Page 44 - 1961-05
P. 44
nap ? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1f 8fi
::
v,
VA PREZENTAM AZ! c a € ©iî ' \ ş y y i Y'
PLANETA VENUS . in satul bavarez Aresing, o oaie ...ia Budapesta s-a deschis expoziţia :LW.v
in vîrstă de cinci ani a născut cinci „Istoria opticii“ în cadrul căreia au
Cină cadranul de jăratec al zile (mult mai repede decit prafaţă care nu a putut fi vă miei gemeni. Este al doilea caz cu fost prezentaţi ochelari, lentile şi ins ¦MIR...................
Soarelui se culcă obosit dinco zută pînă astăzi încă de ni noscut pinâ acum talaţii optice datînd din anul 1350. A
lo de orizont, iar umbra serii Pâmîntul. deci „anul" său. este meni, din cauza opacităţii at - fost expus de asemenea primul micro- li
se lasă greoi, se pare că o li mosferet ce o acoperă), este. ...echipajul unei nave britanice a scop construit de Hoock în 1061. pS % I \ Viçî| 41\
nişte întunecată cuprinde în mai scurt), rotindu-se in jurul probabil, de 300—250 grade prins în adineul oceanului o meduză A'J.-o..... ' f ll» 1 1 1
treaga lume... Celsius. de culoare calenic-roşcatâ cu patru ...in oraşul olandez Delft se cons
astrului zilei cu o viteză de 25.4 tentacule lungi de cite 4,5 metri şi cu truieşte o bibliotecă automată. După ce !!!J P M M M
...Treptat, insă, privirea isco km. pe secundă (cu peste 5.5 Asupra problemei: există sau diametrul de 50 cm. Studiind această caută în catalog numărul cărţii alese,
ditoare a drumeţului poate dis km. pe secundă mai tute decit mi viaţă pe planeta Venus — meduză ciudată, zoologii din Plymoutli cititorul îl comunică cu ajutorul unei R. S. Cehoslovacă este al treilea stat din lume care va
tinge pe bolta cerului licărul părerile savanţilor sînt, deo rozete turnante, asemănătoare celei de dirija producţia cu ajutorul a partelor kibernetice.
primului astru care începe să planeta noastră). camdată. împărţite. Uni1 afir au stabilit că ea naşte pui vii. Este la aparatele telefonice. Pe raftul unde
domine (atunci cină e scutit mă că in condiţiile venusiene se află cartea dorită, chiar în [aţa a- La institutul de siderurgie a fierului din Fraga se utilea-
de rivalitatea Lunii I) întreaga Deşi ne este soră. planeta pot trăi microorganisme de fe pentru prima oară cînd se constată ca cesteia se aprinde un semnal luminos. ză un centru de calcul cu ma şini speciale. încă in cursul a-
panoramă cerească. Este Lucea, lul celor de pe Pămînt, adap o meduză să se înmulţească în acest Bibliotecara scoate cartea şi o aşează cestui an centrul urmează să fie legat cu ajutorul teieimpri.
farul de seară (sau de dimi Venus este insă attt de mişte- tate la mediul înconjurător. fel, pe o bandă transportoare care o aduce maiorului de unele uzine sider urgice din Ostrava, incercîndu-
neaţă), Luceafărul ciobanilor. rioăsă. incit o cunoaştem, foar Alţii consideră că temperatura cititorului. se astfel posibilitatea dirijării directe a procesului de pro-
...în gxădina zoologică din Buda ducţ.ie.
Steaua păstorului, cum este te puţin, cu mult mai puţin ridicată de pe Venus împiedi ...cu prilejul disecării unui caşalot
denumită adesea in limbajul că dezvoltarea fiinţelor vii. pesta s-a născut un zimbru european, tăiat, marinarii de pe bordul balenie- IN FOTO : Tehnicianul Ji ri Smeskal răcind controlul ma-
popular, sora Pămintului. pla decît pe celelalte planete-su- condiţiile de pe această plane rei „Ucraina Sovietică“, care se află sinii de calculat T-520.
neta Venus. Ea este primul tă fiind apropiate de cele care eveniment deo-ebit de interesant. In in prezent în Antarctica, au descoperit
rori. aflate la depărtări cu mult au precedat apariţia vieţii pe in caşalot -19,5 kg. de ambra.
dintre aştri care se arată sea Pămînt. prezent in lumea întreagă nu există
ra privirii omului, şi ultimul mai mari. Un strat gros de decit 300 de zimbri europeni şi ei se
care dispare in azuriul crista Pe de altă parte, unii astro înmulţesc extrem de rar.
lin al dimineţii. Apare seara, nori acoperă globul venus’an. nomi afirmă că pe suprafaţa
dispare in cursul nopţii, pen planetei Venus n-ar exista nici
tru ca apoi să apară din nou ascunzinău-l de privirile noas picătură de apă. aceasta fiind
spre zori de zi. concentrată in întregime in
tre. ingreunind cercetările in stratul de n o r i.
Neasemuitul farmec al stră
lucirii sale i-a determinat pe sistente ale savanţilor. Acest După cum se vede. concluzii
vechii locuitori ai Romei să-i definitive in această problemă
atribuie numele zeiţei frumuse înveliş gazos a fost descoperit încă nu există. Vecina noastră
ţii, dragostei şi. prieteniei. Ve continuă şi acum să-şi ascun
cina noastră dispune de o stră la 26 moJ. 1761 de către savan dă numeroasele taine. Dar. să
lucire demnă de invidiat (o ve sperăm, că nu pentru multă
dem de 12 ori mai strălucitoa tul rus M. Lomonosov, cu oca vreme. Ieşirea victorioasă a
re decît cea mai strălucitoare omului dincolo de graniţele
stea de pe cer, Sirius), reflec- zia trecerii planetei Venus prin gravitaţiei, terestre deschide o EDe. la sui eaţiăt la aliat al lum ii
tlnd 64 la sută din lumina pri nouă etapă in studierea — de
mită de la Soare. faţa Soarelui. înainte de intra
data aceasta „pe viu". — a
Fiind planeta cea mai apro rea completă a discului venu- Cosmosului., inclusiv a ..miste O - <wv.«-w.*>. c7> ' « ţiv «•. a «<rv>-t*‘
piată de globul nostru (40 mili sian pe fundalul globului so r io a s e in o a s tr e vecine Trimi
oane km. depărtare minimă.
200 milioane km. depărtare lar. ca şi înainte de Ieşirea sa terea. la 12 februarie 1961. n Un dicţionar a l In aceiaşi iimp acad. Fesenkov îşi de şerpi veninoşi. O asemenea con
unei staţii automate spre Ve lim bii lui A d a m exprimă convingerea că din cauza lip centrare de şerpi într-un singur Ioc
maximă), avind densitatea, vo din acest fundal, a apărut în sei de oxigen liber şi din cauza al este un fenomen foarte rar. Bacteriile îm potriva
lumul, forma geometrică şi for nus (staţia va sosi in imedia M ickiew icz tor proprietăţi fizice şi chimice ale coroziunii
ţa de atracţie apropiate de jurul planetei Venus o aureo ta apropiere a acestei planete Acea.slă descoperire are o valoare
cele ale Pămintului. (cu ceva peste cîteva zile), este un pre
mai mici), planeta Venus a lă. un inel luminos, care nu era ludiu al apropiatelor călătorii,
fost denumită, pe drept cuvint, interplanetare pe care le va în
sora „geamănă" a Pămintului. altceva clecit efectul luminos treprinde omul. neobositul dez in două centre universitare dii-n atmosferei planetei Mărie, aici nu deosebită, intrucît de ia fiecare şarpe La institutul de cercetări fizice şi
legător de enigme. Polonia — ia Torum şi Lodz — se poate exista viaţă cu o organizare su se pot obţine pe an 0.5 grame de generale al Academiei de Ştiinţe din
Ea dă ocol soare1"-' 225 de produs la trecerea razelor so lucrează sub conducerea profesorilor perioară. otravă uscată, din care se produc Seghedin s-au efectuat numeroase cer
I. LAZAR
lare prin învelişul, gazos al a-
cestei planete. unele preparate medicale. cetări în vederea prevenirii coroziunii.
In urma măsurătorilor radio Konrad Gorskl şi Ştefan ffrabiec la Furnici - croitori „Copacul celor 3 000 de şerpi“ ge S-a stabilit că una dintre cauzele co
elaborarea unui „Dicţionar al limbii
astronomice efectuate de către
iui Adam Mickicwicz“. Aceasia ediţie află într-un defileu al munţilor Nură- roziunii sînt şi bacteriile din sol, care
savanţii sovietici în anul tre ştiinţifică, prima in acest gen din Printre nuemroassle meserii pe care fau (Tian-Şan). S-a liofărît ca acest prodticînd diferite substanţe chimice,
Polonia, se elaborează după modelul le practică furnicile, este şi croito defileu în lungime de 50 km. să fie atacă ţevile şi instalaţiile subterane,
cut, se presupune că în atmos unor dicţionare similare, editate în ria. Dar de unde iau aţă şi ac ? Iată declarată rezervaţie de şerpi. transformîndu-le în aliaje mai puţin
alte ţări, consacrate limbii lui Sha- de pildă o frunză ruptă care trebuie rezistente. Imbrâcarea ţevilor cu smoa
fera înaltă a planetei Venus kespeare, Goethe, ,Vindere, Puşkin cusută. In timp ce unele furnici apro lă nu poate împiedica total coroziu
ar exista mari cantităţi de va pie din toate puterile una de alta, nea, îiitrncît sub influenţa substanţe
Deşeuri de cauciuc cele două bucăţi ale frunzei, anele lor chimice produse de bacterii stra
pori de apă. a căror sursă ar se pregătesc să ie „coase“. Ele- aduc fçrav aara, tul protector se dizolvă şi coroziunea,
la asfaltarea şoselelor cu picioruşele nişte larve mici care deşi mai tîrziti, totuşi se va produce.
putea fi evaporarea apei la su scot fire lungi şi lipicioase. Cu aju m ie “ a la De aici s-a născut ideea ca pe lin
prafaţa planetei, iar culoarea Deşeurile de cauciuc, precum şi o torul acestui „lipici“ pe care îl aplică gă stratul de smoală să fie folosite
cantitate mare de anvelope uzate ră- pe ambele bucăţi ale frunzei rupte, şi substanţe bactéricide. Rezultatele
galbenă a norilor venusieni. ar mîneau nevalorificate în R.P. Unga furnicile repară repede şi cu mare experienţelor efectuate după noua me
ră. In ultimul timp, în urina unor îndemînare frunza ruptă. todă sînt foarte promiţătoare.
putea fi explicată prin existen cercetări, s-a constatat că amestecînd Muncitorul Vladislav Lîsak, de la
făina de cauciuc cu bitum se obţine ,,€© !© ^L^1 c e l o r Uzina „Arsenal" din Kiev. a executat „ H e rc u le s i9 6 0 1*—
ta în componenţa lor a ţinui un material foarte bun, rezistent şi o gravură în dimensiuni mai mie”
praf fin. elastic, care poate fi folosit ia asfal 3 . 0 0 0 de şe rp ’“ de un milimetru pătrat, pe care sînt o noua stea
tarea şoselelor. In acest scop, la fa reproduse un desen şi 600 de semne.
Venus primeşte de două ori brica de cauciucuri „Palma“ a fost Vînătorii de şerpi din Uzbekistan Ea este consacrată memoriei mare Colectivul ştiinţific al Observato
instalată o tnoară care macină cau au dat de un copac stufos ale câ-ui lui poet ucrainean, Taras Şevcenko. rului de astro-fizic.ă din Grimeea al
mai multă căldură solară de ciucul, separînd totodată materialele crengi erau acoperite în întregime de Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. de
textile. Instalaţia are o capacitate a- corpurile strălucitoare ale acestor Pe o bucată de sticlă sînt gravate sub conducerea doctorului în ştiinţe
cit Pămîntul. de aceea, tem- nuală de 3.000 tone de cauciuc. reptile. Ele au umplut pînă la refuz chipul lui Taras Şevcenko, data fizico-matematice Vladimir Nikonov
şi o uriaşă groapă de sub copac. Vî şi-a încheiat prima etapă a studierii
verehirn s"'~- sale (su- E X IS I A V IA T A nătorii au adunat aproximativ 3.00b „1S61 —1961", o vinietă şi inscripţia: unei noi stele „Hercules 1960“, des
7 „Nu te vom uita, T aras! Muzeului coperită de astronomii sovietici în
oo de sfat „T. G. Şevcenko“ din Kiev, constelaţia Hercules Au fost obţinute
cu prilejul comemorării a 100 de ani
O Mi r de la moartea marelui cobzar. Mun
citorii Uzinei „Arsenoi". La dreapta
se află textul cunoscutei poezii a lui
Şevcenko „Testamentul".
într-un articol publicat în revista aproximativ 120 de spectograme.
„Ogoniok“. cunoscutul astronom so
VENUS : Presimt că în curînd o să tiu cucerită... vietic. acad. Vladimir Fesenkov, îşi N o i a n tib io tic e
exprima părerea că pe Marte are loc
de7,voltarea unei oarecare materii or In Uniunea Sovietică se produc in
ganice, că există acolo o oarecare prezent circa 25 de diferite antibio
viaţă organică, însă, fireşte, in forma tice
ei cea mai simplă.
Anul trecut, industria farmaceutică
Omul de ştiinţă işi întemeiază pre sovietică a pus la punct şi a produs
supunerea pe făptui că pe Marte a o serie de noi preparate antibiotice
fost descoperită cu ajutorul analizei eficiente. Iti practica chirurgicală sînt
spectrale molecula organică de tipul larg folosite colimicina. micerina şi
polimixina ,,M" — un preparat folosit
Ch. Acest fenomen apare numai a- cu eficienţă ia combatera unei serii
întregi de bacterii, care frînează dez-
tunci cînd „oazele“ de pe Marte în voltarea baciluliii coli şi ai dezinteriei,
cep să înverzească. Pe pustiurile ro al febrei tifoide şi paratifosului.
şiatice această moleculă nu a fost des
coperită. Preparatele antibiotice terramicina,
tetraciclină, eritromicina ajută pe me
dici să combată complicaţiile gripei,
C U N O A Ş T EŢ I L IT E R A T U R A D. Botez, M. Banuş, Eugen Frunză Colţul zoologic din parcul Simeria. Tov Covaci liona are o deosebită ale rujeolei cazurile grele de pneumo
etc. Poetul Mihu Dragomir declara grijă de tazani. nie la bolnavii care au fost supuşi unei
N O U A A H U N ED O A REI? „Cînd toţi poeţii vor cunoaşte mina, intervenţii chirurgicale, în cazurile de
poezia va fi mai luminoasă“. Poetul -rţşşjşşc ; sepsis şi de infecţii etc.
Alex. Andriţoiu a scris un volum ins
pirat din viaţa oamenilor din părţile
Realizările oţelarilor, minerilor, co- intr-o ampla frescă literara imaginea din „Valea plingem" este exprimat ar Hunedoarei: „IN ţARA MUŢILOR SI Ho original mum Legumele cresc... în apă
ectiviştilor şi intelectualilor din regiu- Hunedoarei noi. tistic în volume ca: „DRUMUL SPRE FACE ZIUA“. Despre oţelari au com
iea Hunedoara au constituit un izvor ZIUA“ al lui Irimie Străuţ şi „FLA-
le inspiraţie pentru numeroşi scriitori A scrie despre literatura Hunedoarei f.AR NESTINSE" (cel de-al doilea pus versuri poeţii : Victor Felea, Ne- de instrumente muzicale
i poeţi ai noii generaţii, astfel că în zilelor noastre înseamnă, într-un fel scos in colaborare cu Ana Şoit), Viaţa goiţâ Irimie, Ion Aleiţoiu, Vasiie losit,
iteratura noastră tematica Hunedoarei sau altul, a aminti pe aproape toţi nouă socialistă din Valea Jiului şi-a Mihai Florin Petrescu, llie Constantin, instrumentele purtind marca fabri In această grădină nu se 30 kg. pe metru pătrat.
icupă un loc de trunte. scriitorii generaţiei socialiste pentru că găsit exprimarea şi în drama „MINE iar despre mineri — V. Porumbacu cii din Cernikov sînt iarg apreciate văd tradiţionalele straturi După părerea profesorului
fiecare dintre ei, trecînd prin Valea RII“ de M. Davidoglu, în volumul „RE Violeta Zamîirescu, Radu Boureanu. nu numai in Uniunea Sovietică ei şi
In trecut, scriitorii progresişti care Jiului sau Hunedoara, au avut de spus PORTAJE DIN VALEA JIULUI“ al lui ion Brad, Florenţa Albu. Şt. iureş. peste hotarele ei Pianinele, chitarele, \ nu se vede nici pămînt. Pes Z. I. Jurbiţki de la acest in
u trăit pe aceste locuri, s-au aplecat cîte ceva într-un reportaj, schiţă sau Miko Ervin, in romanul Iui NicolaeŢic Teodor Baiş Gb. Tomozei, Victor tul bandurele, ţimbalele produse lt- mii te tot domneşte o ordine e-
u luare aminte asupra vieţii şi luptei poezie emoţionantă. De aceea vom po „ORA ŞASE“ etc. bure ş. a. îiile iscusite ale muncitorilor ucrai xernplară: străluceşte al stitut, iniţiatorul noii meto
'Dporului. Ne referim Ia creaţia lui posi numai asupra celor mai impor neni răsună în sălile de concert ale beaţa încăpătoarelor rezer de, cultivarea legumelor în
on Budai-Deleanu, la poeziile mine- tante lucrări. O cronică a luptei pentru Scriitorul M. Davidoglu, referindu-se Să adăugăm acestei pleiade şi poeţii marilor oraşe, ca şi în modestele col voare, acoperite cu grijă cu apă este o chestiune de mare
ului poet Lucian Ueorgiu, sau la cu- oţel ne-o dă romanul „OŢEL Ş! PU incă la perioada anului 1947 spunea : Vlaicu Birna, Tiberiu IJtan, criticul I. turi roşii din colhozuri, Ia speclaco- apărători de textolit, iar perspectivă. Pămîntul este
egerile lui Ion Pop Reteganu, după NE“ a scriitorului Ion Călugăru, pre „In acele zile grele coboram în subte D. Bălan care sînt hunedoreni prin lo lele teatrelor profesionale, ca şi la deasupra lor, încovoindu-se înlocuit cu o soluţie nutri
:um trebuie să amintim volumele lui cum şi recentul volum al Iui C. Chi- rană cu minerii Lupeniîor şi am cu cul naşterii şl copilăriei. Să precizăm rele date pe scenele cluburilor de ar sub greutatea fructelor verzi tivă de săruri, un fel de sa
,L Sadoveanu „Valea Frumoasei", ¦iţă „OŢELUL". In procesul muncii noscut munca lor eroică“. Avînd în apoi că tot din Hunedoara s-au ridi tiştii amatori. se vede lăstărişul de tulpine ramură care poate fi pre
,La bradul strîmb“, ş.a., sau reporta- s-au înălţat nu numai furnale şi oţe- vedere tematica acestor opere, trebuie cat şi poeţi1, : Ion Horia, Miron Sco- tîritoare ale castraveţilor parată foarte uşor şi în care
ele zguduitoare din „Ţara de piatră“ lării noi ci s-a născut şi un om nou, să subliniem că literatura Hunedoarei robete, Romuius Rusan. Ion Rahovea- Multe exemplare ale acestei pro Această grădină-minune se nu se dezvoltă microbii
ile prozatorului Geo Bogza. fapt care se reflectă pe deplin în ro este în primul rînd o literatură a clasei nu şi vom înţelege contribuţia pe care ducţii muzicale pot fi văzute la ori află Ia staţiunea de climă Schimbul de aer în sistemn
manul „DERBEDEII" al lui N. Tănase. muncitoare. Nu lipseşte nici creaţia re Hunedoara nouă a adus-o în dezvolta ginalul muzeu de instrumente muzi artificială a Institutului de radicular se realizează cu
Epoca socialistă şi realizările revo- De altfel, tinărul scriitor N. Tănase a feritoare la ţărănimea de ieri şi de azi. rea literaturii. cale organizai la fabrica din Cerni- Fiziologie a Plantelor al Aca ajutorul unor injectoars care
uţionare ale Hunedoarei au înscris în lucrat el însuşi ca lăcătuş la Hune Din acest punct de vedere amintim ro gov din iniţiativa inginerului-şef al demiei de Ştiinţe a U.R.S.S. debitează necontenit aer.
:reatia literară un capitol deosebit de doara. In afara volumului „ASTĂZI E manul in două volume „NF.DEIA DIN Odată cu avîntul impetuos al socia întreprinderii. A. V, Suliakovski. Acum cîţ-iva ani, oamenii
raioros, atit prin numărul mare al Ui ZIUA MEA“, care se leagă tematic de POIANA MIRESEI“ de N. Deieanu, lismului, Hunedoara a născut şi o ge de ştiinţă au făcut încercări In prezent în această seră
tărilor, amploarea lor, realizarea so- Hunedoara, N. Tănase a scris despre drama „HORIA“ a lui M. Davidoglu, neraţie de tineri scriitori locali. Roa După o vizită pe care a făcut o de a cultiva legume în apă, se dezvoltă bine tufe de ro
cia1-artistică, cît şi prin tematica spe acest oraş o serie întreagă de schiţe „ROMANUL CATERINEI VARGA" de dele activităţii creatoare a acestora au in R.D. Germană, el a adus de acolo dar experienţele lor nu au şii, iar peste cîtva timp se
cifică acestei regiuni care dă patriei, în şi reportaje frumos realizate. Scriitorul brădeanul Vlaicu Birna, sau romanul fost inmănunchiate in culegerile Casei cîteva instrumente rare, foarte preţi fost încununate de succes — vor recolta primele fructe
îfara multor bogăţii, oţel, cărbune, fier Vasile Nicorovici a trăit „400 DE ZILE ..GORDOVANII" al tînărului scriitor regionale a creaţiei populare din Deva . oase care au pus începutul originalei rădăcinile se înăbuşeau din Totodată. în laborator se
itc. Martori ai transformărilor înnoi- IN ORAŞUL FLĂCĂRILOR“ scriind şi Ion Lăncrăjan. „AM CRESCUT CU TINE HUNE colecţii a fabricii. In prezent, la mu lipsă de oxigen, nu a putut pregăteşte o variantă mai
oare, scriitorii şi poeţii s-au angajai o carte cu acest titlu. De asemenea, DOARA", „DRUMUL NOSTRU", zeu sini prezentate 250 de diferite fi rezolvată nici problema bună de soluţie.
;ă consemneze prin diferitele opere li Hunedoara socialistă a tost prezen „TINEREŢE FARÂ BATR! \ETE", etc exponate, printre car“ gusle marilce, consolidării plantelor. Sarci-
berare capitolele importante ale mono frumuseţile vieţii din Hunedoara şi Va tată multilateral de creatorii în versuri. Oamenii de ştiinţă de la
grafiei atit de complexe a regiunii Prin amploarea deosebită şi valoarea armonici produse la Jitomir, mando laborator îşi propun ca In
noastre. Din acest punct de vedere lea Jiului l-au determinat să scrie şi Aproape toţi poeţii generaţiei noastre tr-un viitor apropiat să
scriitorii Ion Călugării, M, Davidoglu,
Nicuţă Tănase, Nicnlae 1ic şi alţii se volumul „MERIDIANE DE FOC". au cîntat măreţia şi eroismul oameni social-esleticâ de mult apreciată a lu line din Lvov, ţi Ici e din Germania şi na de a rezolva această pro crească în ană + nclafirî ş:
înscriu între numele cele mai demne crărilor pe tema Hunedoarei, se poate altele. blemă şi-a asumat-o un co alte flori. Ei işi promm de
-’e reţinut şi aceasta pentru că redau Viaţa şi lupta minerilor a constituit lor de la furnale, din minele şi de pe susţine, fără ipama de a greşi că oţe- lectiv de la Institutul de Fi asemenea să găsească o me
iarii, miiier-i şi constructorii din re Muzeul fabricii din Cernîgov esic ziologie a Plantelor. Aici todă de accelerare a prore
un preţios izvor de inspiraţie pentru c-goarele regiunii Hunedoara. Amintim giunea Hunedoara an deja o literatură unul din cele mai btinc din Ucraina s-au şi obţinut două recolte
a lor. şi el se bucură de o largă popu bogate de castraveţi — cîte suini de coacere a legume
scriitori Trecutul de luptă al minerilor intre altele numele poeţilor M. Beniuc. lor.
prof. I. ILîKSC.T ' laritate in inului vizitatorilor. •wXW" —-O V-OV —OWv—--'l-v W v * - ¦O-v'v.Xux
