“ al marionetelor de la Leo
Svăţăturilor lui Lenin, luptă consecvent pentru slăbirea încor conducătorii partidului Comu tinguri şi demonstraţii ale oa şantierele navale* Stau ancorate foştii lor stăpîni colonialiştii belgieni, poldville Albert Delvo, care a fost pe
d ă r i i internaţionale şi preîntîm pinarea unui nou război mon- nist şi ai guvernului sovietic. De menilor muncii danezi in cinstea care, după cum se ştie, au fost rupte vremuri ministru rezident al guvernu
u( dial. la tribună se auzeau aclamaţii zilei de 1 Mai. Clasa muncitoa în porturi nave care fac curse in in august anul trecut de către guvernul lui congolez în Belgia.
((( In ordin se subliniază că cercurile agresive ale statelor im- de salut şi aplauze de răspuns. re din Danemarca a sărbătorii terne şi externe. condus de Patrice Lumumba, în semn Vizita Ia Bruxelles a acestor doi re
m perialiste „extind pregătirile de război, sporesc stocurile de Sute de mii de oameni au de 1 Mai în condiţiile grele ale Aiuncitorii cer satisfacerea" re de protest Împotriva agresiunii colonia prezentanţi ai regimului din Leopold
)))arme atomice şi rachete, acce lerează crearea armatei revan- filat prin Piaţa Roşie, demon- luptei pentru drepturi sociale. vendicărilor minimale: majora liştilor belgieni. ville, arată corespondentul, „este pusă
(« şarde vest-germane, întreprind eforturi disperate pentru a îm- strînd unitatea de neclintit a 150.000 de muncitori, adică pes rea salariilor, salariu egal pen în legătură cu planurile de restabilire
m piedica înaintarea popoarelor pe calea păcii, democraţiei şi so Partidului Comunist şi poporu După cum relatează corespondentul
din Bruxelles al agenţiei Reuter, la 29
lv) cialismului". lui sovietic — constructor al co te o cincime din toţi muncitorii tru femei şi minori la muncă aprilie a sosit la Bruxelles un sol spe- cît mai grabnică a relaţiilor diploma
<W Ţinînd seama de toate acestea, se remarcă în ordin, Par- munismului.
ţării, sînt in grevă. Aceasta este ngală cu a bărbaţilor şi altele. cial al marionetelor din Leopoldville şi tice dintre Belgia şi Congo“.
:i)S tidul comunist şi guvernul sovietic sînt nevoite să ia toate
(A măsurileRendeacceţisaareşi paednmtt*iniistarasţiiagurzaiarreualuis: ecsturrit6ăţiMi aUrti.eR.nSi.S.9. şileîlnel-on: Iod; ; 75. laxa plătită tn numerar coo torrn aprobării Direcţiunii Generale P.T.l R. nr 263.320 dm 6 noiembrie 19-19. Tiparul: Întreprinderea Rob gialjcă „1 Mai" — Deva.
m tărirea forţelor ei armate. _
«C „Armata sovietică şi flota maritimă militară dispun astăzi
»S de cele mai moderne mijloace de luptă care permit apărarea
))/ cu nădejde a muncii paşnice ere atoare a poporului nostru şi a