Page 43 - 1961-05
P. 43
í' 7:f'T'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA1
uru.
mu soc'm
Anul XiII. Nr. 1986 Duminică 14 mai 1961 4 oagini 20 bani
Oraşele şi satele noastre, Un nou piîSverizator
tot mai frumoase Minerii din Ghelar s-au con- tă vreme la îmbunătăţirea sis-
vins de mult de însemnătatea ternului de pulverizare a apei.
în urma ana- ----- Mai merită a periorajului umed. Totuşi, aceas- Pînă la urmă a găsit soluţia şi
tă valoroasă metodă de lucru cu posibilităţi locale a confec-
lizei rezultatelor IOAN CÎMPEANU fi evidenţiată şi era îmbrăţişată cu greu de unele ţionat un nou pulverizator. Re-
echipe. Şi aceast'a din cauză că zultatele obţinute sînt' excelente.
obţinute în în- preşedintele Comitetului executiv iniţiativa cetă- utilajul nu funcţiona bine. Minerii apreciază pulverizatorul
ca foarte bun. Aşa se face că re
trecerea patrio- al Statului popular raional ţendlor din co- Mecanicul Nicolae Lăscuţoi, cent l-au cerut şi minerii din
unul dintre muncitorii fruntaşi \.!Îea Jiului.
tică, în etapa Orăştie munele Băcăinţi ai întreprinderii, s-a gîndit mul-
1 ianuarie — 1 ------ şi Homorod
mai, sfatului popular al raio- care prin munca lor voluntară
n-uilui Orăştie i s-ia decernat au redeschis un drum lung de
drapelul de Sfat popular raio 8 km. Aici ei au făcut săpături, o,
nal fruntaş pe regiune în rea au transportat piatră iar pe P E N T R U B M B U N A T A fIR E A
lizarea tuturor sarcinilor de unele porţiuni au aşezat pavaj. C A L E T Â T0 R M I N E R E U L U I
plan. Fără să vreau, în momen Pentru această acţiune şi pen
tul decernării drapelului mă tru multe alte lucrări de inte Comitetul de partid al minei mai mult metal în siderită şi cu
gînde'am la noul aspect gospo res obştesc, comuna Băcăinţi Teliuc a analizat zilele trecute, 8 la sută in limonită, ceea ce
dăresc al raionului şi la har a fost declarată fruntaşă pe ra intr-o şedinţă plenară lărgită, echivaiează cu depăşirea anga
nicii lui locuitori care în peri ion în acţiunile gospodăreşti. calitatea minereului de fier ex jamentului luat în cinstea ani / Echipa condusă de minerul
s Traian Dioancă de !a E.M. De-
oada amintită, au realizat prin De menţionat că. cea mai mare tras in acest an. La şedinţă au versării partidului cu mai mult ^ va a extras peste planul de Cu forţe sporite
> producţie în luna aprilie o în-
munca lor voluntară, lucruri parte din lucrările amintite au fost invitaţi şi iurnalişti din Hu de 100 la sută. ^ semnată cantitate de minereu.
demne de toată lauda. Mă. re fost propuneri făcute de ce nedoara. In încheierea şedinţei a fost > IN CLIŞEU : un schimb din
fer în primul rînd la acţiunea tăţeni cu ocazia alegerilor de Atit referatul prezentat, cit şi alcătuit un plan de măsuri pen echipă înainte de a intra în la întreţinerea culturilor!
9
de înfrumuesţare a comunelor la 5 martie şi cărora comite discuţiile purtate, au reliefat tru continua îmbunătăţire a ca ^ şut. ^
(
şi oraşelor care în cinstea ani tul exeutiv a! Sfatului popu succesele obţinute de mineri pe lităţii. Printre altele, în plan se
versării partidului a devenit o lar raional le-a acordat, toată linia îmbunătăţirii calităţii. Ast prevede extinderea iluminatului L a sef§53 CîIreSc a G . A . S . Petreşfli
preocupare principală pentru atenţia. fel, anul acesta s-a livrat Hu electric la toate locurile de
cetăţeni, deputaţi şi sfaturile Bilanţul realizărilor de pînă nedoarei minereu cu 5 la sută muncă. Cu mai bine de o săptămână tă pe toate cele 40 lia. cu po
populare comunale. acum se concretizează prin a- în urmă, lucrătorii secţiei Cli rumib pentru boabe, pe 20 ha.
ceea că s-au făcut lucrări în Oţelari în excursie nic a G.A.S. din Petreşti au cu cartofi şi pa 5 din 32 ha.
Fără îndoială că succesele ob valoare de peste 920.000 lei, terminat de executat plivitu) semănate cu porumb pentru si
ţinute pe această linie se dato- sumă ce reprezintă o economie Un grup de 47 tineri oţelari orzului pe toate cele 105 ha. loz.
resc în mare parte şi îndru apreciabilă. Important de amin fruntaşi în producţie de la oţe- ocupate cu această cultură. De
mării primite din partea Comi tit este faptul că fiecare lo lăria nouă din C. S. Hunedoara, atunci, ei au început de zor la Concomitent, s-a executat
tetului raional de partid. Dato cuitor al raionului a prestat au făcut o excursie de 2 zile la prăşitu] porumbului şi al car
rită acestei îndrumări s-a năs pînă acum, la toate acţiunile fabrica textilă din Cisnădie. tofilor. In numai cîteva zile, sapa mare la via care se în
cut şi iniţiativa — care a luat gospodăreşti întreprinse, cîte Printre excursionişti se afla şi cu ajutorul sapelor rotative, a- tinde pe 72,40 ha. şi s-a pre
caracterul unei susţinute între 5 ore de muncă voluntară. Ba- maistrul oţelar, Ştefan Tripşa. ceastă lucrare a fost executa
ceri : „Fiecare sfat popular să portlnd nulmărui orelor de Erou al Muncii Socialisto. gătit întregul utilaj pentru în
se ridice la nivelul fruntaşilor muncă voluntară şi suma eco Excursioniştii au vizitat muzeul
din toate punctele de vedere“. nomiilor realizate la numărul Brunckental, grădina zoologică ceperea stropitului viţei de vie.
In special, în problema gospo cetăţenilor din raion, a reieşit din Sibiu, iar la fabrica textilă
dăririi comunelor şi oraşelor, că pînă în prezent s-a obţinut, din Cisnădie au participat la o G . A . C . Te8uş
întrecerea a dat rezultatele cele prin muncă voluntară o econo joie de tineret, organizată de că
mai frumoase. Numai pentru mie de cîte 14 lei pe cap de lo Aspect de la tre comitetul U.T.A4. pe fabrică. Colectiviştii din Teiuş s-au tofi, lucrare care a fost execu
construcţiile de şcoli, cămine cuitor. O.s.M. 2 a C.S. situat în primăvara acestui an tată pînă ieri pe mai bine de
culturale, poduri şi alte lucrări Hunedoara. Se Raciişfi de onoare printre fruntaşii raionului Al 20 ha. din cele 50 ocupate cu
de interes obştesc au fost pro In faţa noastră însă stau sar toarnă fonta in ba în ceea ce priveşte lucră sfeclă de zahăr şi pe 2 ha. cul
curate şi transportate prin cini din ce în ce mai mari, cuptorul nr. 3. rile de însă-mînţări. Tot prin tivate cu oartofi.
munca voluntară a cetăţenilor legate de gospodărirea comu tre fruntaşi se dovedesc a fi
3 270 m.c. de diferite materiale. nelor şi oraşelor. Dar, în dife In oraşul Deva, s-a înmînat ieri in şi ia muncile pentru întreţine La via care se întinde pe 2,44
De asemenea s au reparat a- rite adunări populare şi în se signa „Radist de onoare“ unui număr rea culturilor. O confirmă re ha. s-a executat sapa mare, iar
prcape 30 km. de drum, s-au siuni ale sfaturilor populare de 5 tovarăşi care au adus o contribu zultatele. Pînă în prezent, ei in grădina de zarzavaturi s-au
curăţat 2.812 ha. de păşune, comunale, oamenii muncii din ţie deosebită ia extinderea şi moder au plivit griul pe întreaga prăşit gulioarele şi varza de
s-au plantat pomi pe o supra raionul Orăştie şi-au manifes nizarea reţelei de radio şi radioficare suprafaţă (260 ha.), orzul pe
faţă de 25 ha. şi s-au săpat tat hotărîrea de a consolida şi din regiunea noastră. Cei care au fost 20 ha. şi griul de primăvară vară pe două ha.
canale pentru îmbunătăţiri fun dezvolta succesele obţinute pl- distinşi cu această insignă sînt tova pe 18 ha. In scopul prevenirii îmbol
ciare pe distanţă de 5.350 m.l. nă acum. Ei îşi dau seama că răşii Florea Constantin din Ilia, Con
este o datorie a. lor. de onoare, stantin VeVesov din Baia de Criş, Ilîe La începutul acestei săptă- năvirii- oilor de di stomaleza,
Un mare volum de lucrări de a justifica prin fapte titlul Gligor din Apoldul de Jos, Irimie Con mîni s-a început şi praşila oar colectiviştii de aici au execu
prin muncă voluntară s-a fă de raion fruntaş pe regiune. stantin şi Ştefan Buhatereţ din Deva. bă la sfecla de zahăr şi car tat zilele trecute şi stropitul u-
cut în oraşul de reşedinţă al De aceea, cetăţenii au venit cu nei păşuni (90 h'â.) cu soluţie
raionului. Orăştie. Aici. au fost diferite propuneri oare, aplica de sulfat de cupru.
plantaţi 1.500 pomi ornamer te în practică, vor asigura ra
tali din care 500 procuraţi de ionului nostru şi în viitor, ti Ls G.A.C. Pricaz
către cetăţeni, s-a amenajat, la tlul de raion fruntaş.
cul Sumuştău. pe marginea că Cîştigăîorli începînd1 din vreme . lucrările cutat această lucrare pe 16 ha.
ruia s-au plantat 150 de plopi Studiind aceste propuneri. întrecerii de întreţinerea culturilor, har în mai puţin de 3 zile. Acum
si s-a reprofilat strada Olga
La secţia de preparare a cărnii şi ŞTIRILE ZILEI nicii colectivişti din Pricaz, ra ei muncesc cu însufleţire la
conservelor a I.R.I.C. Deva, pe baza ionul Orăştie, au reuşit să exe praşila flcrii-soarelui. Pînă ieri,
rezultatelor obţinute în întrecerea pen
tru îmbunătăţirea calităţii, muncitorii Un nou abataj armat în fier cute în întregime plivitul griu 12 mai, s-au şi prăşit peste
Dumitru Beraru, Riger Reinhold, Mă lui (190 ha.) şi a orzului pe 12 ha. din cele 27 ha. culti
ria Popa şi Gheorghe Bulac au fost
Bancic pe care s-au transportat Comitetul executiv al Sfatului declaraţi fruntaşi în ramura de pro Conducerea Exploatării miniere Vul ducerii tehnicii noi în producţie. Ast toate cele 55 ha. vate cu această plantă.
ducţie in care muncesc. can acordă o atenţie deosebită intro- fel, în luna aceasta, la sectorul II, în De îndată ce plantele au De luni (15 m-ai) se va în
98 m.c. piatră. Tot aici s-au popular raional a ajuns la con stratul III, a tost deschis un nou aba
FLOREA NEDELCIU Premieră taj frontal armat în tier. fost îndeajuns de dezvoltate, cepe praşila sfeclei furajere şl
mai întreprins şi alte acţiuni cluzia că pînă la sfîrşitu! anu s-a început şi prăşitul carto a porumbului pe acele parcele
patriotice ca îndiguirea Văii lui se pot face multe lucruri muncitor
Beriului pe o lungime de 300 bune Astfel, pornind de la rea Teatrul de estradă de stat din oraşul In prezent, la sectorul II sînt 3 aba filor. Partioipînd în număr ma unde este îndeajuns de dezvol
m.l. unde s-au plantat 2.000 lizările care ne-au situat. în
puiet! de salcim-i şi salcie, s-a Deva va prezenta astăzi şi mîine la taje frontale armate în tier. re la lucru, colectiviştii au exe- tat.
regenerat pădurea Cendea prin fruntea întrecerii patriotice. orele 21, în sala cinematografului „Fi- ==== = ^ -:_- .T^=r—
limon Sîrbu“ din Deva, spectacolul în
plantarea a 35.000 puieţi de di
ferite specii etc. (Continuare tn pag. 3-a) premieră intitulat „Pe treptele revis
tei“ de Bogdan Căuş şi M. Maxiinilian.
Muzica aparţine compozitorului N. Kir- LA PR Á S!I
culescu — Laureat al Premiului de
Stat şi V. Veselovschi. Dirijor Ştefan Ploaia care nu mai buruieni. De mîine de făcut. Pînă atunci trolează lucrarea. A-
Răduţ. , contenise cîteva si trebuie să ieşim la trebuie să fim gata. poi, dă din cap, în
prăşit semn că este mul
Unde mergem azi? le la rină, s-a oprit Seara, brigadierul ţumit. Are şi de ce
deodată. Din ţarina — Pe Marin l-ai şi preşedintele gos să fie mulţumit bri
« Teatrul de stat „Valea Jiului“ din gospodăriei colective întllnit ? El ce zice? podăriei s-au sfătuit gadierul. Treaba mer
Petroşani prezintă azi, în cadrul stu din Dobra, întinsă pe îndelete. împre ge ca pe roate. Du
dioului experimental din localitate, la cit vezi cu ochiul, — A fost doar şi ună au stabilit ca a pă ritmul în care
orele 19,30 comedia în 3 acte „Jocul ies acum aburi cu el cu mine. Ce să doua zi toate echi se lucrează in cel
dragostei şi al intîmplăril. miros de pâmînt şi sică ? începem. pele din brigadă să mult două zile în
de verdeaţă crudă.. înceapă prăşitul flo- treaga suprafaţă (8
o La clubul „Siderurgistul“ din Hu — Dacă toţi sin- rii-soarelui, deoare hectare) ocupată cu
nedoara, tov conferenţiar universitar In curtea gospo- teţi de părerea as ce pămintul era bi floarea-soarelui, va fi
Radu Vişan, va ţine o conferinţă, în dăriei) Nicolae Stre- ta, de mîine ne pu ne zvintat. prăşită. încă o zi şi
cadrul lectoratului cu inginerii despre tem porni. Vorbiţi va fi terminat şi
„Probleme actuale ale situaţiei inter teanu, brigadierul co cu şefii de echipă, Sfatul a continuat prăşitul mentei. Cî.t
naţionale“. Conferinţa va ti ţinută in lectivei, nu mai are pregătiţi atelajele. apoi pe echipe. Fie despre cele 8 ha.
cursul dimineţii. astimpăr. Aleargă de căruia dm acestea, plantate cu cartofi,
ici colo. discută cu Mă duc şi eu pe la fiecărui om, i s-a acestea sînt de acum
® Arena de popice Constructorul din şefii de echipă, cu cimp să văd care-i explicat cu amănunt prăşite, iar cu po
Bărbăteni, găzduieşte azi la orele 8 în- conducătorii de ate situaţia. O să trec ce are de făcut. rumbul nu vor avea
tîlnirea de popice, contînd pentru cam laje, mai trece încă să văd şi menta, că prea multă bătaie
pionatul republican, între echipele fe odată pe la remisă, după cit se arată * de cap. Şeful brigă
minine Vîscoza Lupeni — U. T. Arad. unde cele 10 prăşi- cred că şi. ea îi nu zii de tractorişti-de
tori ale colectivei mai bună de prăşit. A doua zi, nici nu la SiM.T. Dobra care
® Pe terenul şcolii pedagogice din sînt gata pregătite, mijiseră bine zorile deserveşte gospodă
Deva va avea loc azi începînd de la apoi se îndreaptă După plecarea pre•* pe sub geana orizon
orele li,30 întîlnirea amicală de bas spre birouri. Chiar în şeăintelui, Nicolae tului cină colectiviş ria, le-a făgăduit că
chet între echipele Mureşul din loca uşă îl intîmpină Nea- Streteanu se duse tii o şi porniseră
litate şi C.S.M. Sibiu. gw Roman, preşe tot într-o fugă că spre cimp. Aerul era va începe lucrul cel
dintele. tre locul unde-l în proaspăt şi umplea
®*Tot la Petroşani pe terenul Elevul, tîlni pe Marin Din- plămînii cu o răco- mai tirziu la 14 mai.
echipa de handbal în 7 Ştiinţa din lo — Ce-i Nicolae, ce că, secretarul orga reală plăcută. Dru
calitate, care activează în cadrul cam umbli aşa ca prîsne- nizaţiei de partid. mul, nu prea lung, a Pînă atunci vor fi
pionatului categoriei A, va întîlni la lu ? Te văzui pe fe fost străbătut de
orele 19,30 echipa Dinamo Braşov. reastră cum dădeai — Marine, îl stri grabă. gata şi colectiviştii
ocol peste tot. Ce gă el de departe,
Şantierul de construcţie al s-a intîmplat ? vorbii cu preşedinte Apoi aşa cum. fu ca să poată trece cu
noilor laminoare de la Hune le. De mîine ieşim. sese rînăuiala de cu
doara. Se montează scheletul — Păi ce să fie. seară, oamenii au in sapa printre rînduri
metalic ia acoperişul halei de iacă am dat pe cimp Mai adineaori porni trat în lan.
profile mijlocii şi benzi. azi dimineaţă. Cit şi el pe cimp să va pentru a înlătura şl
şchioapa-i răsărită dă cum se prezintă Nicolae Streteanu
fioarea-soarelui. Şi. culturile şi cină s-o trece de la echipă buruienile ce vor ră-
pe lingă ea, potop de întoarce ne-om sfă- la echipă, s-apleacă
tul împreună ce avem din loc in loc şi con mîne după prăşi-
toare.
V. EÎŢAN
1- OyVN—'-'Vv"'. S-/ ly. Wly.‘\A/Vy-