Page 41 - 1961-05

Wr. 1985 roarirexrraBszcsia^ ^ DRUMUL S0CIAL1SMÜI.l: oss^BsgaBassr^t^^r^i^/'^gESi^ pag. 3
«gaoytg?iyffl&Kaa3affiQes^siiajif^i’^^iswsvtr^-:*•••<¦'¦»».¦•./1 t^yjyjraTC/.gq;w,»awbbmmwbbobrsb

Postul U.T.M. de c o n tr o l Prin cîteva ateliere ale

sprlfie real P. C.Orăştie

isa activitatea tin erilor (Urmare din ong l-a) Evident, o cernere bună şi

In faţa panoului postului mistele Olimpia Vlad şi Viorica doar 1 la sută. Succesul e ex­ rapidă, forme de calitate:
U.T.M. de control al serviciului Bichi, membre ale colectivului, plicabil. Doar toate ateliere­ — s-a mecanizat aproape
administrativ de la I. M. Teliuc, stăm de vorbă cu cei pe care i-am le sc află în întrecere.
s-au strins mai mulţi tineri să criticat, ii ajutăm de cite ori e in întregime transportul;
comenteze proaspăta caricatură nevoie, le urmărim activitatea pe — a fost pus in funcţiune
afişată. Ea reprezintă pe tova­ o perioadă îndelungată de timp,
răşa Doina Mocanii. însoţită de pină la deplina îndreptare. Acest De Sa 20-30 la 4-7 îa sufâ un pod rulant. mai
un text sugestiv caricatura ne procedeu şi-a vădit rezultatele: Ei dar cite nu s-ar
relatează că respectiva nu par­ absenţele nemotivate s-au redus
ticipă la munca cultural-educa- simţitor, s-a întărit disciplina şi Am făcut constatarea a- putea spune. De pildă, mun­
tivă invocînd „o mie de (după punctualitatea in muncă, tinerii
dinsa) motive“. participă cu tragere de inimă la ceasta, adică reducerea rebu­ ca întregului colectiv pentru
munca cultural-educativă.
Ciţiva tineri îşi dau coate şi tului de la 20—30 la sută ridicarea calificării tuturor
rid : lntrcbînd-o mai pe larg des­ la 4—7 la sută, în atelierul muncitorilor sau intr-ajuto­
pre fel 111 in care postul U.T.M.
— A „prins-o" bine postul! de control a sprijinit munca cul­ turnătorie al secţiei a III-a rarea oamenilor Cred însă
— S-o veizi acum pe Doina! tural-educativă am aflat că o
— Ei, o să facă cum au făcut serie de tovarăşe de la adminis­ metalurgică a fabricii. Şi că v-am spus de-ajuns pen­
foţi cei luaţi „in evidenţa“ pos­ trativ, printre care Doina Moca­
tului — o să se îndrepte. nu, Georgeta Sandu, Melania saltul — căci e un salt im ­ tru a vă da seama că oa­
Şi, intr-adevăr, după clteva Roşea şi altele nu participau la
zile, pe panou apăru răspunsul acţiunile organizate de club in- portant pe frontul calităţii menii despre care vorbesc
tovarăşei Doina Mocanu: promi­ vocind motive neîntemeiate. Pe
siune de îndreptare dată colegi­ acestea postul U.T.M. de control — a avut loc intr-un timp sînt .fruntaşi intre fruntaşi"
lor de muncă. le-a ajutat prin citeva texte vi­
oaie, incisive şi caricaturi inspi­ relativ scu rt: 6 luni. Fireşte după cum, îmi spunea unul
La postul U.T.M. de control rate. Apoi, s-a stat de vorbă cu
de la administrativ este un obi­ ele arătindu-li-se cum ceilalţi ti­ faptul m-a bucurat şi m ă din maiştrii din secţie. Şi
cei bun. Tovarăşilor criticaţi neri de la administrativ, mem­
pentru abateri Ia locul de mun­ bri în formaţiile artistice ale clu­ îndemnat în acelaşi timp să cind zic ..fruntaşi intre frun­
că, sau în afara acestuia, nu li bului, participă cu regularitate
se ridică „poza“ de la panou pină la repetiţii, se străduiesc să ri­ aflu cile ceva din munca oa­ taşi“ mă refer înainte de
nu răspund postului ce au de dice calitatea spectacolelor pre­
girtd să facă : să se îndrepte sau zentate. Treptat, tovarăşele criti­ menilor de aici, să văd cum torăc la turnătorii loan Cris-
nu. Toţi criticaţii, au răspuns cate au fost atrase de colectiv
pină acum, cum era şi firesc pen­ spre munca cultural-educativă muncesc ei pentru a reduce tea şi Toma Lupu şi la cei
tru un tinăr utemist. Postul desfăşurată la club, in special
U.T.M. de control nu se limitea­ spre activitatea artistică, unde rebutul cil mai mult. doi inovatori mai sus amin­
ză insă la afişarea unei carica­ în prezent participă cu însufle­
turi şi publicarea răspunsului ce­ ţire, numărindu-ce acum printre ^ In micul atelier — spun tiţi.
lui in cauză, ci urmăreşte răs­ cei mai buni artişti amatori ai
punsul faptelor. Despre aceasta clubului. ) că-i mic cornparlnău-l cu ce- 4 - 7 la sută rebut U se
am vorbit cu responsabila pos­
tului U.T.M de control tovară­ Continuind să fie aproape de ( lelalte ateliere — se toarnă pare totuşi prea mult. tur-
şa Marfa Rotarii. preocupările tinerilor, postul
U. T. M. d'1 control va acorde \ piese foart e import ante. care aătnrilor. Telul lor este zero
— Dacă am face numai cari­ acestora un sprijin real, eficient
caturi şi-am accepta răspunsuri în activitatea ne care n desfă­ \ cer o mare precizie. Robi şi ei către el tind. La unele Muncitorii fabricilor de tractoare din R.I’.D. Coreeană produc tot inai multe tractoare pentru agricultura ţării.
şoară zilnic afit in cadrul între­ IM FOI O: Iraclor de tip nou produs de fabrica de tractoare Kijang. ,
de dragul autocriticii, ne-a spus prinderii cit şi în afara ei. v neţi de înaltă şi joasă pre- loturi de piese au reuşit să

tovarăşa Marta Rotaru, munca C. VASILF. } siune, doze antigrizuioase. lucreze fără rebut şi acest Cea mm scurta durată
} ventile de siguranţă, redac­ 'urm le-a dat curai. Acum
noastră ar fi pur formală şi n-ar de reparaţie
tori — iată cîteva categorii se preocupă de introducerea
da rezultai'1. împreună cu ufe-
de piese turnate a'ei. Pre­ vrei cale mecanice de tur­ m PROGBAMUL DE
tenţioase. nu ? Ei bine toc­ nat Fireşte ea va contribui

mai nici a fes!: redus rebu­ la reducerea rebutiPu.' Vor

. tul mai mult. mai lua însă şl alte m 'suri­ Recent, colectivul secţiei cup­
toare industriale a Combinatului
ţ Scă enumăr şi ciţiva factori şi atunci ..zero“ va fi mai siderurgic Hunedoara a predat 14 MAI 1901
oţelarilor de la oţel aria Martin
( care au contribuit la îmbu­ aproape. ¦!t nouă, cuptorul nr 2 ieşit din re
paraţi? capitală.
nătăţirea calităţii produse­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzică dis­ prietenie; 9,30 Muzică populară romî-
La această lucrare s-au ma­ tructivă ; 8,00 Ginim! voioşiei ; 8,-10 „Iu neascâ; 10,00 Duete din opere; 10,50
lor. Aş mai ave-' multe lucruri nipulat circa 300.000 bucăţi că­ Transmisie din sala Ateneului a con­
rămidă refractară, s-au realizat excursie“, muzica uşoară ; 9,30 Teatru certului orchestrei simfonice a Filar­
— a fost pus in funcţiune frumoase de spus despre 160.000 lei economii prin folo­ la microfon pentru copii: „(Jatia şi cro­ monicii de Stat „George Luescu", di­
codilul“, prelucrare şi dramatizare do rijor Hnns Sxvarowsky (Viena); 13,15
un malaxor pentru ameste­ munca p'ină de avlnt a co­ sirea unor materiale recuperate Margareta Sipoş şi 1. Margulius după „Viată nouă, cîritec nou“, program dc
povestirea scriitorilor sovietici Igkield cintece populare romineşti ; 14,30 La
carea nisipului de miezuri lectivului Fabricii ch’mice şi, mai important, s-a înregis­ ii Ghermet; 11,30 'Jameni şi faptei microfon : Satira şi umorul; 16,00 Vor­
12,15 Noi înregistrări de muzică uşoară beşte Moscova !; 17,30 Din creaţia com­
In acest fel se realizează un Orăştie. Mă opresc însă trat cea mai scurtă durată de rcmîueaseă ; 12,30 Fragmente din ope- pozitorului Elly Roman; 18,30 Emisiu­
reparaţie la aceste cuptoare. Suc­ reta „ţara surUii-ui" de Frantz Leiiar; nea pentru marinari; 20,05 „Sâptâmîna
nisip omogen miezuri de ca­ nici Tin totuşi să vă spun 13,10 Dc loatc pentru to ţi; 15,30 La muzicii cehoslovace“, muzică uşoara şi
cesul s-a datorai controlului ri­ şezătoare; 16,35 Melodii de muzică de dans; 21,15 Antologie clasica: Cin
litate : dregi cititori că mi-a >:lă. lirica universală; 21,30 Program pentru
guros al operaţiilor pe schimburi, uşoară; 19.05 Program de cînlcce şi iubitorii de romanţe; 23,10 Muzică de
— lăcătuşul Pruncise Del­ cut calitatea produselor fa­ ¦icuri populare romineşti; 19.30 Tea­ dans.
bunei organizări a muncii şi în­ tru la microfon: „Liturghia de In mie­
ta şi fumătorul Troian Dea­ bricii. Sînt. mulţumit şi de zul nopţii“ de Peter Karvas; 21,15 Mu­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
trecerii socialiste, ai cărei frun­ zică de dans; 23,07 Muzică simfonică. 19,00; 22,00; 23,52 (programul I ) :
să au venit cu o inov itte : caUiatea produselor chimice 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (progra­
taşi s-au dovedit a ii zidarii sa- PROGRAMUL. II 7,30 Melodii popu­ mul II).
o s'tă meca'ăco nrnfru cer­ şi de a celor metalurgice. lare romineşti interpretate de tarafuri;
motori Ionii Toma, Gavrilă Co­ 8,30 Şcoala şi viaţa ; 9,00 Din cîntecele
nut nisipul de turnătorie. rONTROLIJL DE CALITATE coş, Martin Roja şi maiştrii Mi- dc luptă ale tineretului pentru pace şi
.-'W V ./W s .. -V A . • /'Wv'.v/W \ .A ^ v .•z'W'— /vo
hai Balaş şi Looutin Curtean. ____
CA RJ! APAROTE

'V'N/-' .•'V/N/N/N»"

LITERATURĂ POLITICĂ textului — 47.10 lei (pînzat). S fD
Gh. Dindere: Activul fără Ed. ştiinţifică. 1H liiaM lSlflE....... mbsks
de partid — ajutor perma­ -wsgmmBlat" '
nent al organizaţiei de bază. GEOLOGIE
(Din experienţa unor orga­ I. Atanasiu : Cutremurele II MAI Iubi Magazinels cooperativelor de consum din
nizaţii de bază din raionul de pămînt din Romînia. Con­
Segarcea, regiunea Oltenia) cluzii, sistematizări şi unele DEVA: Muntele: HUN EDOA !SESIONEIS HHNEDOBRi
„Construcţia de partid şi de completări ele Emilia Saulea. RA : Războiul vesel a lui Don
stat". 190 pag. 4- numeroase Pcdro : PETROŞANI: Două eta­ vă oferă un bogat set
je de fericire: Regele Nea- liment de mărfuri :
92 pag. — 0,90 lei. planşe în afara textului — polului: SEBEŞ: Portretul
13,70 lei. unui necunoscut : ALBA IULIA: - Ţesături butnbac, lină
Ed. politică. şi mătase ;
Ed. Acad R.P.R. Discipolul diavolului.: Legea e
LITERATURĂ Valeria Vfiralevirh Velcea: lege: SIMERIA: Roznnnrie : - încălţăminte ;
ŞTIINŢIFICĂ Masivul Bucegj — Studiu ORAŞTIE : Soldaţi, fără urător - conlecţii ;
mă: HAŢEG - Frumoasa aven­ - tricotaje ;
BIOLOGIE geomorfologic. Prefaţă de N. tură: BRAV: Alerg după o - articole de galanterie ;
Oncescu. stea : TONEA : Nu vreau să mă - parlnmcrie—cosmetice,
V Bolnariuc: Din istoria însor : TEIUŞ: Eugenie Gran- - articole de uz casnic ;
172 pag. — 17.80 lei. d e t: ZI.ATNA: Miciman Paniw - aparate radio, bicicle­
b'oloniei generale. Capitolul Ed. Acad R.P.R. ILIA ¦ Cuibul vuiturilor: APOI
DUL DE SIJS: Mamelucul te. motociclete, mo­
„Din istoria biologiei genera­ LINGVISTICA torete ;
AL Rosetfi. B. Gazam • Iste­ - articole electrice.
le în Romînia" a fost scris Fot felul de produse a-
ria limbii romine '!Unire ¦!. âoaoffEBsaaîVi:::?*k?!suQ? S ici* tgtü limenlare şi băuturi.
de S. Gbiţă. De Ia oripdni oină la înce­
putul secolului al XIX tea.
700 pag. + numeroase
560 pag. — 70 lei.
scheme şi planşe în afara Ed. stiimiticib întreprinderea „Marmura" din Si meria. Aspect do la rampa de tkscârca-
re a blocuri lar de mormura.
--N X .'N AAA / 'N/V'v,

'---------

Popoare cacred r e p t u l a ţăranilor din Guiana brita­ altele cu caracter serici-cul­
nică. tural au s ţ 'nat pe coi •aialiş-
ia viaţă tii britanici şi sub pretextul
Din cauza subalimentaţiei şi descoperirii unui comO~t „co­
Guiana britanică este una pretenţii, ceea ce în secolele exploatate de către două fir­ a lipsei de asistenţă medicală, munist“, au suspendat Consti­ AL FA BRICII DE
me engleze. După cel de- al II- populaţia din Guiana britanică tuţia, au înlăturat de la putere ANTIBIOTICE IAŞI
clin posesiunile engleze din următoare duce la lupte intre !ea război mondial companiile cade pradă molimelor. După guvernul legal şi au arestat o
America Latină. Situată la nord Franţa, Anglia şi Olanda. engleze au cedat, nu de bună datele oficiale, în această ţară seamă de conducători ai Par­ UNGUENT PENTRU
voie, marilor trusturi ameri­ 8 locuitori din 10 sînt bolnavi tidului popular progresist. UZ V E T E R I N A R
de Brazilia, la est de Venezue­ Prin tratatul din 1814, Olan­ cane, exploatarea unor begă- de diferite boli.
la. cu ţărmurile nordice scăl­ da este constrinsă să cedeze ţiii ca aurul şi bauxita. Dar toate măsurile repre­
date de Oceanul Atlantic, aceas­ Angliei trei colonii, care în Condiţiile de muncă şi de trai
tă tară se întinde pe o supra­ anul 1831 au fost unite îor- In timp oe profiturile socie­ sint atît de insuportabile in­ sive luate de guvernul britanic
faţă de 232.000 km. pătraţi, mindu-se. astfel Guiana brita­ tăţilor engleze şi americane se cit in nenumărate rînduri popu­ nu au putut înăbuşi glasul
adică aproape cit a Angliei. nică, Franţei şi Olandei >'âmî- ridică ia sume fabuloase, ex­ laţia din Guiana britanică s-a Populaţiei din Guian?, brita­
Pcr-ulstia alcătuită în majori­ ploatarea băştinaşilor din Guia­ ridicat împotriva asupritorilor nică.
tate din indieni, negri ei mu­ nînciu-le posesiunile din nord- na britanică este din ca în ce Prin denV'-straţii şi greve care
latri, numără abia 500.000 lo­ estul Americii de Sud, cunos­ moi cruntă, iar condiţiile de au cuprins diverse ramuri de In alegerile din 1957 Parti­
cuitori. Limba dominantă în cute sub denumirea de Guiana trai se aseamănă cu cele de activitate oamenii muncii din dul romilor progresist a ieşit
Guiana britanică este limba franceză şi Guiana olandeză. pe timpul sclavagismului. această ţară luptă împotriva din nou victorios continuind s'
colonialiştilor britanici. .Guia­ acum lupta pentru eliberarea
eneleză Colonialiştii englezi au in­ na pentru guinez;!“ aceasta este naţională.
staurat în această ţară un re­ lozinca care mobilizează pe toţi
Principalul oraş şi port Ia G U IA N A gim sălbatic în condiţiile că­ locuitorii din această colonie. Guvernul englez refuză însă
Oceanul Atlantic este George­ ruia populaţia locală este con­ cu Incăpăţînare să acorde in ­
damnată la murea silnică şi Administraţia colonialistă mi­ dependenta acestei colonii.
town (104.300 locuitori). B R IT A N IC A la înfometare. Muncitorii băş­ nă în mină cu proprietarii de propunindu-i doar o constitu­
Locuitorii acestei ţări se o- tinaşi de pe plantaţii sau cei plantaţii reprimă cu cruzime ţie ciuntită. Poporul din Gu­
care lucrează în condiţii grele orice acţiune revendicativă a ian? britanică este însă ferm
cună îndeosebi cu agricultura. fn minele de aur sînt nevoiţi muncitorilor băştinaşi şi caută hoţărît să continue lupta pină
să muncească 10— 12 ore pe zi, să împiedice prin toate mij­ la cucerirea independenţei.
în Guiana brii amcă se culti­ Populaţia Guianei britanice a atunci cind au unde lucra. loacele realizarea unităţii cla­
sei muncitoare. ,.Nd — a sous .legan, con
vă mult trestia de zahăr, ore­ simţit din piin jugul colonia­ Pămintul fertil al Guianei bri­ ducătorul Partidului popular
tanice este lăsat in paragină. Cei ce muncesc din Guiana oro-gresist din Guiana britanică
zul, cafeaua, cacao, cocotierul, liştilor britanici. In această In general sc insăminicază mai britanică sînt mobilizaţi la la o conferinţă tinută ta Lon­
puţin de 0.5 la sută din supra­ luptă de către Partidul popu­ dra — am învăţat că liberta­
tutunul, majoritatea produse­ ţară industria de zahăr este faţa ţării, in timp ce mii de lar progresist condus de Dr. tea nu poate fi cucerită numai
ţărani suferă din cauza lipsei Chedcîi Jagan. Sindicatele mun­ prin. rugăminţ-î şi proteste paş­
lor obţinute fiind exportate. denumită „colacul de salvare1’ de pămînt. Majoritatea acestora citorilor şi alte organizaţii de nice. Sînt necesare acţiuni di­
sînt nevoiţi să arendeze pămînt masă reprezintă c’e asemenea recte...!“
Peste 80 la sută din teritoriul al Guianei britanice. Bogăţia de la moşieri în condiţii grele. Ex­ o forţă care se opune cu tot .WWV\AAVsWVW/AA/WS/V-VC/VW'. c\''vWV\A 'AVA*v/V'
ploatarea colonialistă, linsa de mai mult succes colonialismu­ Zilele colonialismului, după
ţării, este aeoprrit do păduri este monopolizată de trei com­ pămînt, arenda mare. preturile lui britanic. cum bine se ştie, sint numă­
rate.
In subsol se află bogate zăcă­ panii engleze „Booker Bros Mc scăzute la orez şi la alte pro­ în alegerile din anul 1953
Perfidul popular progresist a Declaraţia cu privire la acor­
minte de minereuri ca bauxită, Cannelland Company“, „Dema­ duse agricole şi nemai vorbind ieşit, victorios obţinînd în Ca­ dare? independr•¦'tei ţărilor co­
aur, diamante, magneziu. meră 18 locuri clin 24. Guver­ loniale adoptară do către Adu­
rară Ccmpany“ şi „Davstfn and de metodele învechite de cul­ nul format a cerut limitarea narea Generală a O.N7U. la 14
drepturilor colonialiştilor en­ decembrie 1960, constituie un
k Company“. Prima din aceste tivare a pămîntului, toate aces­ glezi. naţionalizarea marilor imbold la lupta imită pentru
tea sînt cauzele situaţiei grele plantaţii de trestie do zahăr eliberarea popoarelor înrobite
Primii care au ocupat acest companii controlează prin fir­ care aparţin capitalului străin. de crionia.î'sm printre care se
Reformele cerute precum şi află si cel din Guiana brita­
teritoriu au fost corăbierii spa­ mele care-i sint subordonate nică.

nioli la sfirşitul secolului a! circa 70 la sută din întreaga AL GÍN.IU

15- lea şi începutul celui de-a1 producţie de zahăr. Influenţa

16- lea începând din secolul ai acestei companii este atît de

16-lea acest teritoriu este aca­ puternică, incit adeseori ţara

parat de către olandezi şi en­ nu este numită Guiana brita­

glezi. olandezii înfiinţând aici nică ci „Guiana Bookerilor“.

primele centre colonialiste. Bo Dar aşa cum am arătat.

săţiile solului şi subscluhr Guiana britanică este bogată

Guianei atrag însă şi pe alţi şi în aur. bauxită şi alte mi­

colonialişti care ridică diverse nereuri. Aceste minereuri sint