Page 40 - 1961-05

Daç 2
Pe multe din străzile oraşului Deva executat aici lucrări de săpături, îm-
paşii îţi sînt însoţiţi de blocuri noi, prăştieri de pămînt, nivelări etc. Pe
frumoase şi spaţioase. Pe strada Aurel
Vlaicu, Filimon Sîrbu, M. Eminescu,
Mănăstirii s-au ridicat în ultimii ani
peste 500 apartamente. Oraşul întine­
reşte. Şi la noua viaţă a oraşului con­
tribuie locuitorii lui, sute şi mii de ce­ najat un nou parc.
tăţeni.
încă de la începutul anului, sfatul mentali pe străzile M. Eminescu, Ba-
popular al oraşului
Deva, comitetul exe­
cutiv, a pus accent Prin 3 C |’5 y ^ 3
pe organizarea de e m yrîcă pairó
acţiuni gospodăreşti
de înfrumuseţare. — ^ M a lBI
Ca urmare a fost întocmit un plan de O acţiune deosebit' de importantă a
măsuri pe etape în care au fost pre­ fost şi cea privind extinderea ilumina­
văzute o serie de lucrări ce urmează tului fluorescent pe străzile Aurel Vlai­
a fi întreprinse. Planul de măsuri a cu, Bariţiu şi altele.
fost dezbătut în cadrul unei sesiuni a Cu sprijinul tineretului s-a organizat
sfatului popular. In întifnirile pe care în primăvara acestui an o acţiune de
le-au avut deputaţii cu alegătorii din curăţenie a aleilor de pe dealul Cetăţii
circumscripţii, cetăţenilor li s-au adus Vechea moară din strada Georgc F.nes-
la cunoştinţă ce anume acţiuni vor fi eu, a fost demolată, urmind ca aici să
întreprinse, pentru a se asigura astfel se amenajeze spaţiul de parcare.
o cit mai largă cuprindere a maselor
de cetăţeni la acţiunile de muncă pa­
triotică şi voluntară. Statul popular
al oraşului regional Deva a format un
număr de 98 comitete de străzi şi 82
comitete de cetăţeni, in care au fost
cuprinşi peste 760 cetăţeni. In scopul
stimulării activităţii acestora s-a ini-
ţiat o întrecere patriotică pe circum­
scripţii şi comitete de străzi. Astfel,
s-a reuşit ca în aproape patru luni,
la diferitele acţiuni de înlrumuseţare şi şul Deva fruntaş pe regiune. Pentru
gospodărire să fie mobilizaţi 70.613 ce­
tăţeni din raza oraşului regional Deva.
Şi roadele muncii ? In spaţiul dintre
vechiul parc „Filimon Sîrbu“ şi sta­
dionul sportiv s-a amenajat un nou
parc pe o suprafaţă de 3.800 m.p. S-au
La extinderea iluminatului
fluorescent, la amenajarea nou­
lui parc „Filimon Sirbn“ ca şi
iu alte acţiuni de înfrumuseţare
şi gospodărire a oraşului Deva,
muncitorii, tehnicienii, inginerii
şi funcţionarii întreprinderii
regionale de electricitate dm
oraşul Deva au fost mereu în
frunte. Pe bună dreptate ei se
mîndresc cu rezultatele obţinute.
Apreciind munca depusă.
Sfatul popular al oraşului Deva
a decernat colectivului de mun­
că al I.R.n.lf. „Steagul roşu
de întreprindere fruntaşă in ac­
ţiunile obşteşti“. Dar la aceas­
tă întreprindere a popedit si un
alt ste a g : acela de „Brigadă
U.T..M. de muncă patriotică
fruntaşă pe oraş“, Câştigătorii
Iul sînt tinerii din brigada
U.T.M de muncă patriotică con­
dusă de tov. Florea Milucă.
Brigada a efectuat peşti f.400
ore muncă voluntară şl a co­
lectat 11.000 l:g. fier vechi.
Din rîndul brigăzii fac parte
tov. Eugenia Bîrsan, loan Sal-
cău, Bendaş Dragoş şi alţii,
laîă-i în clişeu pe membrii
brigăzii U.T.M. de muncă pa­
triotică de la I.R.E.H. Deva.
Măsuri pentru combaterea
gîndacului din Colorarlo
Gîndactil din Colorado este
laspîndil în prezent pe lot cu­
prinsul legiunii noastre. Puterea
de răspîndire şi înmulţire a a-
cestui dăunător a făcut ca in­
tr-un timp relativ scurt, să in­
festeze majoritatea culturilor de
cartofi. Prezenţa in culturi a
gîndacului din Colorado impu­
ne ca foaie unităţile agricole
socialiste precum şi cultivatorii
individuali să ia măsuri ur­
gente de depistare şi combate­
rea lui. Este necesar să se în­
ţeleagă că acest dăunător pre­
zintă un mare pericol, atit pen­
tru culturile de cartofi cît şi
pentru cele de vinete, roşii şi
ardei.
Gîndacii hibernanţi încep să
apară din sol încă în a doua
jumătate a lunii aprilie. Obser­
vaţiile tăcute la staţiunea ex­
perimentală horticolă Geoagiu au
arătat că în regiunea noastră,
primii adulţi apar în perioada
19—28 aprilie, perioadă co
coincide cu faza de răsărire a
cartofilor. Dacă limpid esle căl­
duros, gîndacii Irec pe iiifelc
de cartofi şi încep să se hră­
nească, iar dacă este răcoros,
ei se retrag sub bulgării de
pămînt de unde apar cînd tim­
pul se încălzeşte.
Adulţii hibernanţi nu apar din
sol toţi odată. Apariţia lor se
eaşlonează pe o perioadă dc
9 —4 săntămîni. Aceasta pre­
zintă o mare imneianţă în ale­
gerea momentului optim de
combatere.
Dacă timpul osie călduros, la
cîteva zile după apariţie are
loc împerecherea si apoi depu-
ggagsKgaa^gaszugss^
străzile Dr. Petru Groza, Horia, Aurel
Vlaicu (în cvartalul nou), Plevnei, N.
Filipescu şi altele s-au extins şi ame­
najat zone verzi pe o suprafaţă de
4198 m.p. In piaţa Mărâşti s-a ame­
De asemenea sau plantat pomi orna­
_____ , ..................... natului, pe spaţiul mesc ucenici? Pot să merg şi eu? Se
- (jjn juru| terenului
sportiv. Vechile zo-
3• S3mI ne verzi au fost în-
(reţinute pe o supra-
asnnoHsaiEses» ţaţă de 13.970 m.p.
Numai în oraşul reşedinţă Deva, la
acţiunile de înfrumuseţare şi gospodă­
rire au participat 35.554 cetăţeni care
au efectuat 185.456 ore muncă volun­
tară. Acţiuni asemănătoare s-au între­
prins şi in celelalte localităţi ale ora­
şului de subordonare regională Deva
întreaga muncă depusă de statul popii
Iar, de comitetul executiv, deputaţi ş;
cetăţeni în întrecerea patriotică în cin­
stea zilei de I şi 8 Mai a situat ora­
rezultatele obţinute, sfatului popular al
oraşului de subordonare regională
Deva i-a fost decernat steagul roşu
de fruntaş pe regiune
V. FURIR
nerea ouă lor. Pe timp frumos
gîndacul zboară dintr-un loc în
altul în căutarea hranei sau
pentru depunerea ouălor care
se tace pe partea inferioară a
frunzelor de cartofi.
Dună 10 15 zile apar larve­
le care sc hrănesc cn frunzele
de cartoti. In lipsa acestora ele
se pot hrăni şi cu frunze de
ardei, roşii, vinete şi altele.
Sfatul inginerului
agronom
Fiind lacome, reuşesc ca în
scurt timp să distrugă lanuri
întregi de cartoti.
Stadiul larvelor durează 3—4
săptămîni, după care se relrag
îr. pămînt şi se transformă în
păpuşe (nimfe), iar după 8—10
zile apar adulţii primei gene­
raţii. Aceasta corespunde în
regiunea noastră cu 1—10 iu­
lie. Noua generaţie urmează a-
celaşi ciclu de viaţă pînă toam­
na, cînd adulţii apăruţi în ul-
lima generaţie se retrag în pă­
mînt şi iernează.
Ţinînd cont de particularită­
ţile biologice ale gîndacului din
Colorado, acţiunea de control şi
combatere se tare pe o peri-
oadă lungă dc timp. O impor-
tanţă practică deosebită o pre-
zintă conlrolul si combaterea
primelor tocnre. In cursul lu­
nii mai, controalele în c.îmn tre­
buie să sc facă ce! puţin odată
pe săptămînă, urmai indu-se nu
numai culturile de cartofi ci şi
DRUMUL SOCIALISMULUI
Cresa o a m en i noi
In vara anului 1955, Vasile Habric,
elev în anul 111 Ia şcoala profesională
din Călan a plecat in vacanţă. A mers
la părinţi în satul Cisteiul de Mureş
de prin părţile Aiudului. Era ultima va­
canţă din timpul uceniciei, căci Vasi-
lică terminase şcoala şi devenise lăcă­
tuş. in sat, pe lingă ceilalţi cunoscuţi
îl aştepta nerăbdător şi un băieţaş de-o
şchioapă care abia terminase şcoala
elementară, pe nume Nicolae Chira. I-a
ieşit in întîmpinare. întrebările se ţi­
neau lanţ.
— Cum este la Călan? Se mai pri­
interesa Nicolae Chira.
— Uzina se dezvoltă, e nevoie de
mulţi oameni pricepuţi în ale meseriei,
îi răspundea plin de pasiune Vasile
Habric. Dacă vrei plecăm împreună.
Nicolae Chira auzise de turnatele de
la Călan ţi povestise prietenul său
multe lucruri şi riti?e şi în ziare. In
mintea lui a încolţit ideea să se facă
fumalist. Şi a reuşit. A urinat mai în-
lîi şcoala profesională unde a obţinut
note bune. După terminarea şcolii a
fost repartizat să lucreze la furnalul
nr. 1. In timpul şcolii învăţase multe
lucruri practice şi teoretice despre fur­ acestea le consideră ca lucruri obişnu­
nal. Cind a fost repartizat însă ca să
luc'ezc pe cent propriu, tînărul Nicolae
Chira se afla în faţa a sute de proble­
me. Fcsc.se repartizat în echipa dc do­
zatori- condusă de comunistul Dumitru
Expoziţie de artă plastică
hi cinstea zilei de 8 mai la
clubul „11 Iunie“ al uzinei „Vic-
loria“ Călan, a fost deschisă o
expoziţie de artă plastică.
Cele 34 lucrări originale ex­
puse aici ilustrează aspecte din
lupta P.C.R., figuri de oameni.
cele de vinete, roşii şi ardei. In
cazul cînd se descoperă gîndaci,
se marchează locul respectiv cu
ajutorul unor semne vizibile.
Tratamentele timpurii au o
eficacitate cu mult mai ridicată
asupia adulţilor hibernanţi şi a
larvelor din vîrsta I-a şi a 11-a,
decît tratamentele tîrzii. Pentru
combatere se recomandă pra-
fuiri cu Detox 5 la sută in can­
titate de 40—50 kg. la ha.,
stropiri cu Detox 2a la sută în
concentraţie de 1 la sută. sau
Lindatox 20 la sută în concen­
traţie de I la sută. Primul tra­
tament se recomandă a ti tăcut
cu o zeamă mixtă de bordeleză
în concentraţie de 0,7 la sută
în care se introduce un kg. de
Detox 25 la sută. Prin aceasta
se combate atit gîndacul din
Colorado cît şi mana cartofu­
lui.
In cazul cînd numărul {ora­
relor este redus tratamentul se
va face numai în cadru! aces­
tor focare, fără să sc genera­
lizeze pe întreaga suprafaţă.
’Dacă nu s-au efectuat trata­
mentele timpurii asupra gînda-
c.ilor hibernanţi, este necesar să
se efectueze tratamente in pe­
rioadele stabilite de către sta­
ţiunea de avertizarea gîndacu-
ltii din Colorado de pe lîngă
staţiunea experimentală horti­
colă Geoagiu. In acest scop se
va tine o permanentă legătură
cu secţiile agricole raionale,
care primesc buletine de aver­
tizare.
Ing. GH. LEFTER
secretar ştiinţific
Staţiunea experimentală
horticolă Geoagiu
Jenaru, un muncitor harnic. Acesta ob­
servase timiditatea băiatului şi a cău­
tat să se apropie cit mai mult de el.
E-a sfătuit tot timpul ca un adevărat
părinte Atunci a înţeles cu adevărat
Nicolae Chira sufletul comuniştilor. In
fiecare zi, atit şeful său de echipă cit
şi ceilalţi îl învăţau lucruri noi. Aşa
a ajuns ca astăzi să devină fruntaş în
muncă la secţia de furnale. Observînd
calităţile lui, dragostea cu care munceşte, re de 25.000 lei şi să monteze
comuniştii l-au primit în primăvara
anului trecut în rindul candidaţilor de
partid. Nicolae Chira a muncit cu şl
mai multă tragere de inimă.
Iar, ori de cîte ori este întrebat des­
pre munca şi viaţa sa, acest lînăr de
numai 21 de ani răspunde Iară nici un
fel de reţinere.
— Dacă astăzi sînt fruntaş, aceasta se
datoreşte ajutorului primit din partea
comuniştilor. Ei m-au ajutat întotdea­
una şi mi-au îndrumat primii paşi în
frumoasa meserie de turnalist. Tot ei
m au îndemnat să urmez liceul seral
unde sînt elev in clasa VIII-a.
Despre Nicolae Chira am aflat că
este membru al comitetului IJ.T.M. de
Ia secţia furnale şl propagandist. Toate
ite pe care trebuie să le ducă la înde­
plinire un bun muncitor, un candidat dc
partid.
V. ALBl!
progresişti, precum şi peisaje
din viaţa Călanului de azi.
Expoziţia se bucură de o apre­
ciere binemeritată.
I. CRASCA
corespondent
iii
T e le g ra m â
d in C u b a
lJe adresa Combinatului siderurgic
Hunedoara a sosit următoarea tele­
gramă :
„Confirmăm cn multă plăcere mesa­
jul cablogramă prin care ne tăceţi cu­
noscut mitingul de solidaritate pentru
Cuba convocat împotriva invaziei mer­
cenarilor nord americani şi vă mulţu­
mim din suflet pentru telicitarea victo­
riei obţinute.
Sintem convinşi că dacă noi agre­
siuni se vor produce in Cuba, noi vom
şti să apărăm revoluţia socialistă şi
să obţinem victoria delinitivâ.
Primiţi gratitudinea şi salutul po­
porului şi guvernului cuban".
Telegrama este semnată de preşedin­
tele Republicii Cuba, Osvaldo Dorticos
Torrado.
Echipa de dansuri a Că­
minului cultural din Pe­
pelea, raionul Alba. la
faza regională a celui de
al Vl-lea concurs al for­
maţiilor artistice de a-
matori s-a dovedit a fi
un colectiv omogen, bine
pregătit, cu perspective.
De altfel, acest lucru îl
arată şi meritatul loc U
pe care l-a obţinut la a-
ceastă fază de concurs.
IN FOTO : Echipa de
dansuri populare din Pe-
ţelca. interpretînd tradi­
ţionalul joc „Kaldăul“.
rDim
Cu angajamentele îndeplinite
încă de la începutul anului,
muncitorii de la secţia montaj
maşini de cusut a U. M. Cugir,
s-au angajat să realizeze econo­
mii la preţul de cost in valoa­
peste sarcinile de plan, pînă la
8 Mai, 500 maşini de cusut.
Angajamentul prevedea, de ase­
menea, ca lucrările de montaj
să fie numai de bună calitate.
Muncind cu elan şi organi-
zindu-si mai bine munca, ei iu
Trenuri cu supratonaj
La staţiile C.F.R. Petroşani
şi Lupeni, mişcarea de remor-
care a trenurilor cu suprato-
naj a luat o mare amploare.
Tot mai mulţi mecanici de lo­
comotive se angajează să
transporte mat multe vagoane
cu mărfuri la garniturile pe
care le remorcă. Astfel, nu­
mai în ziua de 5 mai a.c.,
Meni saiecese
Antrenaţi în întrecerea socialistă,
muncitorii de la I.U.O. Orăştie obţin
importante succese în muncă Ei duc
o bătălie susţinută pentru îndeplini­
rea angajamentelor ce şi le-au luat.
Astfel, în primele 4 luni ale acestui
an, sarcinile planului de producţie
au fost depăşite cu 1,6 la sută, pro­
ductivitatea muncii a crescut cu 2 la
Succesele cooperatorilor meşteşugarisută, iar angajamentul de a obţine
economii a fost depăşit cu 5 OOP lei.
La obţinerea acestor succese şi-au In frunte cu comuniştii, co­ In fruntea întrecerii socialis­
Ş adus contribuţia îndeosebi muncitorii
^ din sectorul transporturi in comun
ţ care şi-au realizat pianul in pro-
( porţie de 127,2 la sută.
j Din rindul muncitorilor se eviden-
\ ţiază comuniştii Şlelan Koinuc. şofer,
/ i.aurian Romoşan. grădinar, Octavian
c Slroie. zugrav, 5 “>moiiâ Bogdane1:cu.
( zidar şi alţii.
^ TEODOR EAZĂRESCU
I muncitor
l-'W ’---"Vy-J"\,^/WV 'V-r.
° in sala cinomatografuhh"]|
„Gheorghe Doja“ din Ilia s-a des­
făşurat faza raională a concursu­
lui cuitural-artistic al pionierilor şi
şcolarilor. In faţa celor peste 406
de spectatori s-au întrecut forma­
ţiile artistice ale şcolilor de 7 ani
din Ilia, Dobra, Brănişca, Buru­
iene, Ohaba etc.
Pe locul I s-au clasat f trataţiile :
corul şcolii elementare din ilia,
echipa de dansuri din Hurir’iu* şi
brigada artistică de agiţaţie a şco­
lii din Ohaba.
® Tot la ilia in sala căminului
cultural „Nicolae Bălcescu“ s-a
deschis expoziţia bienală de artă
populară (faza raională). Aici sînt
prezentate peste 200 exponate c-are
cuprind diferite ţesături, covoare,
dantele, goblenuri etc. (SILVIU
CERCEA).
® La Haţeg, în sala cinemato­
grafului „Popular“, a avut loc pre­
miera festivă a filmului sovietic
„Generaţie salvată“.
Cu această ocazie, tov. Elena
Avram, secretară a Comitetului ra­
ional U.T.M., a făcut o prezentare
a filmului, care a fost ascultată
cu viu interes de cei prezenţi. (Nl-
'.U SBUCHEA).
* Ofăţenii dm salul Tuşfea. ra­
ionul Haţeg, au început zilele aces­
tea lucrările de renovare la Cămi­
nul cultura! Pînă acum, ei au
prestat t.625 ore de muncă patrio­
tică (SIDONIA BARBU).
° întreprinderea forestieră din
Dobra, a terminat ia sfîrşitu! lu­
nii aprilie campania de împăduriri.
O contribuţie valoroasă şi-au adus-o
utemiştif care au prestat peste 600
ore de muncă patriotică. (PETRE
ILINCARU).
i j r . Si.85
1BgEBGBStPBBlBBBBB5B5MPB?HţnMB
!r::.*TO!fcî»c*ci.T«MmcanR.'ai
V*. O ©
LJm re aB izarise
reuşit ca să-şi realizeze anga­ fotresf'errl©»'
jamentele Încă înainte de ter­
menul prevăzut. Lucrările au In urma angajamentelor luate in
fost de calitate superioară. întrecerea socialistă pe prolcsii, s-au
evidenţiat toate colectivele dc muncă
In lupta pentru înfăptuirea din sectoarele întreprinderii forestiere
angajamentelor luate se evi­ Sebeş Aceasta a determinat ca ta
denţiază întregul colectiv de sfîrşituI primelor 4 luni din acest an
muncă al secţiei. In frunte este să obţină în procesul de producţie
brigada de producţie a tinere­ cele mai frumoase realizări. Aşa, de
tului condusă de maistrul Erp- pildă, planul producţiei globale din
mia Trit. această perioadă a tost realizat in
proporţie de i !2,9.1 la sută. iar pro­
DIONiSIE URECHE ducţia marlă cu 106,80 la sută. La
lucrările de refacerea pădurilor, prin
muncitor metalurgist reducerea preţului de cost s-a realizat
o economie de 60 000 lei. In sectoa­
Gheorghe Stanciu, mecanic de rele de exploatare s-a reuşit ca in­
locomotivă de la depoul Pe­ dicele de utilizare a lemnului de far?
troşani, a remorcat un tren să fie ridicat de la 50 la sută, cît
cu un supratonaj de 206 tone, era planificat, la 57 la sută.
cu destinaţia Hunedoara. In
aceeaşi zi şl mecanicul de lo­ De asemenea, la secţia de indus­
comotivă Gheorghe Arhip a trializare a lemnului din Sebeş, pen­
remorcat pe aceeaşi distanţă tru prima oară, în luna aprilie şi în
un tren cu 196 tone peste primele 5 zile din luna mai s-an rea­
greutatea planificată. lizat cei mai mari indici de calitate
La această secţie se realizează acum
Exemplul lor este urmat şi cherestea de clasa Ili-a, in proporţie
de mecanicii de locomotivă de 40 la sută din volumul de buş­
Petre Rusu, Şanta Frmcisc, teni răşinoase debitat. Succesul s-a
Gheorghe Hudeanu şi Francisc înregistrat datorită reducerii conside­
Rudeanu, care cu locomotive­ rabile a bracului tehnic, respectarea de
le lor dublează garniturile de către ascuţitori a ceaprazului la pîn-
zele de gater şi atenţia deosebită a
trenuri cu supratonaj pe dis­ muncitorilor la executarea tuturor lu­
crărilor.
tanţa cea mai grea pină la
CLEMENT BODF.A
staţia Băniţa.
preşedintele comitetului sindicatului
SIMION BASARAB 1. E. Sebeş
impiegat de mişcare
operatorii meşteşugari din ora­ te s-au situat comuniştii Ta
şul Hunedoara au obţinut in chiris Leonidis, loan Făt.
luna aprilie succese frumoase. meşteşugarii Augustin Crişan,
Iri întrecerea socialistă pe uni- Aneta Sichitin, Stănilă Luca şi
făti, pe primul Ioc s-a situai alţii. Ei sînt numai ciţiva din
centrul de reparaţii ceasornice cei care au contribuit la reali­
care şi-a depăşit saricnile de zarea planului producţiei glo­
producţie cu 99 la sută, dind bale în proporţie de 111 la su­
numai lucrări de bună calitate. tă. a producţiei marfă cu 112
Rezultate asemănătoare au ob­ Ia sută şi la încasări în nume­
ţinut si unităţile de coafură- rar cu 114 la sută.
centru şi complex, croitoria- NICOLAE DONOV1C!
centru şi O.M. şi altele. economist
D u p ă b u nul p la c
Centrul dc distribuirea pîjnii din sa­ .ă gestionara descinde de nenumărate
tul Miercurea are aiişat pe uşă un pro­ ori magazinul mai tîrziu, sau îl închi­
gram de deservire a populaţiei. Felul de mai devreme decît c prevăzut în
cum sînt împărţite orele de serviciu programul afişat.
in timpul zilei, interesează mai puţin. Considerăm că ar ti timpul ca tova­
Dar felul cum gestionara de aici, Mă­ răşii din conducerea cooperativei din
ria Bîrsan, respectă acest orar dc lu­ Miercurea să ia atitudine mai liotărîtă
cru. este mult comentat de către să­ faţă de năravul gestionarei M>rîa Rîr-
teni în ultimul timp. Dc ce? Pentru san.
D© c-3 p l e a c ă a u t o b u z u l m a i
ci e v r e m e ?
intre Călan şi Hunedoara, circulă dc din Călan cu 5 minute mai devrem
cîteva ori pe zi un autobuz. Locuitorii de decît prevedea orarul, (apt care i-,
pe traseu! respecliv s-au bucurat de determinat pe cetăţenii sosiţi de la Si
avantajele ce le sînt olerite de acea­ Mieria să parcurgă pe jos drumul pîn
stă cursă. Jn ultimul timp au avut la Nădâştia inferioară .şi Nădăştia Su
insă multe dezamăgiri. Nu din cauza perioară. Şi nn este prima dată cîni
maşinii, ci din cauza personalului care autobuzul pleacă mai timpuriu. lat
o deserveşte. In ziua de 5 mai, spre dc ce ar fi cazul ca cei ce răspund d
exemplu, şoferul Ion Şerbnn şi taxa­ buna deservire a traseului respecţi
torul Ion Avram au hotărît să plece să-şi facă serviciul mai conştiincios.
O r a r a l tre n u rilo r
De nenumărate ori, călătorii care do pentru că nici în sala de aşteptare <
resc să meargă cu trenul din staţia nici pe peron nu există un orar al sc
C.F.R, Sebeş, sînt nevoiţi să ceară lă­ sirilor şi plecărilor (renurilor care cii
muriri asupra mersului trenurilor de la culă prin localitate.
biroul dc mişcare ori de la şeful sta­ Ar fi bine dacă acest orar s-ar afiş
ţiei (dacă nii-s prea ocupaţi). Aceasta, cît mai curînd,
L u c ru de m în tu îa lă
M-am întîlnit zilele trecute cu o cu­ — Ceva asemănător. îmi vine ca „pus
noştinţă, pe nume Eugen Ciama. Ve­ cu furca“.
nea de la Brad. Ştiam că comandase
acolo, la croitoria de categoria I-a a — Imbracă-1, să-l văd şi eu.
cooperativei meşteşugăreşti „Moţul“, un L-a îmbrăcat. Nu exagerase.
balonzaid. Acum, cînd l-am revăzut, — Şi-acum, ce ai de gînd să faci ?
purta sub braţ un pachet. — însoţeşte mă, te rog, pînă ia Dă-
nuţ. Nu-i croitor la „categoria I-a“,
— Balonzaidul ? — l-am întrebat cu­ dar sper că va reuşi să retuşeze lu­
rios să ai Iu cum a ieşit lucrarea ? crul de mintuială făcut.
¦¦«©?.< I. ANGHEL
corespondent